Boala cardiaca ischemica

Etiologie
- boala vaselor subepicardice – artere de conductanta
- ateroscleroza coronara 90% cazuri
- puntea musculara ADA - 4-5%cazuri
- arteriopatii - boli de tesut conjunctiv
- boala Takaiasu
- embolia coronara
- anomalii congenitale – a coronara din a pulmonara
- HVS- stenoza aortica
- boala vaselor mici – artere de rezistenta

- ischemie miocardica – “cornare normale” angiografic

Ischemia miocardica
– mecanism al BCI

- flux scazut
anomalii circulatia coronara

- flux crescut
conditii de hipoxemie
 Determinanti ai ischemiei
Autoreglare miocardice
Control metabolic

Control neuro- Rezistenta

humoral vasculara Faza diastolica

Compresie Fluxul
extravasculara
sanguin
coronar AV Contractilitate

transportor O2

FURNIZARE NECESAR
O2 O2

Tensiune de prete
 Consecintele ischemiei miocardice

I. Anomalii metabolice:
- ph intraceular scazut
- ATP -scazut

II. Anomalii electrofiziologice:

- Scaderea K intracelular

III. Anomalii mecanice:

- Contractie si relaxare
II. Anomalii electrofiziologice:

- neomogenitati in electorofiziologie cu
dispersia refractaritaii - aritmii

- ischemia sist. de conducere cu tulburari

de conducere AV si intraventriculare
III. Mecanice:
Ischemia miocardica
20-30% masa VS – IVS
> 40% masa VS - Soc cardiogen

I. Disfunctie contractila ischemica

- hipokinezie, akinezie, diskinezie
1. ACUT: Miocardul siderat - disfunctia
contractila miocardica ce apare si se mentine
(ore-zile) dupa ischemie acuta si prelungita
urmata de reperfuzie
- cauza: boala coronara
(post efort, postrevascularizare - tromboliza, angioplastie,
cardioplegie, etc)
Miocardul siderat
- baza moleculara
- radicalii liberi de oxigen

ATP- aza Na+K+

- incarcarea cu Ca si reducerea sensibilitatii

miofibrilelor la calciu
- pierderea de miofibrile (proteoliza troponinei)
Miocardul siderat

- clinic – manifestari de IVS

- tratament
- antioxidanti
- IEC, Atg Ca
- nitrati
- suport inotrop (betasimpaticomimetice)
 2. CRONIC: Miocardul hibernant - disfunctia
contractila miocardica prin ischemie cronica,
reversibila prin revascularizatie

Miocardul siderat repetat

- comportament ca miocardul hibernant
2. Miocardul hibernant

- baza moleculara:

- hipoxie

inhibitie de citocrom oxidaza

limitare utilizare ATP si O2

- histopatologic:
- dediferentierea miocitelor
- apoptoza
- fibroza
- necroza
 2. Miocardul hibernant -

- cauza: boala coronara

- clinic: IVS
- diagnostic: disfunctie sistolica si diastolica
loco- regionala cu miocard viabil

ECO - dobutamina (doza mica)

- contractie segmentului akinetic
post dobutamina =
= viabilitate miocardica
- tratament: revascularizare precoce
Manifestarile ischemiei

- angina pectorala
- echivalente de angina
- dispnee, oboseala – la varstnici

- fara angina -
- tulburari de ritm si conducere
- MS
- cardiomegalie
- IVS
 Clasificarea Societăţii Canadiene de Boli
Cardiovasculare (CCS) a severităţii anginei pectorale

Clasa I (CCS1)
• Activităţile zilnice obişnuite nu produc angina.Angina apare
doar la efort mare sau rapid sau prelungit
Clasa II (CCS2)
• Limitarea uşoară la activităţile zilnice obişnuite Angină la mers
sau urcatul rapid al scărilor, urcare în pantă sau postprandial,
la temperaturi scăzute, la stres emoţional sau în primele ore
după trezire
Clasa III (CCS3)
• Limitare marcată a activităţilor zilnice obişnuite
• Angină la urcatul a două etaje (echivalentul a 100-200 m)
Clasa IV (CCS4)
• Incapacitatea de a efectua orice activitate zilnică sau angină de
repaus
Boala cardiaca ischemica cronica
Angina pectorala stabila
Manifestari clinice
- angina pectorala de efort, stress, frig
- angina pectorala secundara: anemie,
infectii,etc..
- APP: dislipidemie, diabet, HTA, fumat
- AHC: istoric familial de stroke, IMA la
<45ani la barbati, <55 ani la femei
Boala cardiaca ischemica cronica
Examen fizic
Depuneri de conglomerate de macrofage
incarcate cu lipide:
-Xantelasme - peripalpebral, unghiul intern
- Xantoame - subcutanat
- Gerontoxon - in jurul irisului

- episod ischemic: tahicardie, galop, suflu IM,

- HTA, arteriopatie periferica?
- Sufluri carotidiene? AVC in antecedente
 Clasa de recomandare şi nivelul de
evidenţă în ghiduri
• Nivel de evidenţă A: date derivând din multiple
trialuri clinice randomizate sau meta-analize.
• Nivel de evidenţă B: date derivând dintr-un singur trial
randomizat sau din studii non-randomizate.
• Nivel de evidenţă C: opinie prin consens al experţilor

• Clasa I: situaţii pentru care există dovezi că o terapie

dată este utilă şi eficientă
• Clasa II: situaţii pentru care există dovezi
contradictorii şi/sau divergenţe despre
eficacitatea/utilitatea unui tratament dat
• Clasa III: contraindicaţii.
 Diagnosticul Anginei Stabile
Recomandări pentru investigaţiile de laborator -
INITIAL
• Clasa I
• 1. Profilul lipidic, incluzând CT, LDL, HDL si trigliceridele
(nivel de evidenţă B)
• 2. Glicemia a jeun (nivel de evidenţă B)
• 3. Hemoleucograma completă, cu hemoglobină si număr de
leucocite (nivel de evidenţă B)
• 4. Creatinină (nivel de evidenţă C)
• 5. Markeri de necroză miocardică dacă sunt dovezi de
instabilitate clinică sau sindrom coronarian acut (nivel de
evidenţă A)
• 6. Determinări hormonale tiroidiene (nivel de evidenţă C)
 Diagnosticul Anginei Stabile
Recomandări pentru investigaţiile de laborator -
INITIAL
Clasa a II-a
• Test de toleranţă orală la glucoză (nivel de evidenţă B)
• Clasa IIb
• 1. Proteina C reactivă (nivel de evidenţă B)
• 2. Lipoproteina a, ApoA si ApoB (nivel de evidenţă B)
• 3. Homocisteina (nivel de evidenţă B)
• 4. HBA1C (nivel de evidenţă B)
• 5. NT-BNP (nivel de evidenţă B)
 Examene paraclinice

ECG
- ECG de repaus
- modificari
- sub- sau supradenivelare ST
- T negative
- T ascutite simetrice
- tulb de conducere AV,
intreventriculare
pot aparea si in: miocardite, pericardite
HVS,
- ECG repaus:
- normala la 1/2 pacienti
- modificari ST si T
coreleaza cu prognostic mai putin bun

- ECG in criza de angina :

-modificata la 50% din pacienti cu ECG normala in
repaus prin
- modificari ST si T,
- pseudonormalizari T
- ECG efort:
-indicata ECG repaus normala
-informatii - diagnostic
- prognostic, gradul limitarii functionale
-TEST POZITIV-
- subdenivelare orizontala ST>1mm
>0,08sec
- tulburari de conducere
- aritmii ventriculare
- angina de efort
- dispnee accentuata la efort
- hipotensiune arteriala sau TA< cu 10
mmHg fata de valoarea de de la start a
testului de efort
- ECG efort:

- test pozitiv aproape constant:

- tricoronarieni

- obstructie pe ADA
-PROGNOSTIC GRAV
- subdenivelare ST > 1mm treapta II Bruce
- subdenivelare ST > 2mm
- persistenta subdenivelarii ST la 5 min de
la intereuperea efortului
- scaderea TA
- tahicardia ventriculara
- ECG efort:
- valoarea diagnostica predictiva pozitiva
- 70% - ST subdeniv 1mm
- 90% ST subdeniv + angina de efort
- 98% ST subdeniv + angina de efort,
barbati > 50 ani

- rezultate fals pozitive

- femei premenopauza
- barbati < 40 ani
- digitala, chinidina
- HVS
- tulb conducere AV
- anomalii potasiu seric
- ECG efort:

- Contraindicatii

- IMA < 4-5 zile, angor instabila < 48 ore

- SA severa
- insuficienta cardiaca
- miocardite, endocardite
- arterite, tromboflebite
- gonartroze, boli musculare
- ECG efort:

-intrerupere test de efort

- TV nesustinuta si sustinuta
- tulburare de conducere
- IVS
- HTA>200mmHg
- scaderea TA cu 10mmHg
- Ecocardiografia de repaus :
Evaluarea - zonelor de ischemie miocardica
- functiei VS
- leziunilor valvulare asociate

- Ecocardiografia de stress: - efort, dobutamina

Achizitie buna a imaginii in 85% cazuri
• hipokinezie, diskinezie
• mai sensibila si specifica decat ECG efort
• mai sensibila in diagnosticul BCI cu leziuni
multivasculare decat cu leziuni univasculare
- Scintigrafia de perfuzie miocardica - in repaus
(thalium 201 si technetium 99 - sestambi SPECT )

• indicatii

- modificari ECG
- subdenivelare ST <1mm in repaus
- HVS, BRS, WPW, digitala,

- ritm de pacemaker

- test ECG efort negativ la persoane cu factori de

risc in zone cu mare prevalenta a BCI
- Scintigrafia de perfuzie
miocardica la efort (thalium 201
si technetium 99 - sestambi SPECT)

• injectarea substantei la pick de efort sau in criza de

angor
• zone de hipoperfuzie reversibila - ischemie
• “redistributia” trasorului in zonele ischemice pe
scintigrafia cu Thallium
• zone de hipoperfuzie ireversibila - fibroza

- Sensibilitate diagnostica de 85-90% in BCI

- Scintigrafia de perfuzie miocardica

• avantaje
- mai sensibilă decat ECG efort in diagnosticul
leziunilor unicoronare
- mai acurată la pacienti cu revascularizare si
modificari ECG de repaus cu mai mare sensibilitate
in evaluarea localizarii si cuantificarea ischemiei

• limite

- rezultate fals pozitive - obezi, femei, “scar”

 CT cu substanţă de contrast
- angiografia coronariană neinvazivă

- CT cu substanţă de contrast şi
reconstrucţie tridimensională
- valoare predictiv negativă > 90%, exclude leziuni
semnificative
-nu are sensibilitate în evaluarea gradului de stenoză
şi nu substituie angiografia invazivă
- este sensibilă în diagnosticul anomaliilor coronariene
congenitale
- indicaţie
- angor de efort cu factori de risc pentru
BCV şi ECG de repaus şi efort nediagnostică
Angiografia coronariana
• Angina stabila de efort
- indicatie – angor la prag mic de efort
- angor de efort cu teste paraclinice de
prognostic grav
- angina tipica, factori de risc, teste de
efort neconcludente
- angina + insuficienta cardiaca
- angina + aritmii severe, sau cu
supravietuire dupa MS
- SA cu angina pectorala
- VM, > 40 ani, indicatie de protezare
valvulara
Teste neinvazive - valoare prognostica

• Ecocardiografia de stress

- anomalii multiple, reversibile de perfuzie

- severitatea si intinderea anomaliilor

(scor global de motilitate)

- dilatatie tranzitorie postefort a VS

- disfunctie de VS la repaus
Teste neinvazive - valoare prognostica

• Scintigrafia de perfuzie

- defecte multiple de perfuzie

in mai mult decat un teritoriu vascular

- defecte mari si hipoperfuzie severa

- captare pulmonara atrasorului (thalliu)
- dilatatie tranzitorie postefort a VS
 CT coronarian multislice
fara substanta de contrast

Scorul de calciu:
- evaluează încărcătura lezională coronariană

Depunerea de calciu pe arterele coronare

- semnifică leziuni cu risc de ruptură şi
evenimente aterotrombotice (IM, angina
instabila si moartea subita)
- nu apreciază severitatea unei stenoze
• Scor 0: probabilitate minima de stenoza
coronariana
• Score pozitiv < 100: evaluarea factorilor de
risc si strategie corespunzatoare de investigare
• Score pozitiv 101 - 400: risc crescut de
evenimente cardiovasculare, strategie
corespunzatoare de investigare
• Score pozitiv > 400: leziuni extensive, poate
cu stenoze semnificative, risc crescut de
evenimente cardiovasculare, strategie
corespunzatoare de investigare
PROGNOSTICUL BCI STABILA

- Mortalitate
2, 8, 11 %/an: angina + stenoza 70% 1 vas, 2,
3 vase cu functie normala de VS
15%/an - stenoza left main, tricoronarieni

- risc mic
- teste de efort negative
- fara modificari paraclinice ale perfuziei
micardice
PROGNOSTICUL BCI STABILA
- grav - disfunctia VS
- severitatea ischemiei
- prognstic grav la teste de efort
- severitatea si localizarea obstructiei
(ADA, left main)
- calcificari coronare
- varsta > 75 ani
- diabet
- boala vasculara periferica, stroke in
antecedente
- PCR >
Stratificarea riscului BCI stabila
- înalt – mortalitate >3% pe an
- disfunctie de VS in repaus sau la efort cu
FE <35%
- ECG de efort cu scor ≤ - 11
- ecocardiografic ≥ 2 defecte de perfuzie la
repaus sau la eort cu AV<120/min sau la
dobtamina in doza mica (10g/kg/min)
- scintigrafia de perfuzie:
- defecte multiple
- dilatatie de VS la efort
- captarea pulmonara a trasorului
Stratificarea riscului BCI stabila
- mic – mortalitate < 1 % pe an

- ECG de efort cu scor ≥ 5)

- ecocardiografia de repaus fara defecte de
perfuzie sau cu mic defect de perfuzie in repaus
si la ecocardiografia de stress
- scintigrafia de perfuzie:
- defect mic de perfuzie
- fara dilatatie de VS la efort
- fara captarea pulmonara a trasorului
 TRATAMENT
FACTORI DE RISC CORONARIAN

• fumat – STOP !

- factor de risc pentru progresia leziunilor

aterosclerotice
- creste tonusul alfa adrenergic, scad eficienta
medicatiei antiischemice

- pacientii fumatori cu BC angiografic au la 5 ani mai

mare risc de IMA si deces decat nefumatorii
• HTA -
- TA “tinta” < 140/90 mmHg si
≤135/85 mmHg la diabetici, bola renala,
insuficienta cardiaca
- controlul TA este esential la pacientii
coronarieni

- reducerea TA reduce evenimentele

cardiovasculare, cu efect mai mare la varstnici
decat la tineri
- HVS creste riscul de IMA si MS
• Dislipidemia

- “tinte terapeutice”

- LDL c < 100 mg/dl

- HDL c >40 mg/dl,
- non HDL-c (colesterol total-HDLc) <130mg/dl
- colesterol total < 175 mg/dl

- trigliceride < 150 mg/dl

Medicamente antiagregante plachetare

• Aspirina 75 – 350 mg/zi

-reduce riscul de IMA , stroke
- indicatie indefinita în angina de efort

• Clopidogrelul
-in angina stabila nu are beneficii versus
aspirina si nici in asociere cu aspirina
- indicat in contraindicatiile aspirinei
MEDICAMENTE ANTIISCHEMICE
NITRATI
- mecansm de actiune
presupune endoteliu functional,
patrundere in FMN

- cresc NO sau nitrosothioli

- activeaza GMP - reduc patrunderea

Ca in celule

- vasodilatatie
• Nitrati

- mecansm de actiune

- vasodilatatie venoasa si arteriala

- reduc pre si post sarcina
- reduc consumul de oxigen
- coronarodilatatie
- cresc rezerva flux coronarian

- redistributia fluxului in zona

subendocardica
Nitrati

Preparate

- nitroglicerina 0,4mg , tablete, spray

- isosorbid dinitrat 10-40mg

- isosorbid 5 mononitrat
- nitroglicerina “topica”
• Nitrati - efecte secundare

- toleranta la nitrati

frecventa la “patch” nitoglicerina

nu apare la nitoglicerina sub lingual

mecanism : depletia grupari SH

“down” reglarea receptori
radicali liberi de oxigen

profilaxie : administrare la intervale 12 ore,

vitamine antioxidante
- sindromul de intrerupere (rebound)
reaparitia durerii anginoase
Medicamente antiischemice

• Betablocantele

- scad mortalitatea post IMA

- nu sunt studii la angina stabila, nu sunt

argumente pentru a nu considera aceste
efecte posibile si la angina de efort
• BETABLOCANTE

- preparate

- beta1 blocante cardioselective

- metoprolol
- atenolol
- bisoprolol
- activitate simpaticomimetica intrinseca

- acebutolol, pindolol
• betablocante -proprietati

- antiischemice - sotalol, acebutolol

- antiaritmice - sotalol, acebutolol

- potenta - inhiba tahicardia indusa de isoproterenol

- propranolol=1, cei mai potenti - pindolol, timolol

- solubilitate in lipide - liposolubil - metoprolol,

- hidrosolubil - atenolol

- alfa si beta blocante - labetalol `

- efecte lipidice

- nu influenteaza LDL-c
- cresc trigliceridele
- scad HDL-c

- dozaj/eficienta

- dozele se introduc pri “titrare”

- efect antianginos la 48 ore

- efecte adverse
- bradicardie, bloc AV
- disfunctie de VS
- bronhoconstrictie
- astenie, depresie
- disfunctie sexuala
- accentuarea hipoglicemiei prin insulina
( blocarea 2 inhiba glicogenoliza prin catecolamine)

- tulburarai digestive, reactii cutanate

- “sindr de intrerupere” - angina pectorala
( intreruperea blocantelor in 2- 3 saptamani !!)
• betablocante - contraindicatii

- astm - si pentru 1- cardioselective

- arterite cu simptome agravate sub
betablocante
- sindr. Raynaud
- stari depresive severe

- boala de nod sinusal

- blocuri AV gr II, III si I cu PR>0,24
- atentie la titrare in disfunctia de VS !!!!!!!
- ANTAGONISTII DE CALCIU
- blocarea canalelor L de calciu -voltaj dependente

- dihidropiridine
-nifedipina,amlodipina,felodipina,lercanidipina,lacidipina
- fenylalkylamine
- verapamil
- benzotiazepine
- diltiazem

- fenylalkylamine
- reduc “refacerea” canalelor de calciu -
bradicadizante, tulburari de conducere
- dihidropiridine
-nu influenteaza refacerea canalelor de calciu, redominant reduc
contractilitatea fmn
 MECANISME DE ACTIUNE
1. Dihidropiridine
- coronarodilatatie
- vasodilatatie sistemica
- reduc forta de contractie miocardica

- reduc consumul de oxigen

- tahicardie reactiva !!!! Reactie simpatica!!!!

- efecte antiaterogene – studii morfologice

experimentale
- corectia disfunctiei endoteliale
2. Verapamil
- mai putin vasodilatator decat DHP
- mai inotrop negativ decat DHP
- bradicardie
- reduce agregarea plachetara
- 40-80mg X 3 ori /zi
- 240 mg doza unica /zi
3. Diltiazem
- actiuni intre verapamil si dihidropiridine
-mai putin inotrop negativ, bradicardizant decat verapamil
- creste fluxul sanguin subendocardic
- 30-60mg X 3-4 ori /zi
 Alegerea intre betablocante si
antagonisti de calciu nonDHP

