BAZELE NEUROANATOMICE ALE

TEHNICILOR ȘI METODELOR KINETICE

CURS 1
 TIPURI DE MISCARI
• VOLUNTARE
• AUTOMATE
• REFLEXE
• MIȘCĂRI VOLUNTARE
• Controlul motor reprezintă de fapt controlul creierului asupra
activităţii specifice musculare voluntare (conştiente).
• în realizarea unei mişcări voluntare se produc schematic 4
momente:
• Motivaţia- cauza miscarii
• Ideea- generează argumentele necesare unei miscari
• Programarea- conversia unei idei intr-o schema de activitate musc
• Execuţia mișcărilor
 MIȘCĂRI AUTOMATE

– mişcari involuntare care se produc, prin obişnuinţă fară participarea

conştiinţei
– este o mişcare perfecţionată, atât ca execuţie, cât şi ca economie
funcţională
– Prin experienţă şi prin repetarea unor mişcări se formează scheme
de mişcare, pe baza cărora omul execută variate acte motorii ale
vieţii zilnice şi ale profesiei sale.
– Schemele de mișcare reprezintă fondul de automatism al mişcărilor.
– Pot fi controlate și voluntar(ex.clipit,scris ,mers)
– Simple,se executa in aceleasi condiții și ordine
– Sunt mostenite /stereotipe prin repetarea programului motor
voluntar(scris)
 MIȘCĂRI REFLEXE
• Constau in contractia involuntară (dar
conștientă) a muschilor ca raspuns motor la
timuli senzitiv-senzoriali adecvati
• Bazate pe arcuri reflexe innascute

• Independente de sistemul nervos

central,dar ac.le poate influenta prin
facilitare/inhibare
 ACTIVITATEA REFLEXĂ A SNC
• REFLEXUL
• mecanismul fundamental de activitate a SN.
• Reflexul - Reacție de răspuns a centrilor nervosi la
stimularea zonei receptoare, care se produce pe
cale nervoasă, fără intervenția voinței.
• Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
• Mișcarea reflexă se bazează pe ARCUL REFLEX
• ARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATIC
(proprioceptive și exteroceptive)
• ARCUL REFLEX ELEMENTAR VEGETATIV (simpatice
si parasimpatice)
 CLASIFICAREA REFLEXELOR:

– După numărul de sinapse de pe traseul arcului

reflex:
– monosinaptice - cu o singură sinapsă între neuronul
senzitiv situat în gg.spinal şi neuronul motor situat la
nivelul coarnelor anterioare
– polisinaptice - prezintă pe traseul medular un
număr variabil de neuroni intercalari activatori şi
inhibitori (celula Renshaw)
 CLASIFICARE
• După tipul de receptor:
– PROPRIOCEPTIVE (sau miotatice) - declanşate de:
• întinderea porţiunii centrale a fusului neuro-muscular - reflexul
miotatic de întindere (monosinaptic)
• întinderea organului tendinos Golgi - reflexul miotatic inversat
• punerea în tensiune a organului tendinos Golgi → ROT
– EXTEROCEPTIVE (polisinaptice) – declanş. de acţ. unor fact.
nociceptivi/tactili asupra tegum. (reflexe de apărare)
• reflexele de nocicepţie (reacția de apărare în fața uni agent nociv)
– reflexul de flexie şi de extensie încrucişată
• reflexele cutanate- contracţia reflexă a m. declanşată prin excitarea
superficială a pielii
• reflexele intersegmentare - sunt reflexele polisinaptice cele mai
complexe , cuprind mulţi centrii medulari situaţi la diverse segm.
 ARCUL REFLEX ELEMENTAR SOMATIC

• STRUCTURA/COMPONE
NTELE ARCULUI REFLEX
ELEMENTAR SOMATIC

• Receptorii
• Calea aferentă
• Centrii nervoşi
• Calea eferentă
• Organele efectoare
 
 RECEPTORII
• Sunt formatiuni diferentiate pentru detectarea si receptionarea variatiilor energetice,
din afara sau din interiorul organismului si transformarea acestora in impuls nervos.

• Clasificarea receptorilor dupa localizare:

•  exteroceptori, situati la nivelul pielii si organelor de simt, care culeg din mediul extern
stimuli termici, durerosi, tactili, olfactivi, vizuali, auditivi;
• proprioceptorii, situati la nivelul muschilor, tendoanelor, articulatiilor, periostului si
ligamentelor;
• interoceptori (visceroceptori) care culeg stimulii de la nivelul arborelui vascular si al
organelor interne (viscere).
 
• Clasificarea receptorilor dupa specializare:
• mecanoreceptori, sensibili la excitantii mecanici;
• chemoreceptori, sensibili la actiunea substantelor chimice;
• osmoreceptori, sensibili la variatiile presiunii osmotice;
• termoreceptori, sensibili la variatiile de temperatura;
• voloreceptori, sensibili la variatiile de volum;
• fotoreceptori, sensibili la energiile luminoase;
• algoreceptori, sensibili la stimulii nocivi, durerosi.
 Proprioceptorii (receptorii kinestezici)
• Sunt implicati in reglarea functiilor motorii.
• Fac parte exclusiv din clasa mecanoreceptorilor, care
semnaleaza velocitatea, tensiunea si gradul de
scurtare al m.
Au fost sistematizati in:
1.Receptori musculari: fusurile neuromusculare si
organele tendinoase Golgi.
2.Receptori articulari: corpusculi Ruffini, Golgi-Mazzoni si
Vater-Pacini.
 
 RECEPTORII MUSCULARI
A. Fusurile neuromusculare

• Fusurile sunt constituite din grupe de

3-12 fibre mici specializate numite
INTRAFUSALE învelite întro capsulă,
cu rol senzitivo-motor, situate
intre fibrele musculare obisnuite
(extrafusale) si paralel cu acestea

• Sunt activate de rata de variatie a

lungimii fbr mus striate propriu-zise,
numite EXTRAFUSALE.
 B. ORGANUL TENDINOS GOLGI

• este o formatiune musculo-tendinoasa mai putin frecventa,

comparativ cu fusurile (raportul este in medie de 1/3), bine
reprezentata in muschii cu contractie lenta.
• detecteaza TENSIUNEA aplicata pe fibrele tendonului, in
timpul contractiei musculare;
• reprezinta un sistem de protectie (inhibitor), se opune unor
intinderi violente sau suprimă o contractie musculara
foarte puternică, ce risca sa deterioreze articulatia
mobilizata.
• este format dintr-un fascicul de fibre inconjurat de o
capsula conjunctiva, fusiforma, situata imediat sub
jonctiunea musculo-tendinoasa
 RECEPTORII ARTICULARI

a) Corpusculii Ruffini (statici)

• sunt situati in tes conjunctiv al capsulei articulare si
suporta deformarile produse in directiile de
mobilizare a articulatiei.
• Sunt sensibili la schimbarile de pozitie si directie ale
miscarilor.
• Activarea lor se realizeaza prin contractiile m cu
insertie periarticulara, la unghiuri ale pieselor
articulare cuprinse intre 15-30˚.
• Informeaza asupra pozitiei segmentelor articulare
ale trunchiului si membrelor
b) Corpusculii lui Golgi si Mazzoni sunt situati
in ligamente si functioneaza ca si corpusculii
Ruffini, numai ca unghiul de activare este mai
important.
c) Corpusculii Vater-Pacini sunt localizati in
numar mic in capsula artic si se activeaza cand
artic este imobila, de aceea ar putea fi
considerati veritabili detectori ai acceleratiei.
Sunt responsabili de senzatia de miscare si
acceleratie a segmentelor membrelor.
 EXTEROCEPTORII

• RECEPTORII CUTANATI
• mecanoreceptorii sunt sensibili la atingere si deformarea
mecanica a pielii ; includ DISCURILE MERKEL, situate in derm;
CORPUSCULII MEISSNER, situati in varful papilelor dermice, au cea
mai mare densitate la nivelul pulpelor degetelor mainilor si
picioarelor, cat si la fata (buze); CORPUSCULII PACINI, situati in
dermul profund; terminatiile libere se gasesc cu precadere in
regiunea piloasa.
• termoreceptorii sunt detectori ai temperaturii: clasic, KRAUSE
pentru rece si RUFFINI pentru cald.
• Corpusculii Krause sunt de 7-8 ori mai numerosi decat receptorii
pentru cald. Termoreceptorii sesizeaza, alaturi de terminatii
nervoase libere, variatiile temperaturii.
 Calea aferenta.
• fibre senzitive (aferente) transmit SNC
informaţiile primite de către receptorii
periferici,

• CĂILE AFERENTE (senzitive) sunt

reprezentate de ramificatiile dendritice
ale neuronilor senzitivi din ganglionii
spinali si ale omologilor lor din
componenta nervilor cranieni.
• Rol: transporta influxul nervos
exteroceptiv cutanat si proprioceptiv,
constient si inconstient, provenit de la
receptorii musculari, tendinosi, ososi si
articulari;
 Centrii

• Prin centrii unui reflex  se întelege totalitatea

structurilor din SNC care participă la actul reflex
respectiv (care analizeaza si prelucreaza informatiile
primite si genereaza impulsuri nervoase)
• Are 3 nivele majore, cu atribute funcițonale
specifice: nivelul MS, nivelul subcortical (diencefal,
cerebel, tr.cerbral), nivelul cortical (scoarța
cerebrală)
• In cazul unui arc reflex elementar format din 2
neuroni (senzitiv și motor) centrul reflex este
reprezentat chiar de sinapsa dintre axonul
neuronului senzitiv si corpul neuronului motor
(reflexul miotatic).
• CENTRII NERVOȘI sunt situati in coarnele anterioare
ale MS, fiind reprezentati de corpii celulari ai
motoneuronilor a si g, a1-l1 fazici considerati centrii
miscarii si a2-l2 tonici, considerati centrii tonusului.
 Caile eferente
• Cea mai simpla cale eferenta se
intalneste la reflexele somatice;
ea este formata din axonul
motoneuronului din coarnele
anterioare ale MS.
• fibre motorii (eferente): axonii
motoneuronilor a si g (tonici sau
fazici) care vor activa un organ
receptor (muşchiul tonic sau
fazic).
• Eferentele care provin din
motoneuronii a spinali inerveaza
fibrele extrafusale.
• Eferentele g asigura inervatia
motorie a fibrelor intrafusale
 EFECTORII
• Principalii efectori sunt muschiul striat, muschiul neted si glandele
exocrine.
• In raport cu efectorul asupra caruia se exercita preponderent
comanda, sistemul nervos poate fi impartit in:
 
• SISTEM NERVOS AL VIETII DE RELATIE (SOMATIC) care controleaza
efectorul muscular striat voluntar;
• SISTEM NERVOS AL VIETII VEGETATIVE (DE NUTRITIE) care
controleaza efectorul muscular neted si glandular, coordonand
activitatea organelor interne (viscere). Este format din:
• SN simpatic (care are ca mediator chimic noradrenalina si
adrenalina) si
• SN parasimpatic (a carei activitate este mediata chimic de
acetilcolina).
REFLEXE PROPRIOCEPTIVE MONOSINAPTICE

1. REFLEXUL MIOTATIC DE ÎNTINDERE

(DE EXTENSIE)

2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT

3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE
(ROT)
 1. REFLEXUL MIOTATIC ("stretch-reflex", -reflex monosinaptic initiat
de la nivelul proprioceptorilor mioartrokinetici

• Cunoscut sub denumirea de

• Reflexe proprioceptive - pt ca pornesc de la proprioceptori (fusurile neuro-musc și
receptorii tendinoși golgi)
• Reflexe de întindere (pt că sunt declanșate de întinderea musc)

• DEF: CONTRACŢIE REFLEXĂ A UNUI M(AGONIST) PROVOCATĂ DE PROPRIA SA

ÎNTINDERE
• STRETCH-REFLEXUL REALIZEAZA CONTRACTIA M AL CARUI TENDON L-AM INTINS REPEDE
• DESCRIS DE SHERRINGTON

• Rolul reflexelor miotatice:   

• Mentinerea pozitiei antigravitationale – intinderea m extensori
• Mentinerea pozitiei verticale (pentru a se opune forței gravit.)
• Reglarea tonusului muscular
• există în toţi m. scheletici, dar sunt mult
mai puternice în m. extensori
antigravitaţionali
• este declanşat de întinderea m, respectiv
de întinderea fusului muscular.

• Este cel mai simplu arc reflex, format din

2 neuroni (o buclă din 2 neuroni): unul
senzitiv, cu corpul celular situat în
ganglionul spinal şi altul motor, cu corpul
celular în coarnele anterioare ale MS
• Receptorul: fusul neuro-muscular
• Aferenţa: fibra Ia: fibre cu diametrul gros
(viteza rapidă de transmitere a influxului
nervos: 90-110 m/s)
• Eferenţa: motoneuronul alfa: Fiecare
fibră Ia face sinapsă cu un mare număr
de motoneuroni alfa.
 FUSUL NEUROMUSCULAR

• O fibra intrafusala are:

• EXTREMITATI
STRIATE CONTRACTILE
• O PORTIUNE
CENTRALA
NECONTRACTILA, mai
voluminoasa, cu mai
multi nuclei si fara
miofibrile
 FIBRE INTRAFUSALE
• Sunt de 2 tipuri: cu SAC NUCLEAR și cu LANȚ
NUCLEAR

• FIBRELE CU SAC NUCLEAR

• Sensibile la viteza de întindere, lungime medie
de 8 mm
• sunt formate din:
– o regiunea centrala (ecuatorială)- bogata in nuclei si
protoplasma, saraca in filamente de actina si miozina,
motiv pentru care este necontractila si functioneaza
ca receptor senzorial;
– 2 extremitati (regiuni Polare), striate, contractile,
bogate in filamente de actina si miozina si situate de
o parte si de alta a regiunii ecuatoriale.
– Aceste fibre se prelungesc in afara capsulei
conjunctive si ajung in contact cu fibrele musc
extrafusale.
 Fibrele cu lanţ nuclear

• sensibile la intensitatea unei întinderi menţinute

constant.
• sunt mult mai fine si mai scurte, avand o lungime
medie de 4 mm.
• Nucleii lor sunt dispusi in forma de lant; fibra este
bogata in filamente de actina si miozina,
• nu depasesc capsula conjunctivaIntr-un fus
neuromuscular se gasesc, dupa unii autori (Hunt si
Perl), doua fibre de tip sac si patru de tip lant.
 CALEA AFERENTĂ (SENZITIVĂ)
• Ramificațiile dendritice
SUNT DE 2 TIPURI :
• I si II; primare și secundare
rezultând :
• Fibre aferente primare
pleacă (anulo-spirală) și
• Fibre aferente secundare
IIa (eflorescența Ruffini)

• Mai există și Fibre senzitive

IIb ce constitue calea
aferenta a organului
tendinos Golgi
 Fibrele aferente primare Ia
• fibrele aferente tip Ia pleacă de
la "terminaţiile primare" sau
terminaţia anulospirală, care se
află în zona centrală atât a
fibrei fusale cu sac nuclear, cât
şi a fibrei fusale cu lanţ nuclear,
• Aferentele primare Ia se
infasoara in jurul regiunii
ecuatoriale a fibrelor musculare
intrafusale cu sac si lant
nuclear, de aceea se numesc
*anulo-spirale*.
• Fibrele Ia inregistreaza viteza si
modificarile sensului miscarii.
 Fibrele aferente secundare IIa
• Fibrele aferente IIa formeaza
impreuna cu fibrele Ia inervatia
senzitiva a fusurilor neuromusculare.
• aferenţa IIa pleacă de pe "terminaţiile
secundare" sau eflorescenţa Ruffini,
care se găseşte aproape numai pe
fibra fusală cu lanţ nuclear, ceva mai
periferic decât terminaţia primară.
• sunt dispuse de o parte si de alta a
regiunii ecuatoriale.
• Aferentele secundare IIa se mai
numesc *in buchet*
• Terminațiile sec semnalizează doar
alungirea instantanee a m.
 Fibrele senzitive Ib

• constitue calea aferenta a organului tendinos Golgi

• Au viteza mare de conducere cuprinsa intre 70-
129m/s,
• se raspandesc pe suprafata fasciculelor tendinoase
sub forma de ramificatii amielinice.
• Se descriu si fibre din grupa III, care provin de la
receptorii durerii si din grupa IV, fibre vegetative
simpatice.
 FIBRELE EFERENTE (MOTORII)
• Este formată din 2 neuroni alfa și gama
• Neuronii motori alfa inervează fibrele extrafusale
• Neuronii motori gama inervează fibrele intrafusale
• Neuronii motori gama
– Gama dinamici ai căror axoni se opresc în zona polară a fb intrafusale
– Gama statici ai căror axoni ajung în zona ecuatorială a fb intrafusale
• Motoneuronii alfa dau naștere unor fb motorii care după ce pătrund în
m se ramifică și inervează fb musc scheletice mari (extrafusale).
• Stimularea unei singure fb nervoase alfa excită între 3 și câteva sute de
fb musc scheletice.
• Neuronii motori gama se distribuie fb musculare mici (intrafusale).
Aceste fb alcătuiesc regiunea mijlocie a fusului care controlează
tonusul musc de bază.
Inervaţia motorie (eferentă)
 MOD DE FUNCȚIONARE
• declanşat de întinderea m (deci și a fusului)(dincolo de
o anumită limită morfo-fiziologică) care prin excitarea
motoneuronului alfa contracţia respectivului m.
• Reflexul miotatic poate fi declanșat prin întindere
rapidă sau lentă (excitând cele 2 tipuri de terminaţii
primare si secundare) cu efecte diferite asupra m
agoniști, sinergiști și antagoniști.
• În funcție de durata întinderii rezultă 2 tipuri de
răspuns: dinamic și static
• Cele 2 tipuri de răspunsuri explică existenţa celor 2
componente ale "stretch- reflexului.
 Reflexul miotatic dinamic COMPONENTA FAZICĂ (DINAMICĂ)

• Întinderea rapidă și bruscă a m agonist determină un răspuns dinamic

• Rolul reflexului dinamic este de a se opune variațiilor brusțe ale
lungimii m. Deci este reflexul de corectare prin contracţie a lungimii
m (aducerea lui la lungimea de repaus) modificată în urma întinderii
 MOD DE FUNCȚIONARE
• Intinderea rapida si brusca a m agonist declanseaza stretch-
reflexul, prin stimularea terminatiilor senzitive primare tip
Ia si excita motoneuronul alfa, care comanda contractia fb
extrafusale ale m de la care au pornit semnalele si
relaxarea fb extrafusale ale m antagonist.
• Rezultatul este un efect facilitator pe m agonist al carui
tonus muscular creste.
• Acesta este asa numitul stretch-reflex fazic sau reactia
fazica a reflexului de intindere si corespunde reflexului
osteotendinos.
• In acelasi timp, excitatiile ajung, prin intermediul unor
neuroni intercalari, la nivelul motoneuronilor alfa ai m
antagonisti pe care ii inhiba.
 COMPONENTA TONICĂ (STATICĂ)

• Rol de a menține relativ ct gradul contracției musc

• Se desfăşoară atâta timp cât acţionează forţa care întinde
muşchiul, în cazul muşchilor extensori forţa gravitaţională

• Mod de funcționare
• Intinderea prelungită si constanta a m agonist declanseaza stretch-reflexul
prin stimularea terminatiilor secundare IIa si a terminatiilor Ib de la organul
tendinos Golgi, care dau un raspuns static continuu, inhibitor pentru agonisti si
sinergisti si facilitator pentru antagonisti.
• Pe aceste efecte de reducere a raspunsului motor se bazeaza corectarea
atitudinilor deficiente secundare contracturilor sau retracturilor de diverse
cauze, prin aplicarea posturilor sau atelelor, care se schimba la intervale mici de
timp.
• Răspunsurile statice sau dinamice ale fusului sunt încontinuu controlate de
nervii eferenţi gama de II feluri: gama dinamic (gama-d) şi gama static (gama-s).
• Gama dinamici inervează fibra intrafusală cu sac nuclear,
• Gama statici pe cea cu lanţ nuclear (şi sac nuclear).
• Excitaţia venită de la motoneuronii gama prin eferenţele gama creşte mult
răspunsul dinamic sau respectiv static al fusului neuromuscular.
• O stare de uşoară excitare gama, dar continuă, determină fusul muscular să
emită încontinuu impulsuri către motoneuronul alfa.
• Rezultă clar, fusul poate fi stimulat numai pe 2 căi:
• - prin întinderea m întreg, căci odată cu întinderea fb extrafusale se produce şi
întinderea muşchiului.
• - dacă fibrele extrafusale sunt la lungime normală, dar fibrele intrafusale sunt
contractate (calea gama), acestea fiind la capetele fusului, vor întinde receptorii
intrafusali care sunt centrali, efectul fiind acelaşi ca şi când am întinde tot fusul.
 Reglarea tonusului postural
• Circuitul Renshaw (mecanism inhibitor)
• Bucla gama (mecanism facilitator)
•  -circuitul Renshaw are rol inhibitor asupra tonusului
muscular; este alcatuit dintr-o colaterala subtire si recurenta
emisa de axonul motoneuronilor a dupa ce acesta a iesit din
cornul anterior. Prelungirea recurenta reintra in substanta
cenusie si face sinapsa cu celula Renshaw. Aceasta este un
neuron inhibitor al carui axon face sinapsa chiar cu
motoneuronul a, care a emis prelungirea recurenta. Circuitul
Renshaw are o actiune inhibitorie asupra tonusului muscular
mentinand in limite scazute descarcarile motoneuronilor a.
 Circuitul Renshaw (mecanism inhibitor)

• Celulele Renshaw sunt situate în coarnele ant ale MS și

modulează activitatea nervoasă a motoneuronilor alfa
medulari.
• Este activat de o activitate nervoasă sporită a
motoneuronului alfa(limitează frecvența de descărcare
evitându-se astfel difuziunea anormală a activităţii
tonice la toţi motoneuronii alfa. Se realizeaza astfel un
mecanism recurent inhibitor, de feed-back negativ care
scade tensiunea muschiului agonist.
• Este un neuron inhibitor al carui axon face sinapsa chiar
cu motoneuronul a, care a emis prelungirea recurenta.
• Nu este influenţat de centrii supraspinali şi nici de bucla
gama.
 BUCLA GAMA –mecanism de reglare a
tonusului musc
• Rolul principal al buclei gama este de a menţine tonusul musc
• Bucla gama este un circuit facilitator pentru contracţia musc.
• pregăteşte şi ajustează mereu starea de tonus musc necesară mişcărilor
active.
• Bucla gama are următorul traseu :
• Cerebelul transmite impulsuri nv descendente si activează motoneuronul
gama care le transmite extremităților fb intrafusale care se contractă și vor
activa receptorii de intindere din zona centrală a fusului care va creste
excitarea la receptorii primari anulospirali de intindere şi astfel, prin
fibrele senzitive Ia, motoneuronul alfa excitat va comanda contracţia
fibrelor extrafusale, a muşchiului propriu-zis, deci creşterea tonusului
acestuia. Acest circuit este asemănat cu un "servomecanism"
• Aceşti ultimi doi motoneuroni sunt continuu sub influxuri venite de la
centrii nervoşi superiori care le modelează starea de excitaţie.
bucla gama
2. REFLEXUL DE TENDON (Reflexul Golgi)
• "organul Golgi” (receptor proprioceptiv) — detectează orice
schimbare în starea de "tensiune" a m.
• receptor proprioceptiv (golgi) de la care pleacă aferenţe tip Ib
mielinizate ajung în MS la un neuron intercalar inhibitor care
va transmite comanda inhibitorie pentru motoneuronul alfa.
• acest neuron intercalar inhibitor se mai numește si
„motoneuron delta”.
• Ca şi în cazul reflexului miotatic, circuitul Golgi este modulat
de impulsuri venite de la creier care cresc sau scad starea de
excitabilitate a acestui circuit inhibitor.
• Există şi un al doilea circuit inhitor, prin celulele Renshow, care
blochează dezvoltarea tensiunii musculare exagerate.