ACTUL SI ARCUL REFLEX: DEFINITIE, COMPONENTE SI ROL

Actul reflex: raspuns automat al unui organ efector (muschi/glanda) la actiuneaunui stimul venit pe o cale nervoasa numita arc reflex Arcul reflex: structura anatomica prin care se realizeaza actul reflex; structura sifunctiile sunt programate genetic Componentele arcului reflex: •receptor: structura histologica specializata in transductia energiei specificediferitilor stimuli •calea aferenta (senzitiva): fibre nervoase senzitive care conduc ingluxul nervos pana la centri nervosi •centru nervos: grup de pericarioni care analizeaza influxul nervos senzitiv sielaboreaza influxul nervos motor •calea eferenta (motorie): prelungirile axonice ajung la organele efectoare sitransmit influxul nervos motor •efector: muschi (striat, neted, cardiac) si glande.

Actul Reflex – procesul fizic de raspuns la actiunea unui stimul
In sectiune transversala, maduva apare constituita, in interior, din substantacenusie(formata din corpii neuronali) si substanta alba (alcatuita din fibre nervoasemielinice si din celule gliale). Substanta cenusie este dispusa in forma de H sau defluture, cu doua coarne anterioare (unde se gasesc neuronii motori denumiti simotoneuroni sau neuroni somatomotori) si doua coarne posterioare (constituite dinneuroni somatosenzitivi sau senzitivi si neuroni intercalari denumiti si de asociatie). Intrecoarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale(unde se gasesc neuroniivegetative cu o parte anterioara ce contine neuroni visceromotori si o parte posterioaracu neuroni viscerosenzitivi), mai pronuntate in regiunea toracica si lombara. Inconjurandsubstanta cenusie, la exterior, se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in treicordoane: anterior, lateral si posterior.Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneazaasupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic arcul reflex, constituit din:calea aferentta, un centru si calea eferenta.Calea aferenta este reprezentata de receptor si

current electric. au un arc reflex constituit din cel putin trei neuroni si.Reflexele polisinaptice Sunt caracterizate prin faptul ca arcul lor reflex includeun numar variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor. In centrii nervosi.Calea eferenta este reprezentata de fibrele ce pleaca de la centrii nevraxiali laorganele efectoare care declanseaza un raspuns reflex.In substanta cenusie a maduvei se afla centrii unor importante reflexe somaticesi vegetative. ahilean etc).Uneori acesti centri sunt bine delimitati. trecand direct in cel anterior. generand un impuls nervos. obiect fierbinte. Receptorii sunt formatiuni celulare specializate sau dendrite ale neuronilor dinganglionii spinali ori ai omologilor lor cranieni. alteori se intind pe mai multe etajenervoase.Functia reflexa sta la baza activitatii sistemului nervos. datorita lipsei neuronilor intercalari. timpul lor de latenta este mai lung. sunt strict limitate si nuiradiaza. Au proprietatea de a fi influentati deanumite modificari survenite in mediul extern sau inter. Daca intensitatea stimulului .Reflexele somatice medulare sunt de doua tipuri: monosinaptice(proprioceptive) si polisinaptice. prin ganglionulspinal intra in maduva. Axonulneuronului senzitiv face sinapsa direct cu motoneuronul medular din cornul anterior. Propriocentoprii(receptorii din muschi.Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida. cese autopropaga pe cai aferente pana la centrul nervos situate in nevrax. Acesta consta in inlocuirea unuimenbru dupa aplicarea unui stimul nociv( intepatura. a.Raspunsul pleaca pe cai eferente la musculatura striata.fibre nervoase aferente centruluireflex. aceste reflexe au timpde latenta foarte scurt si. Asemenea reflexe sunt reflexele osteotendinoase (rotulian. care indeparteaza zona stimulate de agentul nociv. tendoane sau articulatii) preiau informatia si. deaceea. Urmarinddeclansarea reflexului rotulian prin percutia tendonului rotulian se constata reactiarapida(extensia gambei). 1. Datorita ei se realizeazalegatura dintre diferitele parti ale organismului si dintre organism si mediul inconjurator. situati la diferite niveluri. se genereazaimpulsuri care ajung in organele efectoare. tesut subcutanat sau muschi. 2.Una din functiile fundamentale ale maduvei spinarii este cea reflexa.Centrii reflecsi sunt formatiuni nervoase la nivelul carora ajung si sunt prelucrateinformatiile culese de receptori.etc) pe piele. rezultand astfel raspunsul. prin cornul posterior. Din acestgrup de reflexe cel mai tipic este reflexul de flexie.Reflexele monosinaptice Sunt cele mai simple reflexe somatice. Aceste reflexe de aparare. deoarece arcul nervos cuprinde doi neuroni.

