INFARCTUL MIOCARDIC ACUT

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT (IMA)

Definiţie= este o necroză a miocardului,
datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv.

Etiologie
• obstrucţia trombotică a unei artere coronare,
de cauză aterosclerotică

• obstrucţie coronariană neaterosclerotică:

- embolii pe arterele coronare în: prolaps de valvă
mitrală, endocardită bacteriană
- anomalii congenitale ale arterelor coronare
- traumatisme
- arterite coronariene în lues, lupus, TBC
- spasm pe coronare libere
- disproporţie între cererea şi oferta de oxigen, apărută în anumite boli:
hipertiroidism, feocromocitom, stenoză aortică.
 Artera coronară
stângă

Artera coronară
stângă
circumflexă

Artera coronară
Artera stângă
coronară anterioară
dreaptă descendentă
 Tromboza
coronariana
cu infarct
 Factori favorizanţi ai CI – IMA
• Sexul masculin
• Obezitatea
• Vârsta peste 40 ani
• La menopauză, riscul de a face boala se egalează
pentru ambele sexe
• Consumul de alcool
• Fumatul
• Ereditatea cardio-vasculară
• Utilizarea contraceptivelor orale
• Hipertensiunea arterială (HTA)
• Diabetul zaharat
• Dislipidemii, în special hipercolesterolemie
• Tipul A de personalitate
Tablou clinic

Factori declanşatori ai IMA:

• în peste 50% din cazuri nu se poate evidenţia nicio cauză
• în rest: - efort fizic intens
- stress emoţional
- pneumonii la vârstnici
- intervenţii chirurgicale pe cord

Simptomele debutează prin durerea de tip coronarian, care

are următoarele caractere:
Sediul: - retrosternal cu extensie precordială
- retroxifoidian (în IMA inferior)
- precordial
Iradiere: - umăr + membru sup. stâng, pe marginea cubitală
- ambii umeri
- braţe, coate, încheietura pumnului
- baza gâtului, mandibulă, interscapular
- epigastru
Caracterul durerii: - senzaţie de strivire, de constricţie, de
apăsare sau de arsură
Intensitatea durerii: în general mare, dar poate lipsi (la
vârstnici sau diabetici)
Durata durerii: mai multe ore, dispare după 12-48 ore

Modul de încetare: nu dispare după administrarea de nitraţi.

Durerea se poate asocia uneori şi cu alte simptome:

• fenomene asociate: anxietate, paloare, transpiraţii profuze, dispnee,

palpitaţii

• modificări ale TA: mai frecvent hipotensiune, mai rar hipertensiune

• fenomene digestive: greţuri, vărsături (în IMA inferior), diaree, sughiţ

• alte simptome: sincopă, febră moderată, astenie fizică.

Examenul fizic - bolnav anxios, agitat, palid, transpirat şi dispneic.

Examenul fizic al inimii - tulburări de ritm, zgomote cardiace asurzite.

 EKG
• Examene paraclinice normal

EKG: în IMA modificările

anatomice sunt de
ischemie, leziune şi necroză.
Acestea au corespondent
pe traseul EKG.

Ischemia se exprimă prin unde T negative şi simetrice,

leziunea prin supradenivelarea segmentului ST
necroza prin unda Q patologică
 EKG normal

ischemie leziune
Recunoaşterea unui IMA
Supradenivelare segment S-T
(leziune)

Unda Q de necroză
În funcţie de evoluţia EKG, infarctul miocardic se clasifică în 3 stadii:

• stadiul acut: durează de la debut, 2-3 săptămâni.

EKG - ischemie, leziune şi necroza miocardică

• stadiul subacut: durează de la 2-3 săptămâni-2-3 luni.

EKG - necroza şi ischemia miocardică

• stadiul cronic: durează de la 2-3 luni în sus.

EKG - necroza miocardică.

Ecografia cardiacă: evidenţiază tulburările de cinetică miocardică,

eventual prezenţa unor trombi intraventriculari sau intraatriali.
Examene de laborator
• se determină enzimele miocardice şi alţi produşi de metabolism.
Pentru a avea semnificaţie diagnostică, valorile găsite trebuie să fie de
cel puţin 2 ori mai mari decât normalul.

• Pentru diagnosticul de laborator al IMA se determină:

CPK LDH (lactico TGO (ASAT) Mioglobina
(creatinfosfokinaz dehidrogenaza) (transaminaza plasmatică
a)şi izoenzima sa glutamic-
MB oxalacetică)
-este un marker este un marker deşi exprimă o este un marker
seric de necroză seric de necroză necroză seric de necroză
miocardică miocardică miocardică, miocardică
-creşte în ser încă -creşte în ser încă enzima nu este -apare cel mai
din primele 4-8 din primele 24-48 specifică doar precoce
ore de la debutul ore de la debutul IMA -creşte în ser încă
IMA IMA valori normale: din primele 3 ore
-atinge valori -atinge valori TGO= 0-35 U/l de la debutul IMA
maxime la 24-36 maxime la 3-6 zile -atinge maxim la
ore -revine la normal 3-18 ore
-revine la normal după 1-2 -revine la normal
după 3-5 zile săptămâni după 2-3 zile.
-valori normale: -valori normale:
CPK= 25-90%, LDH= 25-100 U/l
CPK-MB= 0-3%
Analize uzuale în IMA:
• hiperglicemie de stress, 150 mg% în primele 24 ore de la debutul
IMA
• leucocitoză
• fibrinogen crescut
• Proteina C reactivă (PCR) crescută
• VSH= 60-100 mm/1 oră
• Radiografia pulmonară standard: evidenţiază silueta cordului şi
starea circulaţiei pulmonare.

• Explorări izotopice: scintigrafia cu izotopi, angiografia radio-

izotopică.

• Tomografia computerizată cardiacă: stabileşte dimensiunile

cordului; măsoară zona de necroză, evidenţiază prezenţa unor
trombi.

• RMN cardiac: evidenţiază pereţii cardiaci; identifică zonele de

ischemie şi necroză.
 Coronarografia
ASPECT NORMAL LA evidentiaza stenoza
CORONAROGRAFIE al arterelor severa de trunchi al a.
coronare si a ramurilor principale. coronare stangi
Diagnostic pozitiv- criterii clinice, electrice şi enzimatice.

Diagnosticul diferenţial – se face cu:

• AP instabilă - tromboembolii pulmonare
• Angina Prinzmetal - pneumotorax
• Pericardita acută - ulcer gastro-duodenal
• Disecţia acută de aortă - pleurită acută.

Complicaţiile IMA
• tulburări de ritm atriale sau ventriculare
• tulburări de conducere atrio-ventriculare
• disfuncţie de pompă (insuficienţa cardiacă şi edem pulmonar acut)
• şoc cardiogen
• complicaţii mecanice: ruptură de perete sau de sept cardiac
• tromboembolii pulmonare sau sistemice
• pericardita postinfarct miocardic: precoce sau tardivă (sindr. Dressler)
• retenţie de urină şi infecţii urinare
• depresie şi psihoze.
Trombo-embolism cerebral
Prognostic - este sever
• 50% din pacienţi mor în primele 2 ore,
• 20 % din pacienţi mor în următoarele zile.
• Doar 20-30% dintre pacienţi supravieţuiesc
până la 10 ani.
Tratament

În faza de prespital – are următoarele obiective:

• combaterea durerii se face cu anxiolitice (Diazepam),

analgezice simple (algocalmin) sau opiacee (mialgin,
morfină, hidromorfină).
• administrarea de Nitroglicerină, la pacienţii cu tensiunea
normală sau crescută, sublingual 1 tabletă la 15 minute
sau în perfuzie
• oxigen pe sondă sau mască, 6 litri/minut
• medicaţie antiaritmică: în caz de extrasistole
ventriculare: xilină în bolus 1 mg/kg/corp
• tratamentul bradiaritmiei (frecvenţă cardiacă < 50/min):
atropină 0,5-1 mg i.v.
În faza de spital: are următoarele obiective:

- combaterea durerii: se continuă cu analgezice simple (algocalmin,

piafen, fortral) sau opiacee (morfină, mialgin)
- nitraţi: au rol vasodilatator şi hemodinamic. Se administrează i.v. în
perfuzie în primele 24-48 ore
- tratamentul trombolitic:
- tromboliza intracoronariană este eficientă în primele 6 ore de la
debutul IMA
- tromboliza coronariană pe cale intravenoasă, se face cu:
streptokinază, ATPR (activator tisular al plasminogenului
recombinat), APSAC (complex activator streptokinază-
plasminogen)
- tratamentul anticoagulant: Heparină i.v. timp de 3-7 zile. Se
continuă cu anticoagulante orale (dicumarinice)= Trombostop,
timp de 2-3 luni, sub controlul timpilor de coagulare (timp Quick,
INR)
- beta-blocantele (metoprolol, atenolol) se administrează pentru
scăderea consumului de oxigen al inimii
- blocantele canalelor de calciu se administrează în angina pectorală
precoce postinfarct miocardic.
• Tratament chirurgical: angioplastie, by-
pass.

Angioplastia arterei coronare drepte

care prezinta o stenoza subocluziva inainte de bifurcatie, este
completata de plasarea unui stent care sa previna restenoza
precoce.
Triplu by-pass aortocoronarian
Revascularizatia Transmiocardica cu Laser (TMR).

Principiul revascularizatiei miocardice prin crearea de canale cu

ajutorul laserului si formarea de neovase.
Aceasta technica se poate face chirurgical prin sternotomie
mediana, singura sau in asociere cu procedee de bypass sau in
laboratorul de cateterism prin abord percutan.
Chirurgia Coronariana Endoscopica Asistata de
Robot (TECABG)

Sistemul operator robotizat in care bratele robotului manevrate de

chirurg de la consola executa miscari de finete ce reprezinta timpii
operatori (disectii, hemostaza, anastomoze).
Tratament igieno-dietetic

• dietă hipolipidică, cu 4-5 mese pe zi

• menţinerea unei greutăţi optime

• combaterea constipaţiei

• suprimarea fumatului

• evitarea stressului

• recuperarea capacităţii de efort.

VĂ MULŢUMESC !