ACTUL SI ARCUL REFLEX: DEFINITIE, COMPONENTE SI ROL

Actul reflex: raspuns automat al unui organ efector (muschi/glanda) la actiuneaunui stimul venit pe o cale nervoasa numita arc reflex Arcul reflex: structura anatomica prin care se realizeaza actul reflex; structura sifunctiile sunt programate genetic Componentele arcului reflex: •receptor: structura histologica specializata in transductia energiei specificediferitilor stimuli •calea aferenta (senzitiva): fibre nervoase senzitive care conduc ingluxul nervos pana la centri nervosi •centru nervos: grup de pericarioni care analizeaza influxul nervos senzitiv sielaboreaza influxul nervos motor •calea eferenta (motorie): prelungirile axonice ajung la organele efectoare sitransmit influxul nervos motor •efector: muschi (striat, neted, cardiac) si glande.

Actul Reflex – procesul fizic de raspuns la actiunea unui stimul
In sectiune transversala, maduva apare constituita, in interior, din substantacenusie(formata din corpii neuronali) si substanta alba (alcatuita din fibre nervoasemielinice si din celule gliale). Substanta cenusie este dispusa in forma de H sau defluture, cu doua coarne anterioare (unde se gasesc neuronii motori denumiti simotoneuroni sau neuroni somatomotori) si doua coarne posterioare (constituite dinneuroni somatosenzitivi sau senzitivi si neuroni intercalari denumiti si de asociatie). Intrecoarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale(unde se gasesc neuroniivegetative cu o parte anterioara ce contine neuroni visceromotori si o parte posterioaracu neuroni viscerosenzitivi), mai pronuntate in regiunea toracica si lombara. Inconjurandsubstanta cenusie, la exterior, se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in treicordoane: anterior, lateral si posterior.Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneazaasupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic arcul reflex, constituit din:calea aferentta, un centru si calea eferenta.Calea aferenta este reprezentata de receptor si

alteori se intind pe mai multe etajenervoase. care indeparteaza zona stimulate de agentul nociv. Aceste reflexe de aparare.Centrii reflecsi sunt formatiuni nervoase la nivelul carora ajung si sunt prelucrateinformatiile culese de receptori. Propriocentoprii(receptorii din muschi. deaceea.Reflexele polisinaptice Sunt caracterizate prin faptul ca arcul lor reflex includeun numar variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor. tesut subcutanat sau muschi. Din acestgrup de reflexe cel mai tipic este reflexul de flexie. Urmarinddeclansarea reflexului rotulian prin percutia tendonului rotulian se constata reactiarapida(extensia gambei). Receptorii sunt formatiuni celulare specializate sau dendrite ale neuronilor dinganglionii spinali ori ai omologilor lor cranieni. se genereazaimpulsuri care ajung in organele efectoare. Asemenea reflexe sunt reflexele osteotendinoase (rotulian. Acesta consta in inlocuirea unuimenbru dupa aplicarea unui stimul nociv( intepatura. timpul lor de latenta este mai lung.Uneori acesti centri sunt bine delimitati. In centrii nervosi.Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida. aceste reflexe au timpde latenta foarte scurt si. sunt strict limitate si nuiradiaza.Calea eferenta este reprezentata de fibrele ce pleaca de la centrii nevraxiali laorganele efectoare care declanseaza un raspuns reflex. 1. current electric. deoarece arcul nervos cuprinde doi neuroni.Reflexele monosinaptice Sunt cele mai simple reflexe somatice.Reflexele somatice medulare sunt de doua tipuri: monosinaptice(proprioceptive) si polisinaptice. Axonulneuronului senzitiv face sinapsa direct cu motoneuronul medular din cornul anterior. situati la diferite niveluri. obiect fierbinte. prin cornul posterior.fibre nervoase aferente centruluireflex.Una din functiile fundamentale ale maduvei spinarii este cea reflexa. prin ganglionulspinal intra in maduva. Au proprietatea de a fi influentati deanumite modificari survenite in mediul extern sau inter. a. Datorita ei se realizeazalegatura dintre diferitele parti ale organismului si dintre organism si mediul inconjurator. au un arc reflex constituit din cel putin trei neuroni si. tendoane sau articulatii) preiau informatia si. 2.Raspunsul pleaca pe cai eferente la musculatura striata.etc) pe piele. cese autopropaga pe cai aferente pana la centrul nervos situate in nevrax.Functia reflexa sta la baza activitatii sistemului nervos.In substanta cenusie a maduvei se afla centrii unor importante reflexe somaticesi vegetative. trecand direct in cel anterior. datorita lipsei neuronilor intercalari. rezultand astfel raspunsul. generand un impuls nervos. ahilean etc). Daca intensitatea stimulului .