Calea aferenta este constituita dinneuronii receptorilor viscerali. influentand tonusul fibrelor musculare netede siactivitatea secretorie a diverselor glande. 1.eferenta pleaca spre muschii netezi de la nivelul viscerelor. Facand sinapsa in cornul lateral al maduvei spinariieferenta pleaca spre organele efectoare. prin iradierea excitatiei. Are receptori specifici numiti interoceptori si se clasifica. ajungand la nivelul hipotalamusului.Cele mai importante reflexe medulare simpatice sunt reflexele cardioacceleratoarepupilo-dilatatoare si cele vasoconstrictoare. In cazul unor stimuli extreme de nocivi se produce oactivitate motorize din partea tuturor celor patru member. polomotor si motilitatea tubului digestive. 2. efectorul primind adrenalina. Calea aferenta esteconstituita din neuronii receptorilor viscerali. talamusului sichiar in anumite arii corticale. Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunttransmise ascendent prin maduva. interevenind inactivitatea vegetativa in conditii obisnuite de viata.reflxele de mictiune. defecatie si sexuale. osmo-. si algoreceptori. b. cand organismul este pus in conditii optime pentru“fuga” sau “lupta”. . osmo-. Facand sinapsa.Reflexul parasimpatic Tine de sistemul nervos parasimpatic ce exercita actiuni maidiscrete dar mult mai extinse comparative cu cele ale simpaticului.Reflexele vegetative medulare sunt de doua feluri: simpatice si parasimpatice. dupa naturaexcitantului in baro-. Printre cele mai importante reflexeparasimpatice amintim: reflexul sudoral. chemo-. chemoreceptori etc.raspunsul motor este mai complex. volo-. Interoceptorii sunt aceeasi ca si lareflexul simpatic – baro-. De la receptorii viscerali impulsul circulaspre maduva spinarii unde ajunge la centrul vegetativ din cornul lateral.Reflexul simpatic Apare in momentele stimularii sistemului nervos simpatic adicain situatii neobisnuite. periculoase. flexia membrului stimulat insotindu-se de extensiamembrului de partea opusa.este puternica.

În funcţie de tipul excitantuluiÎn funcţie de tipul excitantului se deosebesc cinci tipuri principale de receptori.nivelul oxigenului în sângele arterial.→ receptori electromagnetici. care detectează deformările mecanice ale receptorului sau ale celulelor vecine acestuia. şi anume:→ mecanoreceptori. epiteliul olfactiv.→ interoreceptori – primesc stimuli din interiorul organismului (baroreceptori. alcătuit din cinci componente anatomice: receptorul. auditive.→ fotoreceptori – stimulaţi de lumină (celulele cu conuri şi celulele . indiferent dacă acestea sunt de naturăfizică sau chimică.B. calea eferentă şi efectorii. rolul de receptori îl îndeplinesc chiar terminaţiile dendritelor (receptorul olfactiv. mirosul (situaţi în cavitatea nazală). Alţi receptori din organism sunt corpusculii senzitivi – mici organe pluricelulare alcătuite din celule.se realizează traducerea informaţiei purtate de stimul în informaţie nervoasă specifică. Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale(gustative. rece şi durere.calea aferentă. prioceptorii). astfel. unii receptori fiind specializaţi pentru senzaţia decald şi alţii pentru senzaţia de rece. În funcţie de tipul de senzaţie:→ proprioreceptori – informează despre poziţia corpului şi permit controlul mişcării. În funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează:→ chemoreceptori – stimulaţi chimic. b. vibraţii. Alte clasificări ale receptorilor a. fibre conjunctive şi terminaţii nervoase dendritice (receptorii tegumentari. care detectează lumina la nivelul retinei. muguri gustativi. tact.nocireceptorii sunt consideraţi ca făcând parte din această categorie deoarece sunt stimulaţi de substanţechimice eliberate de celulele distruse.→ receptori cutanaţi – includ receptorii pentru presiune. chemoreceptori).c. care sesizează schimbările de temperatură. care detectează leziuni tisulare.Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex. concentraţia dioxidului de carbon şi alte substanţe importante în biochimia organismului.→ nocireceptori (sau receptori ai durerii). În funcţie de provenienţa stimulului:→ exteroreceptori – primesc stimuli din afara organismului.→ receptori ai simţurilor speciale – văz. care detectează gustul (situaţi în cavitatea bucală). Receptorul Receptorul este o structură excitabilă care răspunde la stimuli prin variaţii de potenţial gradate proporţional cuintensitateastimulului.→ termoreceptori. cald. Clasificarea receptorilor A. echilibru. vestibulare).→ chemoreceptori. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos şi.receptorii dureroşi). auz. corpii carotidieni şi aortici. centrii nervoşi. Uneori.

→ termoreceptori – răspund la variaţiile de temperatură. iar centrii reflecşi sunt reprezentaţi detotalitatea sinapselor care se realizează în ariile corticale sau în nucleii subcorticali ce primesc şi prelucreazăinformaţia primită de la periferie şi elaborează răspunsul efector (reflexe polisinaptice). până la prima sinapsă. Calea eferentă Calea eferentă reprezintă axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi prin care se transmite comanda cătreorganul efector. Cea mai simplă cale eferentă se întâlneşte la reflexele somatice. cu roluri funcţionale specifice: – nivelul măduvei spinării. Prin centrul unui reflexse înţelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv.d. – nivelul subcortical. ajunse la neuronul senzitiv. În cazul unor activităţi reflexe mai complexe. centrul nervos al reflexuluieste reprezentat de neuronul motor (reflexe monosinaptice). receptorul olfactiv). – nivelul cortical.→ mecanoreceptori – stimulaţi de deformarea membranei celulare. Calea aferentă Receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau dincei de pe traiectul unor nervi cranieni (senzitivi şi mixti).În cazul unui reflex elementar (format din doi neuroni.→ divergenţa constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai mulţi neuroni centrali. vibraţii şi presiune.Distribuţia căii aferente spre centrii nervoşi se face în două moduri: → convergenţa este un mod de distribuţie în care un singur neuron central primeşte contacte sinaptice de la maimulte fibre aferente. activitatealor scadeulterior (de exemplu. unul senzitiv şi unul motor).cu bastonaşe).În cazul sistemului nervos vegetativ. În funcţie de viteza de adaptare:→ fazici – răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea stimulului. caleaaferentă esteformată dintr-un lanţ alcătuit din trei sau mai mulţi neuroni senzitivi. ea este formată din axonulmotoneuronului α din coarnele anterioare ale măduvei spinării.Sistemul nervos central are trei nivele majore. receptori pentru tact.→ tonici – prezintă o activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului: receptorul vizual. dar în ciuda menţinerii acestuia. se propagă mai departe centrifug de-a lungulaxonului acestuia. calea eferentă este formată dintr-un lanţ de doi . Centrii nervoşi Potenţialele de acţiune dendritice.

situat în ganglionii vegetativi periferici (extranevraxiali). iar pentru sistemul nervos vegetativ sunt muşchiinetezi.neuroni motori:→ un neuron preganglionar. Efectorii Pentru sistemul nervos somatic.→ un neuron postganglionar. efectorii sunt muşchii striaţi. situat în coarnele laterale ale măduvei spinării sau într-un nucleu vegetativ dintrunchiul cerebral. glandele endocrine şi cele exocrine .

Anatomia şi fiziologia omului.1962. Voiculescu I. 1979.C.Anatomia funcţională a sistemului nervos central. 1976..1956. . Bucureşti. Bucureşti...Elemente de fiziologie normală şi patologică.Fiziologia sistemului nervos şi activităţi nervoase superioare. Petricu I.E. .C. . Editura medicală.BIBLIOGRAFIE Andronescu A..Bucureşti. . Bucureşti. Editura didactică şi pedagogică. Editura medicală. Pora A.. Benetato C..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful