CARDIOMIOPATII

 Un grup heterogen de boli caracterizate

prin afectarea iniţială şi predominantă a
miocardului
 Nu intră în această categorie:
 CM sec bolilor cordului (HTA, CIC,
valvulopatii, HTP, cardiopatii congenitale)
 Miocardita
 CLASIFICARE
 Mecanismul fiziopatologic
 CM hipertrofică
 CM dilatativă
 CM aritmogenă de VD
 CM restrictivă
 CM neclasificate
 Etiologică
 Idiopatice
 De cauză neclară
 Secundare unor afecţiuni: metabolice,
endocrinologice, nutriţionale, boli sistemice, iradiere
 Morfofuncţională
 CM dilatative
 CM hipertrofice
 CM restrictive
 În funcţie de determinismul genetic:
 Forme familiale
 Forme non-familiale
 În funcţie de afectarea predominentă
 CM primare – afectarea este limitată la muşchiul
cardiac
 CM secundare – afectarea miocardică face parte
dintr-o multitudine de afecţiuni sistemice generalizate
CARDIOMIOPATIILE
DILATATIVE
 DEFINIŢIE
 Dilataţia cavităţilor cardiace de diferite
cauze asociată cu insuficienţă contractilă
primară
 50%c – determinism genetic, transmitere
autosomal dominantă
 CLASIFICARE
 Primitive (idiopatice)
 Miocardita virală
 Anomalii imune
 Factori familiali şi genetici
 Secundare
 Toxice – alcool, cocaină, chimio şi radioterapie
 Anomalii metabolice – DZ
 Endocrine – boli tiroidiene
 Inflamatorii - colagenoze
 Dilatarea cavităţilor cardiace, cu pereţi subţiri + fibroză +
tromboze intracavitare
 Sistem valvular şi circulaţie coronariană – normale
 Insuficienţă contractilă primară → ↑forţa de contracţie + ↑
complianţa → dilataţie VS → ↑ presiunea retrograd →
dilatarea aparatului valvular mitral → dilatarea AS → stază
retrogradă şi afectarea cordului drept
 ↑ necesarul de O2 al miocardului şi tensiunea parietală
 Tahicardie
 Disfuncţia sistolică devine simptomatică clinic când FEj <
40%
 EXAMEN CLINIC
 Fatigabilitate, dispnee de efort
 Semne şi simptome de IVS – poate
debuta şi prin IVS acută
 Evoluţie spre IC globală
 Tulburări de ritm
 Semne de stază pulmonară
 Semne de DC scăzut
 ECG – aspecte nespecifice
 Tahicardie sinusală
 BRS
 Aritmii SV şi V
 Explorarea neinvazivă cea mai importantă
 Cavităţi dilatate
 Pereţi subţiri
 Hipokinezie difuză
 Valve N dar cu regurgitări
 TRATAMENT
 Prevenirea şi tratamentul IC
 Controlul aritmiilor
 Prevenirea/tratamentul TEP
 Controlul etiologic/factori de risc (când
este posibil)
 Tratamentul non-farmacologic
 Reducerea activităţii fizice la minim
 Repaus la pat în perioadele de
decompensare
 Regim alimentar hiposodat
 Suprimarea alcool – mai ales dacă este o
CMA
 Tratamentul farmacologic
 Diuretic
 IECA – chiar de la primele semne
 Digoxin – dacă FEj <
 Anticoagulante
 Antiaritmice – Amiodarona în doze mici
 Tratamentul intervenţional
 Cardiostimulare electrică permanentă sau terapie de
resincronizare
 Cardiodefibrilatorul implantabil – met de prevenţie la
pacienţii cu moarte subită resuscitaţi dar cu risc crescut
de moarte subită
 CARDIOMIOPATIA ALCOOLICĂ
 Este cea mai frecventă CMD secundară
 Alcoolul acţionează prin 3 mecanisme:
 Efect toxic direct asupra miocardului V
 Deficit de tiamină (asociat frecvent etilismului

cronic)
 Efectul toxic al unor aditivi asociaţi alcoolului

Efectul toxic al alcoolului este parţial reversibil

 DIAGNOSTIC
 APP de consum cronic de alcool
 Prezenţa altor stigmate de etilism cronic
 Rinofima, eritroza pomeţilor
 Polineuropatie
 psihoză
 Markerii biochimici
 GGT
 Macrocitoză
 Hipopotasemie, hipomagnezemie
CARDIOMIOPATIA
HIPERTROFICĂ
 Afecţiune genetică transmisă autosomal
dominant
 Prezenţa HVS fără dilatarea VS –
îngroşarea asimetrică, > 15 mm a unui
segment din pereţii VS
 Dacă hipertrofia asimetrică se asociază cu deplasarea
anterioară a planşeului mitral – CMHO – obstrucţie în
calea de ejecţie a VS –
 Se comportă ca o SA:
 Disfcţie diastolică a VS
 Ischemie miocardică
 Creştere în dimensiuni a miocitelor şi
îngroşarea peretelui VS
 Concomitent apare şi o dezorganizare a
structurii miocardice – miocitele formează
o dispoziţie circulară în jurul unor puncte
de ţesut conjunctiv – perturbarea activităţii
electrice
 DIAGNOSTIC
 Debut prin moarte subită! – în special la
sportivi (ecocord neglijat sau indisponibil)
– prin tulb de ritm maligne
 Semne de IC – tratamentul diuretic
agravează dispneea (creşte hipovolemia şi
agravează hipoxia)
 FEj păstrată
 Semne şi simptome de SA
 Explorare esenţială
 SIV este îngroşat
 SAM (systolic anterior
movement) al valvei mitrale
 Dimensiunile cavităţii VS sunt N
sau diminuate
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

 Hipertrofia VS fiziologică întâlnită la

sportivi
 HVS secundare: HTA, SA
 TRATAMENT
 Tratamentul factorilor de risc: fumat, DZ, HTA,
obezitate
 Evitarea situaţilor care pot accentua obstrucţia
intraventriculară: deshidratarea, efortul fizic
 C.I. Diuretice, vasodilatatoare ce scad umplerea
VS
 Beta-blocante pt ameliorarea oxigenării
miocardului
 Amiodaronă pentru aritmii
 Miomectomia – când tratamentul
medicamentos nu mai este eficient
 Alcoolizarea septală – producerea unui infarct
miocardic situat la baza SIV, în punctul de
contact al valvei mitrale anterioare cu acesta
 Pacientul trebuie să fie protejat prin
cardiostimulare electrică temporară datorită
riscului de apariţie a BAV
 Coronarografia identifică ramul vascular care
irigă zona, unde se vor injecta 1-3 ml alcool
CARDIOMIOPATIA
RESTRICTIVĂ
 CMR primară
 O formă de CMR de cauză genetică şi
non-genetică – VS şi VD au volume
normale + dilataţie biatrială semnificativă –
disfuncţie diastolică cu aspect restrictiv şi
funcţie sistolică N
 CMR secundară
 Suferinţa cardiacă este secundară unui
număr mare de boli sistemice ce
determină, printre altele, infiltrare
interstiţială (sarcoidoza, amiloidoza, LLC)
sau intracelulară (hemocromotoza)
 Creşterea rigidităţii miocardului ventricular prin
scăderea complianţei parietale → scade umplerea
diastolică V
 Cord normal ca dimensiuni cu semne de IC dreaptă –
evoluţie progresivă, de obicei ireversibilă
 Complicaţii trombo-embolice
 Semne de creştere a PVC
 Jugulare turgescente
 Hepatomegalie
 Revărsate pleurale, ascită
 Edeme membrele inferioare
 ECG
 Hipovoltaj
 Aritmii
 Ecocardiografia
 Biopsia
endomiocardică
 TRATAMENT
 Tratamentul simptomelor
 Diuretice, IECA – cu precauţie! Pentru a
scădea excesiv TA
 Tratament anticoagulant
 Transplant cardiac!