ACTUL SI ARCUL REFLEX: DEFINITIE, COMPONENTE SI ROL

Actul reflex: raspuns automat al unui organ efector (muschi/glanda) la actiuneaunui stimul venit pe o cale nervoasa numita arc reflex Arcul reflex: structura anatomica prin care se realizeaza actul reflex; structura sifunctiile sunt programate genetic Componentele arcului reflex: •receptor: structura histologica specializata in transductia energiei specificediferitilor stimuli •calea aferenta (senzitiva): fibre nervoase senzitive care conduc ingluxul nervos pana la centri nervosi •centru nervos: grup de pericarioni care analizeaza influxul nervos senzitiv sielaboreaza influxul nervos motor •calea eferenta (motorie): prelungirile axonice ajung la organele efectoare sitransmit influxul nervos motor •efector: muschi (striat, neted, cardiac) si glande.

Actul Reflex – procesul fizic de raspuns la actiunea unui stimul
In sectiune transversala, maduva apare constituita, in interior, din substantacenusie(formata din corpii neuronali) si substanta alba (alcatuita din fibre nervoasemielinice si din celule gliale). Substanta cenusie este dispusa in forma de H sau defluture, cu doua coarne anterioare (unde se gasesc neuronii motori denumiti simotoneuroni sau neuroni somatomotori) si doua coarne posterioare (constituite dinneuroni somatosenzitivi sau senzitivi si neuroni intercalari denumiti si de asociatie). Intrecoarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale(unde se gasesc neuroniivegetative cu o parte anterioara ce contine neuroni visceromotori si o parte posterioaracu neuroni viscerosenzitivi), mai pronuntate in regiunea toracica si lombara. Inconjurandsubstanta cenusie, la exterior, se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in treicordoane: anterior, lateral si posterior.Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneazaasupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic arcul reflex, constituit din:calea aferentta, un centru si calea eferenta.Calea aferenta este reprezentata de receptor si

In centrii nervosi. prin cornul posterior. Propriocentoprii(receptorii din muschi.Functia reflexa sta la baza activitatii sistemului nervos.Centrii reflecsi sunt formatiuni nervoase la nivelul carora ajung si sunt prelucrateinformatiile culese de receptori. current electric. trecand direct in cel anterior.Reflexele monosinaptice Sunt cele mai simple reflexe somatice. au un arc reflex constituit din cel putin trei neuroni si.Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida. Datorita ei se realizeazalegatura dintre diferitele parti ale organismului si dintre organism si mediul inconjurator. sunt strict limitate si nuiradiaza.fibre nervoase aferente centruluireflex. rezultand astfel raspunsul.etc) pe piele. situati la diferite niveluri. 1. tesut subcutanat sau muschi. Acesta consta in inlocuirea unuimenbru dupa aplicarea unui stimul nociv( intepatura. datorita lipsei neuronilor intercalari. aceste reflexe au timpde latenta foarte scurt si.Reflexele polisinaptice Sunt caracterizate prin faptul ca arcul lor reflex includeun numar variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor. Aceste reflexe de aparare. alteori se intind pe mai multe etajenervoase. deaceea. Urmarinddeclansarea reflexului rotulian prin percutia tendonului rotulian se constata reactiarapida(extensia gambei). timpul lor de latenta este mai lung. Receptorii sunt formatiuni celulare specializate sau dendrite ale neuronilor dinganglionii spinali ori ai omologilor lor cranieni. cese autopropaga pe cai aferente pana la centrul nervos situate in nevrax. Au proprietatea de a fi influentati deanumite modificari survenite in mediul extern sau inter.Raspunsul pleaca pe cai eferente la musculatura striata. a.Una din functiile fundamentale ale maduvei spinarii este cea reflexa. Asemenea reflexe sunt reflexele osteotendinoase (rotulian. care indeparteaza zona stimulate de agentul nociv. prin ganglionulspinal intra in maduva.Calea eferenta este reprezentata de fibrele ce pleaca de la centrii nevraxiali laorganele efectoare care declanseaza un raspuns reflex. 2. obiect fierbinte. se genereazaimpulsuri care ajung in organele efectoare.Uneori acesti centri sunt bine delimitati. tendoane sau articulatii) preiau informatia si. deoarece arcul nervos cuprinde doi neuroni. Din acestgrup de reflexe cel mai tipic este reflexul de flexie. Daca intensitatea stimulului . generand un impuls nervos.Reflexele somatice medulare sunt de doua tipuri: monosinaptice(proprioceptive) si polisinaptice.In substanta cenusie a maduvei se afla centrii unor importante reflexe somaticesi vegetative. Axonulneuronului senzitiv face sinapsa direct cu motoneuronul medular din cornul anterior. ahilean etc).

Reflexul simpatic Apare in momentele stimularii sistemului nervos simpatic adicain situatii neobisnuite. Are receptori specifici numiti interoceptori si se clasifica. b. dupa naturaexcitantului in baro-. volo-. prin iradierea excitatiei. chemo-. In cazul unor stimuli extreme de nocivi se produce oactivitate motorize din partea tuturor celor patru member. interevenind inactivitatea vegetativa in conditii obisnuite de viata. polomotor si motilitatea tubului digestive. Facand sinapsa in cornul lateral al maduvei spinariieferenta pleaca spre organele efectoare. osmo-.este puternica.Reflexele vegetative medulare sunt de doua feluri: simpatice si parasimpatice.eferenta pleaca spre muschii netezi de la nivelul viscerelor. chemoreceptori etc. efectorul primind adrenalina. flexia membrului stimulat insotindu-se de extensiamembrului de partea opusa.raspunsul motor este mai complex. Interoceptorii sunt aceeasi ca si lareflexul simpatic – baro-. cand organismul este pus in conditii optime pentru“fuga” sau “lupta”.Cele mai importante reflexe medulare simpatice sunt reflexele cardioacceleratoarepupilo-dilatatoare si cele vasoconstrictoare. defecatie si sexuale.reflxele de mictiune. . osmo-. Printre cele mai importante reflexeparasimpatice amintim: reflexul sudoral. si algoreceptori. Calea aferenta este constituita dinneuronii receptorilor viscerali. influentand tonusul fibrelor musculare netede siactivitatea secretorie a diverselor glande. periculoase. Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunttransmise ascendent prin maduva.Reflexul parasimpatic Tine de sistemul nervos parasimpatic ce exercita actiuni maidiscrete dar mult mai extinse comparative cu cele ale simpaticului. De la receptorii viscerali impulsul circulaspre maduva spinarii unde ajunge la centrul vegetativ din cornul lateral. Facand sinapsa. 1. Calea aferenta esteconstituita din neuronii receptorilor viscerali. talamusului sichiar in anumite arii corticale. ajungand la nivelul hipotalamusului. 2.

indiferent dacă acestea sunt de naturăfizică sau chimică.→ nocireceptori (sau receptori ai durerii). Alţi receptori din organism sunt corpusculii senzitivi – mici organe pluricelulare alcătuite din celule. chemoreceptori). Clasificarea receptorilor A. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos şi. muguri gustativi. mirosul (situaţi în cavitatea nazală).Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex. alcătuit din cinci componente anatomice: receptorul. care detectează lumina la nivelul retinei. fibre conjunctive şi terminaţii nervoase dendritice (receptorii tegumentari. care sesizează schimbările de temperatură. vibraţii. unii receptori fiind specializaţi pentru senzaţia decald şi alţii pentru senzaţia de rece.→ fotoreceptori – stimulaţi de lumină (celulele cu conuri şi celulele .→ interoreceptori – primesc stimuli din interiorul organismului (baroreceptori.→ receptori cutanaţi – includ receptorii pentru presiune.nivelul oxigenului în sângele arterial.nocireceptorii sunt consideraţi ca făcând parte din această categorie deoarece sunt stimulaţi de substanţechimice eliberate de celulele distruse. Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale(gustative. În funcţie de provenienţa stimulului:→ exteroreceptori – primesc stimuli din afara organismului. rolul de receptori îl îndeplinesc chiar terminaţiile dendritelor (receptorul olfactiv.→ termoreceptori. care detectează deformările mecanice ale receptorului sau ale celulelor vecine acestuia. şi anume:→ mecanoreceptori. cald. centrii nervoşi. echilibru.se realizează traducerea informaţiei purtate de stimul în informaţie nervoasă specifică. vestibulare). Uneori. corpii carotidieni şi aortici.→ chemoreceptori. În funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează:→ chemoreceptori – stimulaţi chimic.→ receptori ai simţurilor speciale – văz. care detectează gustul (situaţi în cavitatea bucală). auz. epiteliul olfactiv. b. În funcţie de tipul de senzaţie:→ proprioreceptori – informează despre poziţia corpului şi permit controlul mişcării. astfel. prioceptorii). concentraţia dioxidului de carbon şi alte substanţe importante în biochimia organismului. rece şi durere. Alte clasificări ale receptorilor a. În funcţie de tipul excitantuluiÎn funcţie de tipul excitantului se deosebesc cinci tipuri principale de receptori.→ receptori electromagnetici. calea eferentă şi efectorii. auditive. tact.receptorii dureroşi).c.B.calea aferentă. care detectează leziuni tisulare. Receptorul Receptorul este o structură excitabilă care răspunde la stimuli prin variaţii de potenţial gradate proporţional cuintensitateastimulului.

