Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Semne si simptome
La batrani apar tablouri clinice atipice care fac stabilirea cu dificultate a
diagnosticului de IMA.Pot apare urmatoarele tablouri clinice:
- IMA cu tablou fals abdominal care sugereaza un abdomen acut
- IMA cu tablou fals cerebral simuleaza un AVC
- IMA cu tablou fals pulmonar
- IMA mai poate debuta cu simptomatologie minima, nespecifica, de
tipul:
durerilor articulare, toracice,
aritmii,
ameteli,
lipotimie,
sincopa,
astenie marcata,
adinamie,
afazie.
Un IMA cu simptomatologie cerebrala se poate prezenta cu:
- stare de agitatie psihomotorie,
- stari confuzionale acute,
- disartrie,
- vertij
- coma.
Tabloul clinic de imprumut (cerebral, abdominal, pulmonar) se datoreaza
insuficientei circulatorii prezente in teritoriul respectiv.
Durerea, ca simptom principal al IMA clasic, este rar intalnita la varstnic.
Cand apare, durerea este:
- atipica,
- are caracter de jena sau disconfort,
- alteori este intricata, in special coronaro-osteo-articulara sau are
localizare epigastrica
Absenta sa este explicata prin :
- restrangerea activitatii fizice;
- dezvoltarea retelei anastomotice;
- scaderea sensibilitatii la durere.
Diagnostic
Diagnosticul IMA cuprinde:
- anamneza,
- ECG cu modificari specifice,
- creatinfosfokinaza (CK-MB) crescuta,
- LDH crescut,
- VSH crescut.
Complicatii
a)Aritmii supraventriculare :
- extrasistole atriale
- tahicardie atriala
- flutter si fibrilatie atriala
- tahicardie paroxistica supraventriculara
b)Artimii ventriculare:
- extrasistole ventriculare
- tahicardie ventriculara
- fibrilatie ventriculara
c) Complicatii mecanice :
- ruptura peretelui ventriculului stang,
- ruptura septului interventricular
d) Complicatii trombotice:
- trombembolism pulmonar acut
- tromboembolism al arterelor cerebrale, renale sau splenice
e) Complicatii ischemice:
- angina pectorala,
- recidiva IMA.
Mortalitatea in infarctul miocardic acut la varstnic se datoreaza:
- rupturii de miocard,
- insuficientei cardiace,
- blocului atrio-ventricular,
- socului cardiogen
- edemului pulmonar acut.
Supravietuirea este marcat redusa la pacientii varstnici (peste varsta de
65 ani), a caror rata de mortalitate este de 20% la o luna si de 35% la un
an dupa infarctul miocardic.
Tratament:
- antialgice,
- hipotensoare de tipul alfa blocante, beta blocante(metoprolol,
atenolol),
- vasodilatatoare.
- antiaritmice
- antiagregante plachetare
- anticoagulante(heparina)
Hipertensiunea arteriala
Definitie
Hipertensiunea arteriala(HTA) este definita ca o crestere constanta a
tensiunii arteriale sistolice(TAs) peste 140 mm Hg si/sau a tensiunii
arteriale diastolice(Tad) peste 90 mm Hg la persoanele fara tratament
antihipertesiv.
Hipertensiunea arteriala reprezinta o importanta problema de sanatate
publica, fiind cea mai frecventa afectiune cardiovasculara.
HTA este un important factor de risc pentru:
- bolile cardiovasculare si AVC,
- afectiunile cronice renale,
- fibrilatie atriala,
- insuficienta cardiaca
- disfunctii cognitive.
Prevalenta HTA la varstnicii trecuti de 65 de ani este cuprinsa lntre 50 si
75%. Pentru femeile trecute de 75 de ani, prevalenta depaseste 75%.
Factori de risc
Printre factorii de risc cel mai frecvent intalniti la varstnici se numara:
- obezitatea,
- sedentarismul
- dieta bogata in sare.
Alterarea functiei renale datorata varstei atrage o alterare a eliminarii
sodiului din organism, acumularea acestuia ducand la o crestere a presiunii
arteriale.
Forme
La batrani se intalneste cel mai frecvent hipertensiunea arteriala sistolica,
dar se intalnesc si forme esentiale (sistolo-diastolice).
- HTA esentiala nu este caracteristica varstei inaintate, ci apare in
cursul varstei tinere sau adulte si evolueaza la batrani cu unele
caractere clinice specifice. Este o hipertensiune sistolo-diastolica, cu o
evolutie mai blanda si gravitate moderata.
Hipertensiunea arteriala sistolica este adevarata hipertensiune
geriatrica. Tensiunea arteriala diastolica este normal sau putin
crescuta. Se asociaza leziunilor difuze de arterioscleroza.
In evolutie se inregistreaza frecvent accidente vasculare cerebrale si
infarcte miocardice.
- Hipertensiunea arteriala secundara este mai rar intalnita la varstnici.
Poate avea componenta renovasculara, renoparenchimatoasa,
endocrina sau neurogena.
CLASIFICAREA HTA IN FUNCTIE DE VALORILE TA
STADIUL SI
CATEGORIA
VALORILE TA IN
mmHg
RECOMANDARI
TA normala
Sub 130/sub 85
Control la 2 ani
TA de granite
130-139/85-89
Control la 1 an
140-159/90-99
Confirmare prin
urmarire timp de 2
luni
160-179/100-109
Evaluare completa
prin urmarire timp de
1 luna
Peste180/110
Evaluare completa
prin urmarire timp de
1 saptamana
Semne si simptome
poate
fi
utilizat