Interoceptorii sunt aceeasi ca si lareflexul simpatic – baro-.raspunsul motor este mai complex.reflxele de mictiune. In cazul unor stimuli extreme de nocivi se produce oactivitate motorize din partea tuturor celor patru member. flexia membrului stimulat insotindu-se de extensiamembrului de partea opusa. De la receptorii viscerali impulsul circulaspre maduva spinarii unde ajunge la centrul vegetativ din cornul lateral. dupa naturaexcitantului in baro-. Facand sinapsa in cornul lateral al maduvei spinariieferenta pleaca spre organele efectoare. osmo-. Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunttransmise ascendent prin maduva. Calea aferenta este constituita dinneuronii receptorilor viscerali. polomotor si motilitatea tubului digestive. chemoreceptori etc. periculoase. efectorul primind adrenalina. talamusului sichiar in anumite arii corticale. Calea aferenta esteconstituita din neuronii receptorilor viscerali. influentand tonusul fibrelor musculare netede siactivitatea secretorie a diverselor glande. volo-.este puternica.Reflexul simpatic Apare in momentele stimularii sistemului nervos simpatic adicain situatii neobisnuite.Cele mai importante reflexe medulare simpatice sunt reflexele cardioacceleratoarepupilo-dilatatoare si cele vasoconstrictoare. 2. chemo-. interevenind inactivitatea vegetativa in conditii obisnuite de viata. b. . si algoreceptori. Facand sinapsa. prin iradierea excitatiei.eferenta pleaca spre muschii netezi de la nivelul viscerelor. Printre cele mai importante reflexeparasimpatice amintim: reflexul sudoral.Reflexele vegetative medulare sunt de doua feluri: simpatice si parasimpatice. osmo-. ajungand la nivelul hipotalamusului.Reflexul parasimpatic Tine de sistemul nervos parasimpatic ce exercita actiuni maidiscrete dar mult mai extinse comparative cu cele ale simpaticului. defecatie si sexuale. cand organismul este pus in conditii optime pentru“fuga” sau “lupta”. Are receptori specifici numiti interoceptori si se clasifica. 1.

→ chemoreceptori.nocireceptorii sunt consideraţi ca făcând parte din această categorie deoarece sunt stimulaţi de substanţechimice eliberate de celulele distruse. calea eferentă şi efectorii.→ fotoreceptori – stimulaţi de lumină (celulele cu conuri şi celulele . Receptorul Receptorul este o structură excitabilă care răspunde la stimuli prin variaţii de potenţial gradate proporţional cuintensitateastimulului. În funcţie de provenienţa stimulului:→ exteroreceptori – primesc stimuli din afara organismului. vestibulare). tact. rece şi durere. Alte clasificări ale receptorilor a. centrii nervoşi. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos şi.nivelul oxigenului în sângele arterial. indiferent dacă acestea sunt de naturăfizică sau chimică. Clasificarea receptorilor A. prioceptorii). În funcţie de tipul de senzaţie:→ proprioreceptori – informează despre poziţia corpului şi permit controlul mişcării.→ interoreceptori – primesc stimuli din interiorul organismului (baroreceptori.Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex.B. auz. care detectează leziuni tisulare. care detectează gustul (situaţi în cavitatea bucală). care detectează deformările mecanice ale receptorului sau ale celulelor vecine acestuia. echilibru. alcătuit din cinci componente anatomice: receptorul. corpii carotidieni şi aortici.receptorii dureroşi). care detectează lumina la nivelul retinei. şi anume:→ mecanoreceptori.→ receptori ai simţurilor speciale – văz.→ receptori electromagnetici.→ receptori cutanaţi – includ receptorii pentru presiune. care sesizează schimbările de temperatură. b. unii receptori fiind specializaţi pentru senzaţia decald şi alţii pentru senzaţia de rece. Uneori. mirosul (situaţi în cavitatea nazală). muguri gustativi. auditive. În funcţie de tipul excitantuluiÎn funcţie de tipul excitantului se deosebesc cinci tipuri principale de receptori.se realizează traducerea informaţiei purtate de stimul în informaţie nervoasă specifică. astfel. chemoreceptori). Alţi receptori din organism sunt corpusculii senzitivi – mici organe pluricelulare alcătuite din celule.→ termoreceptori. fibre conjunctive şi terminaţii nervoase dendritice (receptorii tegumentari. epiteliul olfactiv. În funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează:→ chemoreceptori – stimulaţi chimic. vibraţii. cald.c.calea aferentă. rolul de receptori îl îndeplinesc chiar terminaţiile dendritelor (receptorul olfactiv. Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale(gustative.→ nocireceptori (sau receptori ai durerii). concentraţia dioxidului de carbon şi alte substanţe importante în biochimia organismului.