Distribuţia căii aferente spre centrii nervoşi se face în două moduri: → convergenţa este un mod de distribuţie în care un singur neuron central primeşte contacte sinaptice de la maimulte fibre aferente. Calea eferentă Calea eferentă reprezintă axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi prin care se transmite comanda cătreorganul efector. În cazul unor activităţi reflexe mai complexe. În funcţie de viteza de adaptare:→ fazici – răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea stimulului. Prin centrul unui reflexse înţelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv. se propagă mai departe centrifug de-a lungulaxonului acestuia. caleaaferentă esteformată dintr-un lanţ alcătuit din trei sau mai mulţi neuroni senzitivi. iar centrii reflecşi sunt reprezentaţi detotalitatea sinapselor care se realizează în ariile corticale sau în nucleii subcorticali ce primesc şi prelucreazăinformaţia primită de la periferie şi elaborează răspunsul efector (reflexe polisinaptice). calea eferentă este formată dintr-un lanţ de doi .→ divergenţa constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai mulţi neuroni centrali.În cazul sistemului nervos vegetativ. până la prima sinapsă. Calea aferentă Receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau dincei de pe traiectul unor nervi cranieni (senzitivi şi mixti).cu bastonaşe). unul senzitiv şi unul motor).d.→ termoreceptori – răspund la variaţiile de temperatură. ajunse la neuronul senzitiv.→ tonici – prezintă o activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului: receptorul vizual. activitatealor scadeulterior (de exemplu.În cazul unui reflex elementar (format din doi neuroni.→ mecanoreceptori – stimulaţi de deformarea membranei celulare. – nivelul cortical. cu roluri funcţionale specifice: – nivelul măduvei spinării. receptorul olfactiv). vibraţii şi presiune. Centrii nervoşi Potenţialele de acţiune dendritice. centrul nervos al reflexuluieste reprezentat de neuronul motor (reflexe monosinaptice). ea este formată din axonulmotoneuronului α din coarnele anterioare ale măduvei spinării. dar în ciuda menţinerii acestuia. receptori pentru tact. – nivelul subcortical. Cea mai simplă cale eferentă se întâlneşte la reflexele somatice.Sistemul nervos central are trei nivele majore.

iar pentru sistemul nervos vegetativ sunt muşchiinetezi. Efectorii Pentru sistemul nervos somatic. efectorii sunt muşchii striaţi. glandele endocrine şi cele exocrine . situat în ganglionii vegetativi periferici (extranevraxiali).→ un neuron postganglionar. situat în coarnele laterale ale măduvei spinării sau într-un nucleu vegetativ dintrunchiul cerebral.neuroni motori:→ un neuron preganglionar.

.E.Bucureşti.. Bucureşti. Petricu I.Fiziologia sistemului nervos şi activităţi nervoase superioare.Anatomia funcţională a sistemului nervos central. Pora A. Editura medicală.. ..1956..1962. 1979. .C. Editura medicală.. Voiculescu I.Anatomia şi fiziologia omului. Editura didactică şi pedagogică.Elemente de fiziologie normală şi patologică. Bucureşti. Benetato C. .BIBLIOGRAFIE Andronescu A. 1976.. Bucureşti.C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful