Fisa de documentare

CARDIOPATIA ISCHEMICA CRONICA(CIC)

BOALA CORONARIANA ISCHEMICA ( BCI)
Sindroame coronariene cronice (SCC).

Definitie - boala coronariană ischemică (BCI) este un proces patologic caracterizat prin acumularea
obstructivă sau non-obstructivă a plăcii aterosclerotice în arterele epicardice.
Reprezintă un grup de afecţiuni care reuneşte o afectare a miocardului de origine ischemică
influenţată de dezechilibrul între aportul şi necesitatea miocardului în oxigen.

Natura dinamică al procesului BCI presupune prezentări clinice variate, care pot fi
clasificate fie ca sindroame coronariene acute (SCA) sau sindroame coronariene cronice
(SCC).
Cele mai frecvent întâlnite scenarii clinice la pacienţii cu SCC sunt:
(i) pacienţi cu suspiciune de BCI şi simptome anginoase “stabile”, şi/sau dispnee ;
(ii) pacienţi cu debut al insuficienței cardiace (IC) sau disfuncţie a ventriculului stâng (VS) şi
suspiciune de BCI ;
(iii) pacienţi asimptomatici sau pacienţi simptomatici cu simptome stabilizate la peste 1 an de la
diagnostic sau de la momentul revascularizării
(v) pacienţi cu angină şi suspiciune de boală vasospastică sau microvasculară
(vi) subiecţi asimptomatici a căror BCI este detectată la screening.
Toate aceste scenarii sunt clasificate ca SCC dar fiecare dintre ele implică riscuri diferite pentru
evenimente cardiovasculare viitoare [ex deces sau infarct miocardic (IM)] şi acest risc se poate
modifica cu timpul.
Dezvoltarea unui SCC poate destabiliza acut oricare din aceste scenarii. Riscul poate creşte ca o
consecinţă a unor factori de risc cardiovasculari insuficient controlaţi, modifi cări suboptimale ale
stilului de viaţă şi/sau terapiei medicamentoase, sau nar, slideurile sumare, broşurile cu mesajele
esenţiale, cărţile de rezumate pentru non specialişti şi varianta electronică a aplicaţiilor digitale
(telefoane inteligente etc.).

Clasificare—OMS ( criteriul existentei durerii ) - 2 forme :

I. C.I. dureroasa -- angina pectorala ( A.P.)
-- sindromul intermediar (S.I.)= AP instabila( API)
-- infarctul miocardic (I.M. )
II. C.I. nedureroasa—insuficienta cardiaca
-- aritmii si blocuri cardiace
-- moartea subita
Etiologia CIC:
I. ATS coronariana—90-95% cazuri
II. Cauze non-aterosclerotice:
- anomalii coronariene
- embolii coronariene
- disectia aortei
- traumatisme coronariene
- arterite :LED, PR , sifilis , periarterita nodoasa
- cresterea necesarului energetic al miocardului :
- aritmii
- HTA
- sindrom hiperkinetic din : anemii , hipertiroidie , sindrom febril
- BPOC—angina hipercianotica
- scaderea aportului sanguin coronarian din :
1
 - insuficienta aortica
- stenoza mitrala , stenoza aortica
- CPC
- bolile coronarelor mici – diabetul zaharat
- spasmul coronarian – angina Printzmetal
- sindromul X coronarian = angor microvascular
Clinic: f>50 ani, cu crize de AP atipice +
● Morbiditate psihiatrica
● HTA, DZ, boli sistemice
Paraclinic:
● EKG=patologica
● Coronarografia- a. coronare normale, dar este afectata rezerva vasodilatatoare coronariana

OMS – etiologia BCI—factori de risc :

● Factori ce nu pot fi schimbati :
- varsta > 50 ani
- sexul masculin
- incarcatura genetica-- AHC : C.I.C., diabetul zaharat , obezitate ,HTA , etc
● Factori ce pot fi influentati :
- Majori :
- hipercolesterolemia (>2,40g%0 sub 60 ani >2,60 g %0 peste 60 ani)
- fumatul
- HTA
- Minori :
- diabetul zaharat
- obezitatea , guta
- sedentarismul
- abuzul de cafea , tutun
- personalitatea tip A =agitat , competitiv
- stress-ul
- protezele valvulare

2019 Ghidul SEC pentru diagnosticul şi managementul sindroamelor coronariene cronice

ANGINA PECTORALA STABILA

Definitie: sindrom clinic caracterizat prin accese dureroase paroxistice, cu localizare retrosternala si
de scurta durata, declansate de efort si care cedeaza in repaus si dupa administrarea de NTG.
Definitie fiziopatologica: AP = expresie a unei ischemii miocardice cauzata de dezechilibrul dintre
fluxul coronarian si consumul miocardic de oxigen.

Etiologie
● 90-95% = ATS coronariana, cu reducerea fluxului coronarian > 75%
● 5-10% - cauze non-ATS

Factori de risc
● HTA·
● Dislipidemia: Colesterol total > 5 mmol/l (190 mg/dl) sau LDL-colesterol > 3 mmol/l (115
mg/dl) sau HDL-colesterol: B<1mmol/l (40 mg/dl), F<1,2 mmol/l (46 mg/dl) sau
Trigliceride >1,7 mmol/l (150 mg/dl) ·
● Glicemia a jeun >5,6 mmol/l ·
● Stilul de viață sedentar ·
2
 ● Obezitatea
● Fumatul ·
● Vârsta înaintată ·
● Istoricul familial de afecţiune cardiovasculară

Fiziopatologie= mecanismele de producere ale AP:

1. Cresterea nevoilor de O2 ale miocardului, in prezenta unei stenoze
coronariene—hipoxie miocardica, cu acumulare de produsi de catabolism anaerob
al glucozei(ac.lactic) ce excita terminatiile nervoase—durere= durere
referata(perceputa in dermatoame diferite).
La incetarea efortului, aceste perturbari dispar, ptr ca fluxul coronarian, desi redus, e
suficient ptr. necesarul miocardului.

2. Scaderea tranzitorie a fluxului coronarian ca o consecinta a vasoconstrictiei coronare

= modificari ale vaso-motricitatii coronare

3. Spasmul coronarian = sever, intens si prelungit produce ocluzie

vasculara- rezultand ischemie miocardica. Spasmul coronarian- pe artere
sanatoase-A. Printzmetal sau pe coronare cu ATS

4. Afectarea micro-vascularizatiei coronariene-----sdr. X coronarian

Deşi nu există o definitie universal acceptată a "Sindromului X", pentru a întruni descrierea
clasică a acestuia este necesară prezenta triadei:
1. Angina tipică indusă de efort (cu sau fără angină aditională de repaus şi dispnee).
2. Test de efort ECG, sau alt test de stres imagistic pozitiv.
3. Artere coronare normale.
Poate fi demonstrată disfunctia microvasculară şi această entitate este comun mentionată ca
"angină microvasculară".

Consecintele ischemiei miocardice = perturbari miocardice reunite sub denumirea de „

cascada ischemica”, consecinte:
● Hemodinamice = disfunctii sistolica si diastolica V
● Electrice – EKG: modificari de faza terminala, aparitia de aritmii A/V, tulb de
conducere
● Chimice –durerea anginoasa
● Biochimice si infrastructurale

De ob. e afectata 1 artera coronara; la 1/3 cazuri-2-3 coronare

Substratul anatomopatologic al AP stabile = placa de aterom necomplicata

Tablou clinic
AP cronica, stabila – barbat=50-60 ani, femeie= 65-75 ani
1. durerea coronariana- caracteristici
● sediul durerii – tipic= retrosternal, in portiunea medie sau inf.
Rar – epigastrica, precordiala, interscapulara
Bolnavul indica zona cu toata palma sau „semnul pumnului„(niciodata cu
degetul)

● iradierea durerii = variata, dar f. stereotipica(furnicaturi) in:

umarul stg, pe fata int a bratului, antebratului si ultimele 2 degete ale mainii stg. , baza
gatului, reg mandibulara, in tot toracele anterior, in ambii umeri, bi-brahial, interscapular,
latero-cervical stg
Niciodata sub centura!!
3
Uneori, durerea incepe intr-o zona de iradiere si se extinde in reg precordiala si retrosternala.
● senzatia dureroasa = de constrictie, de presiune, strivire, arsura, disconfort. Niciodata :
junghi, intepatura
● durata- tipic =2-3-5 min, maxim 15 min. O durata > 15-20 min—de suspectat API( angina
pectorala instabila) sau IMA
● intensitatea= variabila, de obicei, medie, incepe gradat, atinge un maxim si descreste
● circumstantele aparitiei – tipic: efortul fizic + stress emotional, frig, pranzuri abundente,
tahi-aritmii, excesul de fumat, hipoglicemia(foamea)
In general, efortul are nivel ct— „AP cu prag fix”
Fenomenul „ second wind” = AP apare la efort si nu se mai repeta apoi
Expunerea la frig, face ca AP sa apara la eforturi din ce in ce mai mici.
● incetarea accesului dureros- spontan, la repaus sau/si adm de NTG, in 1-3-5min(testul
dg.). Uneori se repeta 1 tb dupa 5 min. sau e nevoie de 3 tb sau puff-uri.
● frecventa acceselor dureroase- depinde de fact declansatori; - saptamanala, zilnica; exista
o variatie circadiana = max de aparitie a crizelor, la orele 9-10 a.m.
● atitudinea bolnavului = „ spectator de vitrina”- de inhibitie a oricarei activitati

2. simptome asociate = tranzitorii:dispnee, transpiratii, greturi, astenie, sincopa

Examen clinic – normal sau sarac – poate releva semne de ATS:

● xantoame
● sufluri la cord, vasele gatului, aorta abdominala, a femurala
● absenta pulsului la a femurala, etc.
● HTA
● In timpul accesului: tahicardie, aritmie sau bradicardie, ritm de galop, TA crescuta, etc.

Forme clinice de AP
- A.P. cronica , stabila
- A.P. “de novo “ = A.P. cu debut sub 1 luna , mai frecvent sub 2 saptamani. Precede adesea
IMA
- A.P. nocturna =apare exclusiv noaptea , se insoteste de dispnee, considerata o forma de IVS
- A.P de repaus =apare in repaus , dureri mai prelungite , mai intense, raspunde mai greu al
NTG. Durerea apare in pozitia culcat, dispare la pozitia sezanda sau in picioare.
Are semnificatie de ATS bi sau tri-vasculara.
- A.P post-infarct :- precoce—in primele 14 zile de la debutul infarctului
- tardiva , reziduala—dupa saptamani-luni de la debutul infarctului. Mai
frecv post IMA non Q.
- A.P. agravata = forma de A.P.ce si-a modificat in ultimele zile sau saptamani , caracterele
:accese mai frecvente (> 10/zi ) si /sau mai intense , durata >15 min., care cedeaza partial la NTG .

-A.P. vasospastic Printzmetal ( A. varianta )= forma de AP de repaus, mai grava, ce traduce

un spasm al a coronare epicardice.
Caracteristici:
- ap mai frecv in a II a jumat. a noptii(orele 3-6 dimin), avand orar fix
- EKG : supradenivelarea ST +/-aritmii
- Trat: Nifedipin (NTG nu e totdeauna eficace.)
- Anunta IMA
-Starea de rau anginos –crize repetitive , subintrante , adesea si de repaus , cu raspuns
neregulat la nitriti.

- A.P. instabila—cuprinde toate formele evolutive de A.P.:

- A.P. “de novo “
4
 - A.P. agravata
- A.P de repaus
- A.P. precoce post-infarct
- A. Printzmetal
- starea de rau anginos

- A.P. intricata = asocierea anginei cu afectiuni ce pot produce dureri toracice:spondiloza

cervico-dorsala, PSH, boli digestive: boala ulceroasa , litiaza biliara , hernia hiatala,etc.
Aceste afectiuni sunt spine iritative ce pot declansa o criza; A.P. poate sa dispara dupa tratarea
acestor afectiuni(ex colecistectomie)
- Echivalente ale AP = disfunctie a VS: dispnee de efort, fatigabilitate la efort sau
post-efort
EGK Holter –arata existenta de episoade ischemice nedureroase in 24-48 ore.

Examene paraclinice:
- noninvazive:
Analize de laborator.: enzime miocardice( troponine, pentru eliminarea injuriei miocardice asociate
SCA= sdr. coronarian acut), profil lipidic, glicemie, hemoleucograma, estimarea functiei renale(
creatinina, uree sanguina)

EKG
- In criza anginoasa- modificari de faza terminala ( ale segmentului ST și a undei T): :
T coronarian= negativ, ascutit, asimetric, in derivatiile V5, V6, DI, a VL= ischemie subepicardica
+/-
ST subdenivelat= leziune subendocardica, in 3 complexe succesive(orizontal, de minim 1 mm
sau usor descendent)
+/- BRD, BRS, FA, flutter A, Extrasistole V, HVS
ÎN CRIZE:
- Aspect normal în 1/3 din cazuri
- Subdenivelări ST+/- unda T negativă sau turtită
- Blocuri intraventriculare

- Intre crize –
- la 1/3 dintre bolnavi = normala
- la 2/3 – T coronarian +/- ST subdenivelat
ÎNTRE CRIZE:
• Aspect normal în peste 1/3 cazuri
• Subdenivelări ST( leziuni subendocardice)
• Unda T negativă (ischemie subepicardică); Unda T înaltă (ischemie subendocardică)
• Alungirea QT

5
Recom. : EKG Holter, EKG de efort- nu in AP instabila

Ecocardiograma –aprecierea modificarilor de kinetica segmentara si regionala, a functiei VS,

aparitiei de complicatii: anevrism, disfunctii de pilieri si eventual IM.
RMN cardiac
Angio TC coronarian

Rg pulmonara-pentru eliminarea suspiciunii de boala pulmonara.

- invazive = angiografie invaziva , in special in cazuri refractare la tratament sau ca test
alternativ de diagnostic a BCI, precum si pentru aprecierea clinica la pacientri cu posibil risc inalt
de evenimente.

Diagnostic pozitiv:
- anamneza- trebuie să includă orice manifestare a bolii cardiovasculare (BCV) şi factorilor de
risc (ex. Istoric familial de BCV, dislipidemie, diabet zaharat, HTA, fumat, şi alţi factori ai stilului
de viaţă)
- clinic- durere de tip coronarian+/- transpiratii, dispnee, greturi, slabiciune, sincopa
- investigatii parclinice

Diagnostic complet in angina pectorala

- diagnosticul pozitiv: angina pectorala stabila
- diagnosticul clasei functionale (NYHA)
- Clasa I – activitate tipica obisnuita nu produce angina (apare doar la eforturi mari,
prelungite)
- Clasa II- angina apare la urcatul scarilor rapid sau la mers rapid. Exista o usoara limitare
a activitatii obisnuite
- Clasa III- angina apare la efortul de mers obisnuit sau la urcatul scarilor in conditii
normale. Exista o limitare a activitatii fizice comune.
- Clasa IV- angina apare si la repaus, nu se poate efectua activitate fizica fara ca aceasta sa
nu produca angina.
- diagnosticul complicatiilor
-
Diagnostic diferential:
- dureri cardiace din: IMA, miocardite, pericardite,aritmii, valvulopatii, disectia acuta de aorta
- afectiuni respiratorii: pneumonii,pleurezii, pneumotorax
- afectiuni digestive: hernia hiatala, boala ulceroasa, BRGE,esofagite,pancreatite,litiaza biliara,
colecistite
- afectiuni neuro-musculare: zona zoster toracica, PSH,nevralgii, cervicartroza, sindrom Tietze

Evolutie= imprevizibila, in special in cazurile complicate si la persoanele cu ereditate incarcata

Istoria naturala este impredictibila- Gallavardin : „AP e o boala care dureaza de la 30 sec la 3 ani”
=riscul mortii subite este prezent in permanenta
Complicatii :
● IMA
● Moartea subita
● IC stg
● Aritmii

Prognostic= defavorabil, in:

● Cazurile cu ereditate incarcata
6
 ● Bolnavii cu IC stg
● AP instabila

( pg 487) Evaluarea riscului de evenimente este recomandată pentru fiecare pacient cu

suspiciune de BCI sau cu un diagnostic nou de BCI, deoarece are impact major asupra deciziilor
terapeutice. Procesul de stratificare a riscului este util pentru identificarea pacienţilor cu risc înalt de
evenimente ce vor beneficia prin procedura de revascularizare în plus faţă de ameliorarea
simptomatologiei.
Stratificarea riscului de evenimente este în mod uzual bazată pe evaluările utilizate pentru
stabilirea diagnosticului de BCI. Toţi pacienţii ar trebui supuşi stratificării pentru riscul de
evenimente utilizând evaluarea clinică, aprecierea funcţiei VS, prin ecocardiografie de repaus şi,
în majoritatea cazurilor, evaluare non-invazivă a anatomiei coronariene sau a ischemiei
miocardice.
Deşi valoarea diagnostică a testului ECG de efort este limitată apariţia subdenivelării de
segment ST la efort fizic de intensitate mică combinat cu simptome (angină sau dispnee), capacitate
scăzută de efort, ectopiile ventriculare complexe sau aritmiile şi răspunsul tensional anormal, sunt
markeri pentru risc înalt de mortalitate cardiaca. Pacienţii cu angină tipică şi disfuncţie sistolică de
VS cu tipar ce indică BCI sunt de asemenea la risc de mortalitate cardiaca. (Funcţia VS este cel mai
puternic predictor al supravieţuirii pe termen lung.=)
La pacienţii cu angina pectorala stabila, pe măsură ce scade FE( fractia de ejectie), creşte
mortalitatea.

Tratament

Scopul tratamentului farmacologic este de a reduce angina şi ischemia de efort indusă de

miscare şi de a preveni evenimentele cardiovasculare.
Ameliorarea imediată a simptomelor anginoase este obţinută cu tratamente pe bază de nitroglicerină
cu efect rapid.
Medicaţia anti-ischemică împreună cu schimbarea stilului de viaţă, exerciţiile fizice regulate,
educarea pacienţilor şi revascularizarea joacă un rol important în minimizarea şi eradicarea
simptomelor în prevenţia pe termen lung.
Prevenţia evenimentelor cardiovasculare include IMA şi moartea asociată bolii cardiovasculare şi
îşi propune să scadă incidenţa evenimentelor trombotice acute şi dezvoltarea disfuncţiei
ventriculare.

Masuri:
− combaterea agravarii ATS coronariene = element de fond
− suprimarea accesului anginos = element de prima urgenta
− ameliorarea circulatiei coronariene = medicamentos si/sau chirurgical

1. Tratamentul conservator :
a) Corectia factorilor de risc
b) Schimbarea modului de viata
c) Tratamentul medicamentos

Arsenalul de baza
medicamente de prima linie:
Nitrati-nitriti
Beta – blocante
Calcium –blocante

7
 Coronaro-dilatatoare naturale: Dipiridamol, Molsidomina
Arsenalul auxiliar
1. antiagregante:Aspenter +/- Clopidogrel, Ticlid= parte integranta a profilaxiei
secundare
2. Sedative- anxiolitice:Diazepam,Nitrazepam, Hidroxizin
3. Medicatie metabolica: Preductal-protejeaza miocardul de ischemie

Strategia tratamentului antianginos

Tratament de fond
Tratament medicamentos( in functie de gravitate )
- Angor cronic stabil , cu accese rare-- monoterapie
Nitratii = I linie.
Nitrati cu actiune indelungata: Isosorbid dinitrat(Isoket), Nitropector, Pentalog
Efectul apare la 3-15 min(perlingual) si dureaza 2-6 ore; tb retard- act de 12 ore imediat.

-!!! Nitroglicerina poate să fie administrată profilactic, înaintea unei activităţi fizice care este
cunoscută că provoacă angină. Isosorbid dinitrat (5 mg sublingual) are un interval mai lent de
instalare a acţiunii din cauza conversiei intrahepatice la mononitrat.

Beta-blocante = a II linie – de preferat cardio-selective: Atenolol sau Propranolol

Calcium blocante =a III a linie : Nifedipina, Verapamil
Nifedipina- adm. sublingual- act rapida, de 4-6 ori/zi

Molsidomina(Cordarone), 1tb, 2mg

Recomandata in caz de cefalee nitrica, hTA

Alte coronarodilatatoare: Intensin ( 1dg, 75 mg de 3-4 ori/zi), Persantin, Pentalong

Antiagregante plachetare:
- Aspenter( 160-325 mg/zi) sau/si inhibitori P2Y12: Ticlid ( 250 mg/z) sau Clopidogrel(
Plavix, 1tb=75mg /zi)
Terapia antiagreganta duala e recomandata a la long!!
Asociere de inhibitori de protoni pentru evitarea HDS!!

- Angor cronic clasa III-IV—bi sau triterapie:

Beta –blocant + nitrati retard
Beta-blocant + Ca-blocant (Nifedipina )
Beta –blocant + nitrati retard + Ca- blocant(Nifedipina )

Statine - recomandate la toti pacientii cu SCC.

Tratament igieno-dietetic:
- combaterea factorilor de risc coronarian prin managementul stilului de viata ( pg 489)
- dozarea efortului fizic
- respectarea orelor de somn
- schimbarea locului de munca
- managementul stresului
- combaterea sedentarismului prin activitate fizica în limitele tolerantei pacientului,
minim = 30 min de 5 ori/saptamana,( ex. ciclism, exercitii fizice usoare, plimbare, etc)
- evitarea caldurii/frigului excesiv,
- stop fumatului

8
 - dieta normo sau hipocalorica, cu reducerea grasimilor animale, fibre > 35 g/zi,
mese mici si dese.
Dieta "Mediteraneană" cuprinzând în principal legume, fructe, peşte şi carne de pasăre. Intensitatea
schimbărilor necesare din dietă pot fi ghidate de nivelul LDL-colesterolului şi a altor modificări ale
profilului lipidic. Cei care sunt supraponderali trebuie să urmeze o dietă de reducere a greutătii.
Uleiul de peşte bogat în acizi graşi 3-omega (acizii graşi n-3 polinesaturati) este util în reducerea
hipertri-gliceridemiei, riscului de moarte subită la pacientii (85% bărbati) cu IM recent.
- limitarea consumului de alcool, cafea
- IMC < /= 25 Kg/m2

Tratamentul crizei
- Stoparea efortului fizic
- Nitroglicerina -NTG ( 1 tb = 0,5mg sau 1 puff = 0,40mg); doza se poate repeta la 5 min.,
max 3 tb !
Sprayul cu nitroglicerină actionează mai rapid decât NTG , tableta.
NTG- spray - se administrează la debutul unei crize, 1 puf sub limbă, apoi se închide gura înainte de a respira
normal. Dacă simptomele persistă, administrarea se poate repeta, fără a depăşi 3 pufuri la interval de 5 minute
între doze. Dacă simptomele nu se ameliorează după cele 3 doze (pufuri)- posibil API

Daca cedeaza durerea – test diagnostic

Efecte sec: cefalee nitrica, hTA(se opreste la TAS- 100 mm Hg), tahicardie
- beta-blocante si /sau
- Nifedipina ( 1 tb = 10 mg ) sublingual

2. Revascularizare interventionala:

La pacienţii cu SCC, terapia medicală optimală este esenţială pentru ameliorarea

simptomelor, oprirea progresiei aterosclerozei şi prevenţia evenimentelor aterotrombotice.
Revascularizarea miocardică joacă un rol central în managementul SCC în plus faţă de tratamentul
medicamentos, dar întotdeauna ca un adjuvant la terapia medicamentoasă, fără să o înlocuiască pe
aceasta. Cele două obiective ale revascularizării sunt ameliorarea simptomelor la pacienţii cu
angină şi/ sau ameliorarea prognosticului.
- PCI= interventie coronariana percutana
- APTL combinata cu endoprotezare (stent )
- pontaj aorto-coronarian (CABG)
În general, pacientii care au indicatie pentru coronarografie şi a căror cateterizare relatează
stenoza coronariană severă sunt candidati potentiali pentru revascularizarea miocardică. În
completare, un pacient poate fi eligibil pentru revascularizare dacă:
1. terapia medicamentoasă nu controlează simptomatologia pacientului
2. testele neinvazive arată o arie miocardică cu risc
3. există o rată crescută de succes şi un risc acceptabil de morbiditate şi mortalitate
4. pacientul preferă o interventie decât tratamentul medicamentos şi este informat asupra riscurilor
acestei terapii

La pacienţii cu SCC( sdr. coronarian cronic), terapia medicală optimală este esenţială pentru
ameliorarea simptomelor, oprirea progresiei ATS şi prevenţia evenimentelor aterotrombotice.
Revascularizarea miocardică joacă un rol central în managementul SCC în plus faţă de
tratamentul medicamentos, dar întotdeauna ca un adjuvant la terapia medicamentoasă, fără să o
înlocuiască pe aceasta.
Cele două obiective ale revascularizării sunt ameliorarea simptomelor la pacienţii cu angină şi/ sau
ameliorarea prognosticului
După angioplastie coronariana pentru angina stabila sunt suficiente 6 luni de terapie duală
antiagregantă plachetară pentru a obţine balanţa favorabilă între eficacitate şi siguranţă la
9
majoritatea pacienţilor.

Daca se asociaza HTA, DZ,obezitate , dislipidemia, IC - tratamentul specific!! ( ex. IECA sau
BRA: Sartani)
Dislipidemia trebuie să fie tratată în concordanţă cu ghidurile de dislipidemie, beneficiind de
tratament farmacologic şi de modificarea stilului de viaţă.

Pacienţii cu SCC care sunt consideraţi la risc foarte înalt de a face evenimente cardiovasculare,
trebuie să primească tratament cu statine indiferent de nivelul LDLc.

Ţinta tratamentului este de scădere a LDLc cu cel puţin 50% de la valoarea de plecare şi sub 1,4
mmol/L (<55 mg/dL), iar la pacienţii care sunt la al doilea eveniment vascular în mai puţin de 2
ani, nu neapărat de acelaşi tip ca primul eveniment, în timp ce erau sub statina -tratament maximal
necesită o ţintă mai joasa a LDLc: <1,0 mmol/L (<40 mg/dL).

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reduc mortalitatea, scad riscul de infarct miocardic
accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă al pacienţilor cu disfuncţie de VS. Este
recomandat ca IECA sau BRA (în caz de intoleranţă) să fie luaţ în considerare în tratamentul
pacienţilor cu sindrom coronarian cronic care au şi HTA, FEVS<40%, diabet,boala cronică de
rinichi (dacă nu sunt contraindicaţi: disfuncţie renală severă, hiperpotasemie, etc).

Dispensarizare-
− respectarea stilului de viata recomandat
− tratament de fond al AP + Medicatie hipolipemianta (statine) + Aspenter (250mg/zi)
sau/si Clopidogrel + sedativ/anxiolitic( ex. Diazepam, Extraveral, Hidroxizin)
− control medical periodic pentru reevaluarea potentialelor modificări ale statusului de
risc al pacientilor si ptr evaluarea masurilor de modificare a stilului de viata si realizarea
aderentei pacientului la tratament

10
11