Maladiile sistemului cardiovascular

Igiena sistemului cardiovascular

 Evitarea factorilor de risc;

 Activitatea fizică sistematică;
 Un regim alimentar echilibrat;
 Evitarea situațiilor de stres; sunt cele mai importante aspecte ale igienei sistemului
circulator.

Factorii de risc ai sistemului cardiovascular

Biologici
Traumatici Modul de viață
 Virusuri
 Bacterii cauzează ruperea vaselor  Sedentarismul;
 Ciuperci care produc inflamarea sangvine urmate de  Consumul de tutun și
mușchiului inimii (miocardita) sau a hemoragii alcool;
pericardului și a endocardului  Consumul excesiv de
grăsimi animale;
 Vârsta, sexul;
 Pentru prevenirea şi profilaxia disfuncţiilor şi maladiilor
 Poluarea mediului;
cardiovasculare se recomandă:
 o activitate fizică sistematică;
 meniu sărac în grăsimi;
 reducerea greutăţii corporale etc.

 Hemoragia reprezintă pierderi de sânge în urma distrugerii totale sau parţiale a

unui vas sangvin.

 Cauzele hemoragiilor sunt diverse:

 traumatismele,
 intervenţiile chirurgicale,
 diferitele boli
 Hemoragiile arteriale sunt cele mai periculoase, deoarece sângele, fiind pompat de
inimă, ţâşneşte ritmic şi cu forţă, ceea ce duce la pierderi semnificative de sânge,
provocând moartea.
 Culoarea sângelui este roşu aprins (sânge oxigenat).
 Hemoragiile venoase au o gravitate mai mică decât cele arteriale, deoarece sângele
venos circulă la o presiune foarte redusă faţă de presiunea din artere.
 Culoarea sângelui este roşu închis, iar curgerea sângelui se face în valuri, inundând plaga.
 Dacă vasul secţionat nu este prea mare, hemoragia se poate opri printr-un simplu
pansament.
 Hemoragiile capilare apar din cauza lezării capilarelor din muşchi, piele etc., ceea ce
face imposibilă stabilirea vasului din care curge sângele .
 Sunt hemoragii mai puţin grave şi de regulă uşor de oprit.
 Sângele este de culoare roşie (culoare intermediară între sângele venos şi cel arterial,
deoarece sunt lezate atât capilarele arteriale, cât şi cele venoase).

 În funcţie de cantitatea de sânge pierdut, hemoragiile se clasifică în:

 mortale (pierderea de sânge depăşeşte 50% din volumul de sânge al organismului);
 mari (se pierde peste 20% din volumul total de sânge);
 mijlocii şi mici (pierderea de sânge nu depăşeşte 20% din volumul sangvin).

 Hemoragia externă apare la suprafaţa corpului și poate fi observată imediat, fapt

care permite luarea unor măsuri urgente în vederea opririi ei.
 Hemoragia internă se manifestă prin curgeri de sânge într-o cavitate a corpului (cutia
craniană, cavitatea toracică, cavitatea abdominală) sau organe cavitare (stomac, intestin,
vezica urinară).
 Sunt mai grave decât cele externe, deoarece nu pot fi observate imediat, iar
diagnosticarea lor necesită investigaţii clinice şi paraclinice.
 Hemoragia exteriorizată – sângele se scurge într-un organ care comunică cu
exteriorul: sângerare nazală, sângerare din uretră etc.

 Recunoaşterea unei hemoragii se efectuează după simptome locale (prin apariţia sângelui)
și generale (paloare accentuată a pielii, ameţeli, frisoane, extremităţi reci, puls accelerat,
dar slab, tensiune arterială scăzută, convulsii etc.).

Maladiile sistemului cardiovascular,

 De regulă, ele apar la mijlocul vieţii, manifestându-se prin uşoare disfuncţii ale inimii,
vaselor sangvine şi sângelui, care ulterior pot finaliza cu infarct miocardic sau accident
vascular cerebral.
 Infarctul miocardic este o boală acută caracterizată prin formarea în miocard a unuia
sau a câtorva focare necrotice (zonă mortificată).
 Se dezvoltă preponderent la vârsta de 40–60 de ani, dar poate apărea şi la persoane mai
tinere.
 Fumatul, abuzul de băuturi alcoolice, supraefortul fizic, surmenajul intelectual,
nervozitatea, emoţiile negative sunt factorii care predispun la apariţia infarctului
miocardic.
 Această maladie survine cu dureri violente în regiunea inimii (posterior sternului), care
se propagă în braţul stâng, în regiunea maxilarului inferior.
 Criza durează câteva ore.
 În cazul când se suspectează infarct, e necesar să fie luate următoarele măsuri:
 trebuie să fie anunţat imediat medicul despre suspiciunea unui infarct, astfel ca
pacientul să nu audă;
 pacientul trebuie aşezat comod, având grijă ca în încăpere să fie cât mai mult aer
proaspăt;
 cu pacientul se va vorbi calm, el va fi consolat şi nu va fi lăsat să se mişte;
 în caz de stop cardiovascular, bolnavului i se va face respiraţie artificială.

 Ateroscleroza este o boală a arterelor care constă în îngustarea lumenului vascular din
cauza depunerilor de lipide și produse celulare în pereții vaselor.
 Factori de risc care contribuie la apariția aterosclerozei:
 înaintarea în vârstă,
 predispoziția genetică,
 hipertensiunea arterială,
 nivelul crescut al colesterolului seric,
 abuzul de nicotină şi alcool,
 obezitatea,
 sedentarismul,
 inflamații determinate de infecție etc.

 Hipertensiunea arterială este o maladie care nu are simptome definite, fiind numită
„boală tăcută".
 În timp hipertensiunea arterială afectează inima, rinichii sau poate conduce la accidente
vasculare cerebrale.
 Factorii de risc care contribuie la apariția bolii sunt:
 regimul alimentar incorect,
 obezitatea,
 alcoolul/fumatul etc.
 Anemia reprezintă reducerea numărului de eritrocite în sânge, fiind cauzată de
pierderea de sânge (diferite hemoragii) sau de scăderea producţiei de eritrocite (boli
ale măduvei osoase, deficit de fier, vitamina B12 etc.).
 În cazul anemiei determinate de hemoragie, apare slăbiciune, ameţeală, sete, transpiraţii,
creşterea frecvenţei cardiace şi a frecvenţei respiratorii, iar în cazuri grave – pierderea
cunoştinţei, comă.