- betablocantele par sa aiba o mai buna

eficacitate in angorul de efort

- indicatii:
- post IM
- insuficienţa cardiacă

- diltiazem, verapamil

- indicatie: angorul fara raspuns la betablocante

 Alegerea intre betablocante si
antagonisti de calciu nonDHP
- antagonistii de calciu
- astm, BPOC, arterita, contraindicatii betablocante
- angina Prinzmetal
- DHP
- HTA, bradicardie, boala nod sinusal

- diltiazem, verapamil

- HTA, tahicardie
 Terapia combinata

- betablocante si DHP
- terapie in angina de efort

- betablocante + nonDHP - contraindicat

- DHP + nitrati
- vasodilatata poate fi foarte puternica
• IEC in BCI

- reduc riscul de evenimente post IMA

- reduc progresia disfunctiei VS post IMA
- reduc disfunctia endoteliala,
remodelarea vasculara
- reduc evenimente cardiovasculare
majore la pacienti cu BCI – HOPE-ramipril

- perindopril asupra evenimentelor cardiovasculare

majore la pacientii cu angina stabila : trial EUROPA -
perindopril
• IEC
- indicaţii în angina stabilă cu

- HTA
- diabet
- disfuncţie de VS

- boală vasculară extinsă: AVC, BVP

 Abordarea pacientului cu angina stabila

- 1. Identificarea factorilor precipitanti

- 2. Identificarea si tratamentul factorilor de risc

- 3. Initierea terapiei

- aspirina + betablocante

nu controleaza angina

- aspirina + betablocante + antagonisti de calciu

 Recomandări în terapia farmacologică a pacienţilor
cu angină pectorală stabilă pentru a le îmbunătăţi
prognosticul
Clasa I
• 1. Aspirină 75 mg în fiecare zi la pacienţii fără contraindicaţii specifice
(sângerare gastrointestinală activă, alergie la aspirină, sau toleranta
anterioară la aspirină
• 2. Terapie cu statine la toţi pacienţii cu boală coronariană
• 3. Terapie cu IECA la pacienţii cu indicaţii clare pentru inhibarea
enzimei de conversie, cum ar fi hipertensiunea, insuficienţa cardiacă,
disfuncţia VS, infarct miocardic mai important cu disfuncţie VS sau
diabet
• 4. Terapie orală cu beta-blocante la pacienţi post infarct miocardic sau cu
insuficienţă cardiacă
 Recomandări în terapia farmacologică a pacienţilor
cu angină pectorală stabilă pentru a le îmbunătăţi
prognosticul
Clasa IIa
• 1. Terapie cu IECA la toţi pacienţii cu angină sau boală coronariană
dovedită
• 2. Clopidogrel ca alternativă a agenţilor antiplachetari la pacienţii cu
angină stabilă care nu pot lua aspirină (de ex. alergici la aspirină)
• 3. Statine în doze mari la pacienţii cu risc crescut (2% risc de moarte
cardiovasculară anual), pacienţi cu boală coronariană dovedită .

Clasa IIb
• 1. Terapie cu fibraţi la pacienţii cu HDL scăzut şi cu trigliceride crescute
care au diabet sau sindrom metabolic .
• 2. Fibraţi sau acid nicotinic ca terapie adjuvantă la statine la pacienţii cu
HDL scăzut şi trigliceride crescute, ce au risc crescut (2% risc de moarte
cardiovasculară anual).
Recomandări în terapia farmacologică a pacienţilor
cu angină pectorală stabilă pentru a le îmbunătăţi
simptomatologia şi/sau reducere ischemia

Clasa I
• 1. Administrarea de nitroglicerină pentru simptome acute şi
profilaxie
• 2. Testare a efectelor beta-blocantelor, şi titrare până la doza
maximă; considerate a avea protecţia pe ischemie pe 24 ore
3. În caz de intoleranţă la beta-blocante, sau eficacitate slabă în
monoterapie, BCC , nitraţi cu durată de acţiune lungă sau
nicorandil
• 4. Dacă efectele beta-blocantelor sunt insuficiente în monoterapie se
adaugă BCC
Recomandări în terapia farmacologică a pacienţilor
cu angină pectorală stabilă pentru a le îmbunătăţi
simptomatologia şi/sau reducere ischemia

