ACTUL SI ARCUL REFLEX: DEFINITIE, COMPONENTE SI ROL

Actul reflex: raspuns automat al unui organ efector (muschi/glanda) la actiuneaunui stimul venit pe o cale nervoasa numita arc reflex Arcul reflex: structura anatomica prin care se realizeaza actul reflex; structura sifunctiile sunt programate genetic Componentele arcului reflex: •receptor: structura histologica specializata in transductia energiei specificediferitilor stimuli •calea aferenta (senzitiva): fibre nervoase senzitive care conduc ingluxul nervos pana la centri nervosi •centru nervos: grup de pericarioni care analizeaza influxul nervos senzitiv sielaboreaza influxul nervos motor •calea eferenta (motorie): prelungirile axonice ajung la organele efectoare sitransmit influxul nervos motor •efector: muschi (striat, neted, cardiac) si glande.

Actul Reflex – procesul fizic de raspuns la actiunea unui stimul
In sectiune transversala, maduva apare constituita, in interior, din substantacenusie(formata din corpii neuronali) si substanta alba (alcatuita din fibre nervoasemielinice si din celule gliale). Substanta cenusie este dispusa in forma de H sau defluture, cu doua coarne anterioare (unde se gasesc neuronii motori denumiti simotoneuroni sau neuroni somatomotori) si doua coarne posterioare (constituite dinneuroni somatosenzitivi sau senzitivi si neuroni intercalari denumiti si de asociatie). Intrecoarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale(unde se gasesc neuroniivegetative cu o parte anterioara ce contine neuroni visceromotori si o parte posterioaracu neuroni viscerosenzitivi), mai pronuntate in regiunea toracica si lombara. Inconjurandsubstanta cenusie, la exterior, se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in treicordoane: anterior, lateral si posterior.Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneazaasupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic arcul reflex, constituit din:calea aferentta, un centru si calea eferenta.Calea aferenta este reprezentata de receptor si

Uneori acesti centri sunt bine delimitati. obiect fierbinte. Receptorii sunt formatiuni celulare specializate sau dendrite ale neuronilor dinganglionii spinali ori ai omologilor lor cranieni. current electric. Din acestgrup de reflexe cel mai tipic este reflexul de flexie. Urmarinddeclansarea reflexului rotulian prin percutia tendonului rotulian se constata reactiarapida(extensia gambei). cese autopropaga pe cai aferente pana la centrul nervos situate in nevrax. care indeparteaza zona stimulate de agentul nociv. Aceste reflexe de aparare. Asemenea reflexe sunt reflexele osteotendinoase (rotulian. Daca intensitatea stimulului .etc) pe piele. datorita lipsei neuronilor intercalari. Acesta consta in inlocuirea unuimenbru dupa aplicarea unui stimul nociv( intepatura. au un arc reflex constituit din cel putin trei neuroni si. tendoane sau articulatii) preiau informatia si. prin cornul posterior.Calea eferenta este reprezentata de fibrele ce pleaca de la centrii nevraxiali laorganele efectoare care declanseaza un raspuns reflex. a.Reflexele monosinaptice Sunt cele mai simple reflexe somatice. deoarece arcul nervos cuprinde doi neuroni. generand un impuls nervos. se genereazaimpulsuri care ajung in organele efectoare. In centrii nervosi. Au proprietatea de a fi influentati deanumite modificari survenite in mediul extern sau inter. situati la diferite niveluri. prin ganglionulspinal intra in maduva. tesut subcutanat sau muschi. deaceea. Propriocentoprii(receptorii din muschi. Datorita ei se realizeazalegatura dintre diferitele parti ale organismului si dintre organism si mediul inconjurator.Functia reflexa sta la baza activitatii sistemului nervos.Reflexele polisinaptice Sunt caracterizate prin faptul ca arcul lor reflex includeun numar variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor. ahilean etc).Raspunsul pleaca pe cai eferente la musculatura striata. 1. Axonulneuronului senzitiv face sinapsa direct cu motoneuronul medular din cornul anterior.fibre nervoase aferente centruluireflex.Una din functiile fundamentale ale maduvei spinarii este cea reflexa. rezultand astfel raspunsul. 2. timpul lor de latenta este mai lung.Reflexele somatice medulare sunt de doua tipuri: monosinaptice(proprioceptive) si polisinaptice. sunt strict limitate si nuiradiaza. aceste reflexe au timpde latenta foarte scurt si.Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida.Centrii reflecsi sunt formatiuni nervoase la nivelul carora ajung si sunt prelucrateinformatiile culese de receptori. alteori se intind pe mai multe etajenervoase. trecand direct in cel anterior.In substanta cenusie a maduvei se afla centrii unor importante reflexe somaticesi vegetative.

dupa naturaexcitantului in baro-. talamusului sichiar in anumite arii corticale. flexia membrului stimulat insotindu-se de extensiamembrului de partea opusa. osmo-. Facand sinapsa.Reflexul simpatic Apare in momentele stimularii sistemului nervos simpatic adicain situatii neobisnuite. b. Calea aferenta este constituita dinneuronii receptorilor viscerali.Reflexele vegetative medulare sunt de doua feluri: simpatice si parasimpatice. periculoase. ajungand la nivelul hipotalamusului.Reflexul parasimpatic Tine de sistemul nervos parasimpatic ce exercita actiuni maidiscrete dar mult mai extinse comparative cu cele ale simpaticului. polomotor si motilitatea tubului digestive.este puternica.reflxele de mictiune. De la receptorii viscerali impulsul circulaspre maduva spinarii unde ajunge la centrul vegetativ din cornul lateral. chemo-. 2. interevenind inactivitatea vegetativa in conditii obisnuite de viata. influentand tonusul fibrelor musculare netede siactivitatea secretorie a diverselor glande. chemoreceptori etc.eferenta pleaca spre muschii netezi de la nivelul viscerelor. osmo-. Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunttransmise ascendent prin maduva. In cazul unor stimuli extreme de nocivi se produce oactivitate motorize din partea tuturor celor patru member. volo-.raspunsul motor este mai complex. prin iradierea excitatiei. efectorul primind adrenalina. Calea aferenta esteconstituita din neuronii receptorilor viscerali. cand organismul este pus in conditii optime pentru“fuga” sau “lupta”. Printre cele mai importante reflexeparasimpatice amintim: reflexul sudoral.Cele mai importante reflexe medulare simpatice sunt reflexele cardioacceleratoarepupilo-dilatatoare si cele vasoconstrictoare. Are receptori specifici numiti interoceptori si se clasifica. Interoceptorii sunt aceeasi ca si lareflexul simpatic – baro-. 1. . Facand sinapsa in cornul lateral al maduvei spinariieferenta pleaca spre organele efectoare. si algoreceptori. defecatie si sexuale.

care detectează deformările mecanice ale receptorului sau ale celulelor vecine acestuia. În funcţie de tipul de senzaţie:→ proprioreceptori – informează despre poziţia corpului şi permit controlul mişcării.Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex.nocireceptorii sunt consideraţi ca făcând parte din această categorie deoarece sunt stimulaţi de substanţechimice eliberate de celulele distruse. auditive. b.→ receptori ai simţurilor speciale – văz. fibre conjunctive şi terminaţii nervoase dendritice (receptorii tegumentari. mirosul (situaţi în cavitatea nazală). şi anume:→ mecanoreceptori. În funcţie de tipul excitantuluiÎn funcţie de tipul excitantului se deosebesc cinci tipuri principale de receptori.se realizează traducerea informaţiei purtate de stimul în informaţie nervoasă specifică. auz. Alţi receptori din organism sunt corpusculii senzitivi – mici organe pluricelulare alcătuite din celule.calea aferentă. chemoreceptori). centrii nervoşi.→ chemoreceptori. epiteliul olfactiv. Clasificarea receptorilor A. vestibulare). calea eferentă şi efectorii. corpii carotidieni şi aortici. care sesizează schimbările de temperatură. care detectează gustul (situaţi în cavitatea bucală).→ interoreceptori – primesc stimuli din interiorul organismului (baroreceptori. care detectează lumina la nivelul retinei. astfel. care detectează leziuni tisulare. unii receptori fiind specializaţi pentru senzaţia decald şi alţii pentru senzaţia de rece. alcătuit din cinci componente anatomice: receptorul. Alte clasificări ale receptorilor a.B. tact.→ nocireceptori (sau receptori ai durerii). rolul de receptori îl îndeplinesc chiar terminaţiile dendritelor (receptorul olfactiv. În funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează:→ chemoreceptori – stimulaţi chimic. muguri gustativi. concentraţia dioxidului de carbon şi alte substanţe importante în biochimia organismului. indiferent dacă acestea sunt de naturăfizică sau chimică. Receptorul Receptorul este o structură excitabilă care răspunde la stimuli prin variaţii de potenţial gradate proporţional cuintensitateastimulului. Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale(gustative.→ receptori electromagnetici. echilibru. cald. prioceptorii).nivelul oxigenului în sângele arterial. rece şi durere.→ termoreceptori.→ fotoreceptori – stimulaţi de lumină (celulele cu conuri şi celulele . vibraţii.receptorii dureroşi).c. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos şi. Uneori. În funcţie de provenienţa stimulului:→ exteroreceptori – primesc stimuli din afara organismului.→ receptori cutanaţi – includ receptorii pentru presiune.

În cazul unui reflex elementar (format din doi neuroni. Calea aferentă Receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau dincei de pe traiectul unor nervi cranieni (senzitivi şi mixti). dar în ciuda menţinerii acestuia. vibraţii şi presiune.Distribuţia căii aferente spre centrii nervoşi se face în două moduri: → convergenţa este un mod de distribuţie în care un singur neuron central primeşte contacte sinaptice de la maimulte fibre aferente. Centrii nervoşi Potenţialele de acţiune dendritice. În cazul unor activităţi reflexe mai complexe. iar centrii reflecşi sunt reprezentaţi detotalitatea sinapselor care se realizează în ariile corticale sau în nucleii subcorticali ce primesc şi prelucreazăinformaţia primită de la periferie şi elaborează răspunsul efector (reflexe polisinaptice). Calea eferentă Calea eferentă reprezintă axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi prin care se transmite comanda cătreorganul efector.→ mecanoreceptori – stimulaţi de deformarea membranei celulare. cu roluri funcţionale specifice: – nivelul măduvei spinării. Cea mai simplă cale eferentă se întâlneşte la reflexele somatice.d. ea este formată din axonulmotoneuronului α din coarnele anterioare ale măduvei spinării. – nivelul cortical.Sistemul nervos central are trei nivele majore. activitatealor scadeulterior (de exemplu. unul senzitiv şi unul motor).→ divergenţa constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai mulţi neuroni centrali.→ termoreceptori – răspund la variaţiile de temperatură. receptori pentru tact. – nivelul subcortical. până la prima sinapsă. se propagă mai departe centrifug de-a lungulaxonului acestuia.→ tonici – prezintă o activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului: receptorul vizual. receptorul olfactiv). centrul nervos al reflexuluieste reprezentat de neuronul motor (reflexe monosinaptice).În cazul sistemului nervos vegetativ. În funcţie de viteza de adaptare:→ fazici – răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea stimulului. calea eferentă este formată dintr-un lanţ de doi . ajunse la neuronul senzitiv.cu bastonaşe). caleaaferentă esteformată dintr-un lanţ alcătuit din trei sau mai mulţi neuroni senzitivi. Prin centrul unui reflexse înţelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv.

situat în coarnele laterale ale măduvei spinării sau într-un nucleu vegetativ dintrunchiul cerebral. iar pentru sistemul nervos vegetativ sunt muşchiinetezi.neuroni motori:→ un neuron preganglionar.→ un neuron postganglionar. Efectorii Pentru sistemul nervos somatic. glandele endocrine şi cele exocrine . situat în ganglionii vegetativi periferici (extranevraxiali). efectorii sunt muşchii striaţi.

. Benetato C. .Bucureşti. Editura medicală.. Bucureşti. Editura medicală.Anatomia şi fiziologia omului.. Petricu I. Editura didactică şi pedagogică.Fiziologia sistemului nervos şi activităţi nervoase superioare. .BIBLIOGRAFIE Andronescu A. . .Elemente de fiziologie normală şi patologică.C.Anatomia funcţională a sistemului nervos central.. 1979. Pora A. Voiculescu I.E. Bucureşti.. Bucureşti.1956.1962.C.. 1976.