ACTUL SI ARCUL REFLEX: DEFINITIE, COMPONENTE SI ROL

Actul reflex: raspuns automat al unui organ efector (muschi/glanda) la actiuneaunui stimul venit pe o cale nervoasa numita arc reflex Arcul reflex: structura anatomica prin care se realizeaza actul reflex; structura sifunctiile sunt programate genetic Componentele arcului reflex: •receptor: structura histologica specializata in transductia energiei specificediferitilor stimuli •calea aferenta (senzitiva): fibre nervoase senzitive care conduc ingluxul nervos pana la centri nervosi •centru nervos: grup de pericarioni care analizeaza influxul nervos senzitiv sielaboreaza influxul nervos motor •calea eferenta (motorie): prelungirile axonice ajung la organele efectoare sitransmit influxul nervos motor •efector: muschi (striat, neted, cardiac) si glande.

Actul Reflex – procesul fizic de raspuns la actiunea unui stimul
In sectiune transversala, maduva apare constituita, in interior, din substantacenusie(formata din corpii neuronali) si substanta alba (alcatuita din fibre nervoasemielinice si din celule gliale). Substanta cenusie este dispusa in forma de H sau defluture, cu doua coarne anterioare (unde se gasesc neuronii motori denumiti simotoneuroni sau neuroni somatomotori) si doua coarne posterioare (constituite dinneuroni somatosenzitivi sau senzitivi si neuroni intercalari denumiti si de asociatie). Intrecoarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale(unde se gasesc neuroniivegetative cu o parte anterioara ce contine neuroni visceromotori si o parte posterioaracu neuroni viscerosenzitivi), mai pronuntate in regiunea toracica si lombara. Inconjurandsubstanta cenusie, la exterior, se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in treicordoane: anterior, lateral si posterior.Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneazaasupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic arcul reflex, constituit din:calea aferentta, un centru si calea eferenta.Calea aferenta este reprezentata de receptor si

trecand direct in cel anterior. Au proprietatea de a fi influentati deanumite modificari survenite in mediul extern sau inter. Acesta consta in inlocuirea unuimenbru dupa aplicarea unui stimul nociv( intepatura.fibre nervoase aferente centruluireflex.In substanta cenusie a maduvei se afla centrii unor importante reflexe somaticesi vegetative.Calea eferenta este reprezentata de fibrele ce pleaca de la centrii nevraxiali laorganele efectoare care declanseaza un raspuns reflex. current electric.Raspunsul pleaca pe cai eferente la musculatura striata.etc) pe piele. Din acestgrup de reflexe cel mai tipic este reflexul de flexie.Reflexele polisinaptice Sunt caracterizate prin faptul ca arcul lor reflex includeun numar variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor. generand un impuls nervos.Reflexele somatice medulare sunt de doua tipuri: monosinaptice(proprioceptive) si polisinaptice.Functia reflexa sta la baza activitatii sistemului nervos. prin cornul posterior.Reflexele monosinaptice Sunt cele mai simple reflexe somatice. au un arc reflex constituit din cel putin trei neuroni si.Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida. Receptorii sunt formatiuni celulare specializate sau dendrite ale neuronilor dinganglionii spinali ori ai omologilor lor cranieni. aceste reflexe au timpde latenta foarte scurt si. datorita lipsei neuronilor intercalari. Axonulneuronului senzitiv face sinapsa direct cu motoneuronul medular din cornul anterior. In centrii nervosi. tesut subcutanat sau muschi. sunt strict limitate si nuiradiaza. care indeparteaza zona stimulate de agentul nociv. 1. alteori se intind pe mai multe etajenervoase.Uneori acesti centri sunt bine delimitati. a. cese autopropaga pe cai aferente pana la centrul nervos situate in nevrax. prin ganglionulspinal intra in maduva. Asemenea reflexe sunt reflexele osteotendinoase (rotulian. se genereazaimpulsuri care ajung in organele efectoare. timpul lor de latenta este mai lung. deoarece arcul nervos cuprinde doi neuroni. ahilean etc). Propriocentoprii(receptorii din muschi. rezultand astfel raspunsul. 2.Centrii reflecsi sunt formatiuni nervoase la nivelul carora ajung si sunt prelucrateinformatiile culese de receptori. tendoane sau articulatii) preiau informatia si.Una din functiile fundamentale ale maduvei spinarii este cea reflexa. deaceea. situati la diferite niveluri. Daca intensitatea stimulului . Datorita ei se realizeazalegatura dintre diferitele parti ale organismului si dintre organism si mediul inconjurator. Aceste reflexe de aparare. obiect fierbinte. Urmarinddeclansarea reflexului rotulian prin percutia tendonului rotulian se constata reactiarapida(extensia gambei).

influentand tonusul fibrelor musculare netede siactivitatea secretorie a diverselor glande.reflxele de mictiune. 1. efectorul primind adrenalina.este puternica. volo-. ajungand la nivelul hipotalamusului. In cazul unor stimuli extreme de nocivi se produce oactivitate motorize din partea tuturor celor patru member.Reflexul parasimpatic Tine de sistemul nervos parasimpatic ce exercita actiuni maidiscrete dar mult mai extinse comparative cu cele ale simpaticului. osmo-. talamusului sichiar in anumite arii corticale.Reflexele vegetative medulare sunt de doua feluri: simpatice si parasimpatice. interevenind inactivitatea vegetativa in conditii obisnuite de viata. periculoase. Interoceptorii sunt aceeasi ca si lareflexul simpatic – baro-.Cele mai importante reflexe medulare simpatice sunt reflexele cardioacceleratoarepupilo-dilatatoare si cele vasoconstrictoare. si algoreceptori.Reflexul simpatic Apare in momentele stimularii sistemului nervos simpatic adicain situatii neobisnuite. defecatie si sexuale. Printre cele mai importante reflexeparasimpatice amintim: reflexul sudoral. Facand sinapsa in cornul lateral al maduvei spinariieferenta pleaca spre organele efectoare. . chemo-. dupa naturaexcitantului in baro-.eferenta pleaca spre muschii netezi de la nivelul viscerelor. prin iradierea excitatiei. polomotor si motilitatea tubului digestive. Are receptori specifici numiti interoceptori si se clasifica. De la receptorii viscerali impulsul circulaspre maduva spinarii unde ajunge la centrul vegetativ din cornul lateral.raspunsul motor este mai complex. chemoreceptori etc. Calea aferenta esteconstituita din neuronii receptorilor viscerali. cand organismul este pus in conditii optime pentru“fuga” sau “lupta”. 2. osmo-. b. flexia membrului stimulat insotindu-se de extensiamembrului de partea opusa. Calea aferenta este constituita dinneuronii receptorilor viscerali. Facand sinapsa. Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunttransmise ascendent prin maduva.

şi anume:→ mecanoreceptori. concentraţia dioxidului de carbon şi alte substanţe importante în biochimia organismului. Alţi receptori din organism sunt corpusculii senzitivi – mici organe pluricelulare alcătuite din celule. epiteliul olfactiv.→ nocireceptori (sau receptori ai durerii). În funcţie de tipul excitantuluiÎn funcţie de tipul excitantului se deosebesc cinci tipuri principale de receptori. În funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează:→ chemoreceptori – stimulaţi chimic. În funcţie de provenienţa stimulului:→ exteroreceptori – primesc stimuli din afara organismului.receptorii dureroşi). astfel. Uneori. echilibru. Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale(gustative. corpii carotidieni şi aortici.→ interoreceptori – primesc stimuli din interiorul organismului (baroreceptori.→ receptori electromagnetici. vibraţii.→ termoreceptori.→ fotoreceptori – stimulaţi de lumină (celulele cu conuri şi celulele . indiferent dacă acestea sunt de naturăfizică sau chimică.se realizează traducerea informaţiei purtate de stimul în informaţie nervoasă specifică. care sesizează schimbările de temperatură. unii receptori fiind specializaţi pentru senzaţia decald şi alţii pentru senzaţia de rece. Alte clasificări ale receptorilor a. Receptorul Receptorul este o structură excitabilă care răspunde la stimuli prin variaţii de potenţial gradate proporţional cuintensitateastimulului. Clasificarea receptorilor A.→ receptori cutanaţi – includ receptorii pentru presiune. alcătuit din cinci componente anatomice: receptorul. mirosul (situaţi în cavitatea nazală). chemoreceptori). La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos şi.nocireceptorii sunt consideraţi ca făcând parte din această categorie deoarece sunt stimulaţi de substanţechimice eliberate de celulele distruse. care detectează gustul (situaţi în cavitatea bucală).→ chemoreceptori.c.nivelul oxigenului în sângele arterial.→ receptori ai simţurilor speciale – văz. rolul de receptori îl îndeplinesc chiar terminaţiile dendritelor (receptorul olfactiv.Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex. auz.calea aferentă. care detectează deformările mecanice ale receptorului sau ale celulelor vecine acestuia. rece şi durere. cald. În funcţie de tipul de senzaţie:→ proprioreceptori – informează despre poziţia corpului şi permit controlul mişcării. care detectează leziuni tisulare. fibre conjunctive şi terminaţii nervoase dendritice (receptorii tegumentari. vestibulare). tact. muguri gustativi. prioceptorii). care detectează lumina la nivelul retinei.B. b. auditive. calea eferentă şi efectorii. centrii nervoşi.

ajunse la neuronul senzitiv. În cazul unor activităţi reflexe mai complexe.→ termoreceptori – răspund la variaţiile de temperatură. receptorul olfactiv). vibraţii şi presiune.În cazul sistemului nervos vegetativ.d. – nivelul cortical. se propagă mai departe centrifug de-a lungulaxonului acestuia.Distribuţia căii aferente spre centrii nervoşi se face în două moduri: → convergenţa este un mod de distribuţie în care un singur neuron central primeşte contacte sinaptice de la maimulte fibre aferente. dar în ciuda menţinerii acestuia. activitatealor scadeulterior (de exemplu. ea este formată din axonulmotoneuronului α din coarnele anterioare ale măduvei spinării.→ tonici – prezintă o activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului: receptorul vizual. centrul nervos al reflexuluieste reprezentat de neuronul motor (reflexe monosinaptice).→ divergenţa constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai mulţi neuroni centrali. calea eferentă este formată dintr-un lanţ de doi .În cazul unui reflex elementar (format din doi neuroni. cu roluri funcţionale specifice: – nivelul măduvei spinării. – nivelul subcortical. Centrii nervoşi Potenţialele de acţiune dendritice. caleaaferentă esteformată dintr-un lanţ alcătuit din trei sau mai mulţi neuroni senzitivi. În funcţie de viteza de adaptare:→ fazici – răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea stimulului. unul senzitiv şi unul motor).Sistemul nervos central are trei nivele majore. Calea eferentă Calea eferentă reprezintă axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi prin care se transmite comanda cătreorganul efector.→ mecanoreceptori – stimulaţi de deformarea membranei celulare.cu bastonaşe). până la prima sinapsă. Cea mai simplă cale eferentă se întâlneşte la reflexele somatice. iar centrii reflecşi sunt reprezentaţi detotalitatea sinapselor care se realizează în ariile corticale sau în nucleii subcorticali ce primesc şi prelucreazăinformaţia primită de la periferie şi elaborează răspunsul efector (reflexe polisinaptice). Prin centrul unui reflexse înţelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv. Calea aferentă Receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau dincei de pe traiectul unor nervi cranieni (senzitivi şi mixti). receptori pentru tact.

glandele endocrine şi cele exocrine .neuroni motori:→ un neuron preganglionar. situat în ganglionii vegetativi periferici (extranevraxiali). iar pentru sistemul nervos vegetativ sunt muşchiinetezi. efectorii sunt muşchii striaţi.→ un neuron postganglionar. situat în coarnele laterale ale măduvei spinării sau într-un nucleu vegetativ dintrunchiul cerebral. Efectorii Pentru sistemul nervos somatic.

Fiziologia sistemului nervos şi activităţi nervoase superioare.BIBLIOGRAFIE Andronescu A.Bucureşti. .. Editura medicală.1956. 1976. . . Bucureşti.. Bucureşti.. Voiculescu I. Petricu I. .C.C.Elemente de fiziologie normală şi patologică..Anatomia şi fiziologia omului.. Editura didactică şi pedagogică. Benetato C.Anatomia funcţională a sistemului nervos central. Pora A..1962. Editura medicală. Bucureşti.E. 1979.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful