Reflexele sistemului nervos

vegetativ

Sistemul nervos vegetativ

Sistemul nervos vegetativ este acea parte a sistemului nervos cu rol n

coordonarea reflex, automat, a activitii organelor interne n vederea
meninerii parametrilor mediului intern n limite constante i a adaptrii
permanente a organismului la condiiile n permanent schimbare ale
mediului extern i intern.

Rolul sistemului nervos vegetativ

Sistemul nervos vegetativ, la fel ca sistemul nervos somatic, isi desfasoara activitatea prin
acte reflexe, avand ca substrat anatomic arcuri reflexe vegetative. Sistemul nervos
vegetativ are si un important rol integrator, prin armonizarea functiilor vitale si prin asigu
rarea mecanismelor homeostatice.

Centrii nervosi vegetativi realizeaza trei modalitati de integrare:

integrarea vegetativa propriu-zisa (simpatico-parasimpatica) prin actiunea antagonista

a celor doua sisteme (exemplu:reflexele pupilare);

integrarea somato-vegetativa, prin intrepatrunderea unor functii vegetative cu

manifestari ale vietii de relatie (exemplu: contractia musculaturii striate, manifestare
somatica, este insotita de vasodilatatie, manifestare vegetativa);

integrarea neuro-endocrina (exemplu: stimularea secretiei hipofizare de catre centrii

vegetativi hipotalamici).

Actul reflex

Actul reflex (reflexul) este procesul fiziologic de raspuns al organismului

la actiunnea unui stimul din mediul extern sau intern asupra unui camp
receptor .

Arcul reflex este suportul anatomic al actului reflex si are urmatoarele

componente

- receptorul

- calea senzitiva

- centrul reflex ( de comanda)

- calea motorie

- efectorul

Reflexele medulare

Reflexele medulare sunt de 2 tipuri :

1. Somatice : a) monosinaptice
b) polisinaptice
2. Vegetative : simpatice si parasimpatice

Reflexe somatice monosinaptice

= de intindere = miotatice
consta in contractia brusca a unui muschi ca raspuns la intinderea
tendonului sau;
participa la mentinerea tonusului muscular, a posturii generale a corpului
impotriva gravitatiei;
sunt implicati 2 neuroni : senzitiv si motor;
au timp de latenta foarte scurt;
sunt strict limitate - nu iradiaza.

receptori specifici: proprioceptori (fusurile neuromusculare) sunt excitati de

intinderea tendonului muschiului de exemplu percutia cu un ciocanel

de reflexe a tendonului muschiului cvadriceps ( reflexul rotulian sau tendonul lui Achile.)

- calea senzitiva (aferenta): dendritele si axonii neuronilor senzitivi din nervii spinali;

- centrul de comanda: motoneuronii alfa din coarnele anterioare ale substantei cenusii medulare;

- calea motorie (eferenta): axonii motoneuronilor din coarnele anterioare;

- efectorul: muschiul care raspunde prin contractie.

Schema reflexului rotulian

Reflexele somatice polisinaptice

= de flexie ,de retragere sau nociceptive

Cel mai tipic este reflexul de flexie declansat prin stimularea terminatiilor nervoase libere de la nivelul unei
portiuni a membrului superior ( frecvent mana), prin intepare sau atingerea unui obiect fierbinte.

sunt reflexe de aparare si consta in retragerea brusca a unui membru la contactul cu un agent nociv;
arcul lor reflex include un numar variabil de neuroni intercalari, intre neuronul senzitiv si cel motor, fiind
alcatuit din cel putin 3 neuroni;
au proprietatea de a iradia la nivelul SNC; cresterea intensitatii unor stimuli poate deveni nociva pentru
organism si determina participarea unui numar mai mare de neuroni, deci iradierea excitatiei, aceasta
declansand o activitate motorie generalizata;
receptori specifici - exteroceptori sunt terminatiile nervoase libere.

Forme de reflexe

Reflexe necondiionate sau nnscute acestea apar sau imediat la natere sau n cursul dezvoltrii
organismului dup natere pn la maturitate, acestea sunt tipice fiecrei specii, care la stimuli
asemntori declaneaz automat reflexul, a crui vitez i intensitate variaz dup individ.

Reflexe condiionate sau coordonate sunt reflexe care se formeaz prin nvarea lor n cursul
vieii fiind numite i reflexe dobndite

Reflexe proprii sunt acele reflexe care la un excitant anumit ntr-un anumit loc declaneaz
ntotdeauna acelai reflex, ca de exemplu reflexul tibio-rotulian, reflex controlat n mod frecvent
de medici.

Reflexe strine cnd reflexul n raport cu excitantul apare ntr-o alt parte a corpului, ca de
exemplul reflexul cornean, cnd un curent de aer atinge faa pleopele se nchid automat.

Reflexe coordonate, reflexe mobile aceast categorie de reflexe se refer, la fenomenul cnd un
exitant determin o reacie reflex a unui muchi sau a unei grupe de muchi, ca reflexul suptului
sau de apucare la sugari

Realizat de : Agoston Kinga si Bogdan Stefania