ea este formată din axonulmotoneuronului α din coarnele anterioare ale măduvei spinării. dar în ciuda menţinerii acestuia.cu bastonaşe).În cazul unui reflex elementar (format din doi neuroni. unul senzitiv şi unul motor). Prin centrul unui reflexse înţelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv. se propagă mai departe centrifug de-a lungulaxonului acestuia. – nivelul subcortical. Cea mai simplă cale eferentă se întâlneşte la reflexele somatice. În cazul unor activităţi reflexe mai complexe.→ divergenţa constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai mulţi neuroni centrali. Centrii nervoşi Potenţialele de acţiune dendritice. activitatealor scadeulterior (de exemplu. Calea aferentă Receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau dincei de pe traiectul unor nervi cranieni (senzitivi şi mixti).d. iar centrii reflecşi sunt reprezentaţi detotalitatea sinapselor care se realizează în ariile corticale sau în nucleii subcorticali ce primesc şi prelucreazăinformaţia primită de la periferie şi elaborează răspunsul efector (reflexe polisinaptice).Distribuţia căii aferente spre centrii nervoşi se face în două moduri: → convergenţa este un mod de distribuţie în care un singur neuron central primeşte contacte sinaptice de la maimulte fibre aferente. În funcţie de viteza de adaptare:→ fazici – răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea stimulului. receptorul olfactiv). Calea eferentă Calea eferentă reprezintă axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi prin care se transmite comanda cătreorganul efector.→ termoreceptori – răspund la variaţiile de temperatură. caleaaferentă esteformată dintr-un lanţ alcătuit din trei sau mai mulţi neuroni senzitivi. vibraţii şi presiune. cu roluri funcţionale specifice: – nivelul măduvei spinării.Sistemul nervos central are trei nivele majore. până la prima sinapsă. ajunse la neuronul senzitiv. centrul nervos al reflexuluieste reprezentat de neuronul motor (reflexe monosinaptice).→ mecanoreceptori – stimulaţi de deformarea membranei celulare. receptori pentru tact.→ tonici – prezintă o activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului: receptorul vizual. – nivelul cortical. calea eferentă este formată dintr-un lanţ de doi .În cazul sistemului nervos vegetativ.

glandele endocrine şi cele exocrine . Efectorii Pentru sistemul nervos somatic. situat în coarnele laterale ale măduvei spinării sau într-un nucleu vegetativ dintrunchiul cerebral. iar pentru sistemul nervos vegetativ sunt muşchiinetezi. efectorii sunt muşchii striaţi. situat în ganglionii vegetativi periferici (extranevraxiali).neuroni motori:→ un neuron preganglionar.→ un neuron postganglionar.

Voiculescu I.1962. Bucureşti. Bucureşti. Editura medicală.Anatomia şi fiziologia omului...Elemente de fiziologie normală şi patologică.C. .C.Fiziologia sistemului nervos şi activităţi nervoase superioare.1956.Bucureşti.E.. Editura medicală.. Pora A.BIBLIOGRAFIE Andronescu A. Petricu I. Editura didactică şi pedagogică. . 1976.. Benetato C.. 1979. .Anatomia funcţională a sistemului nervos central. . Bucureşti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful