P. 1
Actul Si Arcul Reflex

Actul Si Arcul Reflex

|Views: 1,391|Likes:
Published by Raoul Adrian
Descrierea, definitii
Descrierea, definitii

More info:

Published by: Raoul Adrian on Jun 14, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/11/2015

pdf

text

original

ACTUL SI ARCUL REFLEX: DEFINITIE, COMPONENTE SI ROL

Actul reflex: raspuns automat al unui organ efector (muschi/glanda) la actiuneaunui stimul venit pe o cale nervoasa numita arc reflex Arcul reflex: structura anatomica prin care se realizeaza actul reflex; structura sifunctiile sunt programate genetic Componentele arcului reflex: •receptor: structura histologica specializata in transductia energiei specificediferitilor stimuli •calea aferenta (senzitiva): fibre nervoase senzitive care conduc ingluxul nervos pana la centri nervosi •centru nervos: grup de pericarioni care analizeaza influxul nervos senzitiv sielaboreaza influxul nervos motor •calea eferenta (motorie): prelungirile axonice ajung la organele efectoare sitransmit influxul nervos motor •efector: muschi (striat, neted, cardiac) si glande.

Actul Reflex – procesul fizic de raspuns la actiunea unui stimul
In sectiune transversala, maduva apare constituita, in interior, din substantacenusie(formata din corpii neuronali) si substanta alba (alcatuita din fibre nervoasemielinice si din celule gliale). Substanta cenusie este dispusa in forma de H sau defluture, cu doua coarne anterioare (unde se gasesc neuronii motori denumiti simotoneuroni sau neuroni somatomotori) si doua coarne posterioare (constituite dinneuroni somatosenzitivi sau senzitivi si neuroni intercalari denumiti si de asociatie). Intrecoarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale(unde se gasesc neuroniivegetative cu o parte anterioara ce contine neuroni visceromotori si o parte posterioaracu neuroni viscerosenzitivi), mai pronuntate in regiunea toracica si lombara. Inconjurandsubstanta cenusie, la exterior, se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in treicordoane: anterior, lateral si posterior.Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex.Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneazaasupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic arcul reflex, constituit din:calea aferentta, un centru si calea eferenta.Calea aferenta este reprezentata de receptor si

datorita lipsei neuronilor intercalari. situati la diferite niveluri. aceste reflexe au timpde latenta foarte scurt si. Receptorii sunt formatiuni celulare specializate sau dendrite ale neuronilor dinganglionii spinali ori ai omologilor lor cranieni. obiect fierbinte. Asemenea reflexe sunt reflexele osteotendinoase (rotulian. deaceea. tendoane sau articulatii) preiau informatia si. deoarece arcul nervos cuprinde doi neuroni.etc) pe piele.Una din functiile fundamentale ale maduvei spinarii este cea reflexa.In substanta cenusie a maduvei se afla centrii unor importante reflexe somaticesi vegetative. Daca intensitatea stimulului . In centrii nervosi.Functia reflexa sta la baza activitatii sistemului nervos. cese autopropaga pe cai aferente pana la centrul nervos situate in nevrax.Reflexele monosinaptice Sunt cele mai simple reflexe somatice. generand un impuls nervos. Au proprietatea de a fi influentati deanumite modificari survenite in mediul extern sau inter.Reflexele somatice medulare sunt de doua tipuri: monosinaptice(proprioceptive) si polisinaptice.fibre nervoase aferente centruluireflex. 2. Urmarinddeclansarea reflexului rotulian prin percutia tendonului rotulian se constata reactiarapida(extensia gambei). care indeparteaza zona stimulate de agentul nociv. ahilean etc). prin ganglionulspinal intra in maduva.Calea eferenta este reprezentata de fibrele ce pleaca de la centrii nevraxiali laorganele efectoare care declanseaza un raspuns reflex. Datorita ei se realizeazalegatura dintre diferitele parti ale organismului si dintre organism si mediul inconjurator. tesut subcutanat sau muschi. Din acestgrup de reflexe cel mai tipic este reflexul de flexie. Propriocentoprii(receptorii din muschi. 1. alteori se intind pe mai multe etajenervoase. Acesta consta in inlocuirea unuimenbru dupa aplicarea unui stimul nociv( intepatura. timpul lor de latenta este mai lung.Uneori acesti centri sunt bine delimitati. a.Reflexele polisinaptice Sunt caracterizate prin faptul ca arcul lor reflex includeun numar variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor. se genereazaimpulsuri care ajung in organele efectoare. prin cornul posterior. sunt strict limitate si nuiradiaza. Axonulneuronului senzitiv face sinapsa direct cu motoneuronul medular din cornul anterior. au un arc reflex constituit din cel putin trei neuroni si. trecand direct in cel anterior.Centrii reflecsi sunt formatiuni nervoase la nivelul carora ajung si sunt prelucrateinformatiile culese de receptori. current electric. Aceste reflexe de aparare.Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida. rezultand astfel raspunsul.Raspunsul pleaca pe cai eferente la musculatura striata.

polomotor si motilitatea tubului digestive. si algoreceptori. chemo-. Calea aferenta este constituita dinneuronii receptorilor viscerali. cand organismul este pus in conditii optime pentru“fuga” sau “lupta”. chemoreceptori etc. Printre cele mai importante reflexeparasimpatice amintim: reflexul sudoral. Facand sinapsa in cornul lateral al maduvei spinariieferenta pleaca spre organele efectoare. efectorul primind adrenalina. defecatie si sexuale. Calea aferenta esteconstituita din neuronii receptorilor viscerali. Interoceptorii sunt aceeasi ca si lareflexul simpatic – baro-. influentand tonusul fibrelor musculare netede siactivitatea secretorie a diverselor glande.Reflexele vegetative medulare sunt de doua feluri: simpatice si parasimpatice. periculoase. 1. volo-. Impulsurile provenite de la nivelul viscerelor sunttransmise ascendent prin maduva. Are receptori specifici numiti interoceptori si se clasifica. In cazul unor stimuli extreme de nocivi se produce oactivitate motorize din partea tuturor celor patru member.reflxele de mictiune.Cele mai importante reflexe medulare simpatice sunt reflexele cardioacceleratoarepupilo-dilatatoare si cele vasoconstrictoare. Facand sinapsa.raspunsul motor este mai complex. 2. flexia membrului stimulat insotindu-se de extensiamembrului de partea opusa. . interevenind inactivitatea vegetativa in conditii obisnuite de viata. b. osmo-.Reflexul parasimpatic Tine de sistemul nervos parasimpatic ce exercita actiuni maidiscrete dar mult mai extinse comparative cu cele ale simpaticului.este puternica. osmo-. prin iradierea excitatiei.Reflexul simpatic Apare in momentele stimularii sistemului nervos simpatic adicain situatii neobisnuite. talamusului sichiar in anumite arii corticale.eferenta pleaca spre muschii netezi de la nivelul viscerelor. ajungand la nivelul hipotalamusului. dupa naturaexcitantului in baro-. De la receptorii viscerali impulsul circulaspre maduva spinarii unde ajunge la centrul vegetativ din cornul lateral.

vibraţii. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos şi.se realizează traducerea informaţiei purtate de stimul în informaţie nervoasă specifică. care detectează leziuni tisulare.nocireceptorii sunt consideraţi ca făcând parte din această categorie deoarece sunt stimulaţi de substanţechimice eliberate de celulele distruse. care detectează gustul (situaţi în cavitatea bucală). tact.→ receptori ai simţurilor speciale – văz. Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale(gustative. auditive. În funcţie de provenienţa stimulului:→ exteroreceptori – primesc stimuli din afara organismului. rece şi durere. rolul de receptori îl îndeplinesc chiar terminaţiile dendritelor (receptorul olfactiv.B. şi anume:→ mecanoreceptori.nivelul oxigenului în sângele arterial. care detectează lumina la nivelul retinei.Arcul reflex Baza anatomică a actului reflex este arcul reflex. În funcţie de tipul de senzaţie:→ proprioreceptori – informează despre poziţia corpului şi permit controlul mişcării. prioceptorii). unii receptori fiind specializaţi pentru senzaţia decald şi alţii pentru senzaţia de rece. concentraţia dioxidului de carbon şi alte substanţe importante în biochimia organismului. centrii nervoşi.→ nocireceptori (sau receptori ai durerii). chemoreceptori).calea aferentă.→ fotoreceptori – stimulaţi de lumină (celulele cu conuri şi celulele . Uneori. vestibulare).→ receptori cutanaţi – includ receptorii pentru presiune. În funcţie de tipul excitantuluiÎn funcţie de tipul excitantului se deosebesc cinci tipuri principale de receptori. mirosul (situaţi în cavitatea nazală). muguri gustativi. Receptorul Receptorul este o structură excitabilă care răspunde la stimuli prin variaţii de potenţial gradate proporţional cuintensitateastimulului. echilibru. b.→ termoreceptori. epiteliul olfactiv. cald.receptorii dureroşi). Clasificarea receptorilor A. care sesizează schimbările de temperatură.→ receptori electromagnetici. auz.→ chemoreceptori. astfel. calea eferentă şi efectorii. alcătuit din cinci componente anatomice: receptorul. fibre conjunctive şi terminaţii nervoase dendritice (receptorii tegumentari.c. Alţi receptori din organism sunt corpusculii senzitivi – mici organe pluricelulare alcătuite din celule. În funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează:→ chemoreceptori – stimulaţi chimic. Alte clasificări ale receptorilor a. indiferent dacă acestea sunt de naturăfizică sau chimică. corpii carotidieni şi aortici. care detectează deformările mecanice ale receptorului sau ale celulelor vecine acestuia.→ interoreceptori – primesc stimuli din interiorul organismului (baroreceptori.

În cazul unui reflex elementar (format din doi neuroni. vibraţii şi presiune. se propagă mai departe centrifug de-a lungulaxonului acestuia. iar centrii reflecşi sunt reprezentaţi detotalitatea sinapselor care se realizează în ariile corticale sau în nucleii subcorticali ce primesc şi prelucreazăinformaţia primită de la periferie şi elaborează răspunsul efector (reflexe polisinaptice).Distribuţia căii aferente spre centrii nervoşi se face în două moduri: → convergenţa este un mod de distribuţie în care un singur neuron central primeşte contacte sinaptice de la maimulte fibre aferente. – nivelul subcortical. Calea eferentă Calea eferentă reprezintă axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi prin care se transmite comanda cătreorganul efector. Prin centrul unui reflexse înţelege totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv. unul senzitiv şi unul motor). receptorul olfactiv). receptori pentru tact. ea este formată din axonulmotoneuronului α din coarnele anterioare ale măduvei spinării.În cazul sistemului nervos vegetativ.→ mecanoreceptori – stimulaţi de deformarea membranei celulare. dar în ciuda menţinerii acestuia.→ termoreceptori – răspund la variaţiile de temperatură. până la prima sinapsă. calea eferentă este formată dintr-un lanţ de doi .cu bastonaşe).Sistemul nervos central are trei nivele majore.→ tonici – prezintă o activitate relativ constantă pe toată durata aplicării stimulului: receptorul vizual. ajunse la neuronul senzitiv. centrul nervos al reflexuluieste reprezentat de neuronul motor (reflexe monosinaptice). activitatealor scadeulterior (de exemplu. Calea aferentă Receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau dincei de pe traiectul unor nervi cranieni (senzitivi şi mixti). În cazul unor activităţi reflexe mai complexe. – nivelul cortical. În funcţie de viteza de adaptare:→ fazici – răspund cu o creştere a activităţii la aplicarea stimulului.→ divergenţa constă în ramificarea unei singure fibre aferente la mai mulţi neuroni centrali. Centrii nervoşi Potenţialele de acţiune dendritice. caleaaferentă esteformată dintr-un lanţ alcătuit din trei sau mai mulţi neuroni senzitivi.d. Cea mai simplă cale eferentă se întâlneşte la reflexele somatice. cu roluri funcţionale specifice: – nivelul măduvei spinării.

Efectorii Pentru sistemul nervos somatic.→ un neuron postganglionar. situat în ganglionii vegetativi periferici (extranevraxiali). glandele endocrine şi cele exocrine .neuroni motori:→ un neuron preganglionar. situat în coarnele laterale ale măduvei spinării sau într-un nucleu vegetativ dintrunchiul cerebral. iar pentru sistemul nervos vegetativ sunt muşchiinetezi. efectorii sunt muşchii striaţi.

Bucureşti. .C. Editura didactică şi pedagogică.BIBLIOGRAFIE Andronescu A. .Anatomia funcţională a sistemului nervos central..1962.Elemente de fiziologie normală şi patologică. 1979.C. Voiculescu I..Anatomia şi fiziologia omului.E.Fiziologia sistemului nervos şi activităţi nervoase superioare. Editura medicală.1956.. Editura medicală. Benetato C. 1976. Pora A. Bucureşti. .. Petricu I.. . Bucureşti.Bucureşti..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->