Clasa IIa
• 1. În caz de intoleranţă la beta-blocante, administram inhibitor de
nod sinusal
• 2.Dacă monoterapia cu BCC sau terapia combinată este ineficientă,
nitraţi cu durată de acţiune lungă sau nicorandil

Clasa IIb
• 1. Agenţi metabolici, când sunt disponibili, ca medicaţie adiţională
sau când unele medicamente nu sunt tolerate.
 Tratamentul Sindromului X coronarian
Clasa I
• 1. Terapie cu nitraţi, beta-blocante şi BCC, singure sau în asociere
• 2. Terapie cu statine la pacienţii cu dislipidemie
• 3. IECA la pacienţii cu hipertensiune

Clasa IIa
• 1. Terapie cu alte anginoase inclusiv nicorandil şi agenţi
antimetabolici

Clasa IIb
• 1. Aminofilina pentru dureri continue, ignorând măsurile din clasa I
• 2. Imipramina pentru dureri continue, ignorând măsurile din clasa I
 Tratamentul Anginei vasospastice

Clasa I

1. La pacientii fara leziuni coronarografice

- blocante ale canalelor de calciu
- nitraţi
Revascularizarea coronariana

Bypass
aorto-coronar
 Terapia de revascularizare

Revascularizarea percutana :
angioplastia cu balon, aterectomia, stent

- extinsa de la boala univasculara la trivasculara

- indicatia:

- severitatea leziunii - lungime, localizare, tortuozitate,

calcificare
- riscul de restenoza

- nevoia de revascularizare completa - disfunctia VS

- preferinta pacientului
 Terapia de revascularizare

Revascularizarea percutana :
angioplastia cu balon, aterectomia,
stent metalic

- restenoza: - stenoza 50%,

- pierderea 50% din diametrul obtinut

- incidenta 40% la 6 luni

- remodelare maladaptativa
- ingrosare intimala, proliferarea neointimei
- preventia restenozei
- stent, Rx intracoronar beta, gamma + stent
- rapamicina, (Sirolimus) paclitaxel
Bypass aortocoronarian :

- indicatia:
- tricoronarieni, leziuni multiple
- FE% scazuta, IVS

- tehnica chirurgicala
- vena safena
- artera mamara interna, radiala
(rezultate mai bune patentei grefei pe termen lung)

- circultie extracorporeala + solutii cardioplegice

- cord batand
Revascularizarea interventionala in
angina stabila la efort :

- PCI:
- nu are benefcii fata de terapia medicamentoasa

- indicatii
- boala cu simptome necontrolate de terapia
medicamentoasa
- leziuni ce pot fi interventionate la pacienti
cu stenoze >70% bi sau trivasculare si functie
cardiaca normala (FE%)
Revascularizarea interventionala in
angina stabila la efort :

- Bypass aorto-coronarian:

- indicatii
- stenoze >70% in leziuni bi sau trivasculare
si functie cardiaca alterata (FE% <)
- leziuni de left main, LAD
- diabetici cu stenoze >70% si leziuni bi sau
trivasculare
 Concluzii tratament
interventional si chirurgical

• DA Coronarografia - când simptomele nu sunt controlate

• Angioplastia percutana (PCI) în angina pectorală stabilă si este indicata

pacienţilor cu simptome anginoase necontrolate terapeutic şi care au o
anatomie coronariană pretabilă.

• Nu există nici o dovadă că PCI ar reduce riscul de moarte subită la

pacienţii cu angină stabilă comparativ cu terapia medicamentoasă sau
chirurgicală.

• Revascularizrea chirurgicala (CABG) este foarte eficientă în ameliorarea

simptomelor anginei stabile şi reduce riscul de moarte subită lpe termen
lung la pacientii cu stenoza de left main, stenoză proximală de LAD si
boală trivasculară, în special dacă funcţia ventriculară stângă este
afectată.