Bolile cardiovasculare ale

vârstnicului
 Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de
deces în lume, fiind asociate adesea cu ateroscleroză,
obezitate, diabet zaharat etc.
 simptomatologia acestor afecțiuni este diferită la

bătrân față de adult

 datorită faptului că bătrânul face mult mai puțină

activitate fizică, dispneea de efort și durerea

precordială pot lipsi.
 tabloul clinic poate fi atipic, uneori un infarct miocardic

putând evolua cu simptomatologie abdominală

(abdomen acut) sau cu simptome cerebrale (AVC).
Vârsta și ateroscleroza
 Ateroscleroza (ATS)=depunere de plăci de aterom
(colesterol) pe pereții vaselor sanguine.
 Vârsta singură este un factor de risc pentru bolile

cv, dar vârsta împreună cu ateroscleroza se

potențează (amplifică) reciproc.
 Manifestările clinice ale ATS sunt mai variate și

mai severe decât la adultul tânăr.

Factorii de risc implicați în aterogeneză:

 HTA
 Dislipidemiile
 Fumatul
 Bolile renale cronice
 Obezitatea
 Bolile autoimune.
Tabloul clinic al ATS poate fi:

 latent (leziuni evidente doar prin angiografie)

 cu manifestări clinice evidente doar la efort (test

de efort)
 clinic manifest: amețeli, tulburări de vedere,

palpitații, acufene, manifestări de ischemie și

necroză în teritoriul vascular interesat (infarct
miocardic acut sau AVC).
Tratament:
 identificarea și controlul factorilor de risc
implicați
 beta-blocante, blocante de calciu, antiagregante

plachetare, medicație antilipidică

 modificarea stilului de viață – combaterea

sedentarismului, fumatului, program zilnic de

exerciții fizice, controlul obezității, dietă fără
grăsimi.
Infarctul miocardic acut (IMA) la vârstnici

Definiție:

 - IMA apare datorită obstrucției bruște și

complete a unei artere coronare, urmată de
ischemie și necroză (moarte tisulară) în
teritoriul miocardic irigat de artera obstruată.
 Reprezintă o urgență cardiologică și necesită

diagnostic și tratament cât mai precoce.

 IMA este o complicație a cardiopatiei
ischemice și survine la pacienții care prezintă
îngustări ale calibrului arterelor coronare datorate
ATS.
 La adultul tânăr – durere precordială. Aceasta

lipsește la pacienții cu DZ sau la cei cu vârsta peste

65 ani.
 La vârstnici – IMA debutează cu dispnee.

Caracteristic mai este frecvența infarctelor

silențioase, descoperite întâmplător pe ECG sau cu
ocazia necropsiilor.
Factori de risc:

 HTA – cel mai frecvent factor de risc la vârstnici

 DZ
 Obezitatea
 Fumatul
 Sedentarismul
 Hiperlipidemiile etc.
Semne și simptome:

 Tablou clinic atipic, greu de diagnosticat

 Simptome abdominale – abdomen acut
 Simptome cerebrale – agitație psihomotorie, stare

confuzională acută, disartrie, vertij, comă

 Simptome pulmonare - dispnee
 se datorează insuficienței circulatorii prezente în

aceste zone
 Simptomatologie minimă, nespecifică –
dureri articulare, toracice, aritmii, amețeli,
lipotimie, sincopă, astenie marcată, adinamie, afazie
 Durerea ca simptom clasic este rară la vârstnic
 Când apare, este atipică, are caracter de jenă sau
disconfort, combinată coronaro-osteo-articulară sau
are localizare epigastrică
 Când lipsește – se datorează restrângerii activității
fizice, dezvoltării rețelei anastomotice (noi vase în
locul celor blocate) și scăderii sensibilității la durere
Diagnostic:

 Anamneza
 ECG cu modificări specifice
 Creatinfosfokinaza crescută
 LDH crescut
 VSH crescut.
Complicații:

 Aritmii ventriculare – extrasistole, tahicardie,

fibrilație
 Aritmii supraventriculare – extrasistole atriale,

tahicardie atrială, flutter și fibrilație ventriculară

 Complicații mecanice – ruptura peretelui

ventricular stâng, ruptura septului interventricular

 Complicații trombotice – tromboembolism
pulmonar acut, tromboembolism al arterelor
cerebrale, renale sau splenice
 Complicații ischemice – angină pectorală, recidiva

