Subiecte anatomie An II semestru II :

Subiecte I:

1. Neuronul
Reprezinta unitatea anatomica si functionala a sistemului nervos.
El este format dintr-un corp celular numit pericarion, din prelungiri celulare numite
dendrite si o prelungire principala,axonul.
Dendritele reprezinta procese protoplasmatice iar axonul, proces cilindrax.
Pericarionii formeaza prin aglomerare structuri nervoase :
- Nucleu in SNC
- Ganglion in SNP
Prelungirile formeaza fibre nervoase in nevrax/periferie.
Neuronii prezinta organite precum :
- corpusculi Nissl in neuroplasma, dendrite si la emergenta axonului unde
formeaza conul de origine, lipsesc in axon.
- Neurofibrile si neurotubuli la nivelul prelungirilor (transmitere influx nervos,
crestere, regenerare, transport axo-plasmatic)
Clasificare neuroni:
Functie: motori, senzitivi, interneuroni, secretori
Forma: piramidali, stelati, fuziformi, rotunzi (ganglionari)
Numar prelungiri: unipolari, pseudounipolari, bipolari, multipolari
Lungime axon: Golgi I, Golgi II, celula amacrina
Lungime dendrite: isodendritici, allodendritici, idiodendritici

2. Nevroglia
Este unitatea metabolica, de sustinere si protectie a SNC, care asigura un mediu
ionic optic pentru functia neuronului.
Nevroglia poate fi in functie de originea sa :
- Macroglie (ectodermala) :
a. Astroglie (protoplasmatica, fibroasa)
b. Oligodendroglie (perineuronala, interfasciculara, perivasculara)
- Microglie (mezodermala)
Functiile nevrogliei:
- Control metabolic neuronal
- Control activitate sinaptica
- Bariera fiziologica a SNC
Celulele ependimare captusesc sistemul ventricular ( prin invaginare plexuri
coroide) si canalul medular central.

3. Fibra nervoasa

Fibrele nervoase sunt formate din prelungiri neuronale.

Sunt de 2 categorii :
- Mielinice
- Amileinice
Nervul periferic
Mai multe fibre nervoase se grupeaza in funicul invelit de endoneurium.
Mai multe funicule formeaza un fascicul invelit de epineurium.
In interiorul fasciculului funiculele sunt separate prin perineurium.
In functie de viteza de conducere a impulsului nervos fibrele nervoase sunt:
- Tip A si B mielinice
- Tip C amielinice
Cele de tip A sunt aferente (grupele I, II , III) si eferente (grupele , , )
Fibrele de tip B sunt preganglionare vegetative.
Fibrele de tip C sunt eferente postganglionare si aferente viscerale, termice,
dureroase.
Functional:
- fibre nervoase nervi spinali : SA, SE, VA, VE
- fibre nervoase nervi cranieni: SAG (senzitive), SAS (senzoriale), SEG (motorii)
VAG (de la viscere, glande, vase), VAS (gustative), VEG (parasimpatice), VES
(branhio-motorii)
Clasificare mediator chimic SNP:
- colinergice, adrenergice, purinergice

4. Dezvoltarea maduvei spinarii

In peretii tubului neural gasim celulele neuroepiteliale. Din aceste celule se
dezvolta neuroblastele care formeaza un strat de manta in vecinatatea stratului
neuroepitelial si un strat marginal mai la periferie.
Stratul manta substanta cenusie
Stratul marginal substanta alba
Cresc numarul neuroblastelor din stratul manta ingrosare ventrala = placa
bazala aria motorie
ingrosare dorsala = placa
(lama) alara aria senzitiva
Cele 2 placi sunt separate prin sulcus limitans. Intre cele 2 arii apare cornul
intermediar = neuroni autonomi simpatici regiunile toracala si lombara.

Neuroblastele sunt initial apolare bipolare cu axon si dendrite primitive

multipolare formand neuroni.
Axonii din placa bazala strabat stratul marbinal si ajung la suprafata maduvei
spinarii radacina anterioara a nervului spinal.
Axonii placii alare intra in stratul marginal, au traiect ascendent si descendent
neuroni de asociatie (interneuroni) si neuroni senzitivi.

Crestele neurale se formeaza la jonctiunea tubului neural cu ectodermul de

suprafata. Celulele lor vor forma ganglioni spinali si nucleii senzitivi ai nervilori
cranieni V, VII, IX, X.
Prelungirile celulelor din crestele neuronale formeaza radacina posterioara a nervilor
spinali.
5. Dezvoltarea encefalului
Extremitatea cefalica a tubului neural prezinta 3 dilatatii vezicule cerebrale
primare:
- Prozencefal (creier anterior)
- Mezencefal (creier mijlociu)
- Rombencefal (creier posterior)
Flexura cervicala intre rombenecefal si maduva spinarii.
Flexura cefalica este situata la nivelul mezencefalului.
Mezencefalul este separat de rombencefal prin istmul rombencefalic.
Prozencefalul formeaza in S5 telencefalul si diencefalul.
Rombencefalul formeaza metencefalul (punte si cerebel) si mielencefalul
(bulbul).
Flexura pontina separa metencefalul de mielencefal.
Ventriculii:
Canalul medular se continua cu cavitatea rombencefalului care va forma
ventriculul IV.
Ventriculul IV comunica prin lumenul mezencefalului (apeductul cerebral
Sylvius) cu cavitatea diencefalului care va forma ventriculul III.
Ventriculul III comunica prin orificiile inerventriculare Monro cu lumenul
telencefalului care vor forma cei doi ventriculi laterali.