IMA.
Mortalitatea se datorează:

 rupturii miocardului
 insuficienței cardiace
 blocului atrioventricular
 șocului cardiogen
 edemului pulmonar acut.
 Supraviețuirea este foarte redusă la pacienții
vârstnici (peste 65 ani), a căror rată de mortalitate
este de 20% la o lună și de 35% la un an de la IMA.
Hipertensiunea arterială

 Conform OMS, valori peste 140/90 mm Hg

reprezintă HTA.
 HTA reprezintă un factor de risc important
pentru bolile cv și AVC, pentru bolile renale cronice,
fibrilația atrială, insuficiența cardiacă și disfuncțiile
cognitive.
 Prevalența la vârstnicii peste 65 ani este de 50-
75%.
 Pentru femeile peste 65 ani – prevalența peste 75%.
Factori de risc:

 obezitatea
 sedentarismul
 dieta hipersodată
 alterarea funcției renale datorată vârstei atrage

alterarea eliminării sodiului din organism, care

determină creșterea TA.
Forme de HTA
 HTA esențială – nu este caracteristică vârstei
înaintate
 apare la tineri sau adulți și evoluează la bătrâni
 este o HTA sistolo-diastolică cu evoluție mai

blândă și gravitate moderată

 HTA sistolică – este adevărata HTA geriatrică.
 TA diastolică este normală sau puțin crescută.
 Se datorează leziunilor difuze de arterioscleroză.
 În evoluție se asociază frecvent AVC și IM.
 HTA secundară – mai rar întâlnită la vârstnici.
 Poate avea componentă reno-vasculară, reno-

parenchimatoasă, endocrină(feocromocitom) sau

neurogenă.
Clinic:

 Uneori asimptomatică, deși valorile tensionale

sunt crescute
 Simptomatologia este de obicei discretă
 Simptome nespecifice: cefalee, amețeli, puncte

luminoase sau negre în câmpul vizual, palpitații,

tulburări de vedere, nicturie
 Simptome ale suferinței cardiace: dispnee de
efort, disconfort toracic, palpitații
 La persoanele peste 70 ani – semne de

insuficiență circulatorie cerebrală: insomnii,

agitație, dezorientare.
Diagnostic:

 Măsuratoare corectă – nu o singură măsurătoare

 TA se măsoară la trei vizite consecutive, pacientul

liniștit, mâna sprijinită pe masă

 HTA esențială sau secundară (depistarea cauzelor)
Complicații:

 Cardiace
 Cerebrale
 Renale
 Se datorează modificărilor aterosclerotice.
Tratament:

 Scop: reducerea TA<140/90 mm Hg, utilizând

doza minimă eficientă și cu efecte secundare
minime
 Un efect secundar frecvent al medicației

antihipertensive este hipotensiunea posturală

 Se urmărește scăderea progresivă moderată a TA
 Mai multe clase de medicamente: betablocante,

diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie,

blocante ale canalelor de calciu, combinații.
 Schimbarea stilului de viață: combaterea
fumatului, sedentarismului, obezității, a stresului,
limitarea consumului de alcool și sare

 Un tratament corect poate reduce semnificativ

mortalitatea și morbiditatea cardiovasculară și
cerebrală: se reduce cu 12-25% mortalitatea, cu
35% riscul de AVC și cu 25% riscul de IMA.
Hipotensiunea arterială ortostatică

Definiție:

 Scăderea TA sistolice cu mai mult de 20 mm Hg

la trecerea de la clinostatism la ortostatism
 Reflectă incapacitatea organismului de a se adapta

suficient de rapid la schimbarea bruscă a poziției

corpului
Etiologie:

 este frecventă la vârstnici

 cauzată de afecțiuni cardiace – aritmii
 medicamente – diuretice, vasodilatatoare,
antidepresive
 hemoragii
 deshidratare
 DZ
 febră.
Clinic:

 Amețeli
 Stare de slăbiciune
 Stări confuzionale
 Palpitații
 Cădere
 Tulburări de vedere (vede negru, puncte
întunecate)
 Leșin
 Toate acestea apar când persoana se ridică brusc,

după o perioadă lungă de stat în clinostatism sau

chiar pe scaun.
Tratament:

 Dacă este efectul secundar al medicamentelor – se

modifică doza
 Consecutivă unor boli – se tratează cauza
 Etiologie incertă – trecerea de la clino la

ortostatism se va face lent, NU brusc.