Sistemul

circulator

Sistemul ciculator este format

din inima, vasele sangvine si
limfatice care alcatuiesc o unitate
functionala coordonata si
permanent adaptata nevoilor
organismului.

Boli

Ateroscleroza reprezinta procesul patologic de obstructie

a lumenului arterial, din cauza depunerilor succesive de strate
de lipide plasmatice, cheaguri de sange, colesterol, acumulari
de calcar etc. Desi, in stare incipienta poate exista inca din
stadiul intrauterin, ateroscleroza debuteaza cu precadere in
jurul varstei de 20-25 de ani, se agraveaza progresiv pana la
50-60 de ani, dupa care incepe sa se manifeste pregnant prin
simptomele bolii coronariene. Ateroscleroza este un proces
lent si de lunga durata, de aceea a fost obligatoriu asociata
imbatranirii, varsta la care apar. Acum se cunoaste ca ea
apare dupa un numar de ani, depinzand de agresivitatea
factorilor de risc, moment care corespunde intamplator
batranetii.

Varicele
Varicele n situatia n care venele nu mai asigura o circulatie
corespunzatoare a sngelui, se pot dilata, dnd nastere la veritabile
"lacuri" de snge. Cnd sunt situate superficial, aceste vene devin
vizibile, dilatate si produc adesea simptome caracteristice - oboseala,
senzatia de greutate sau durere n membrul respectiv. n cazurile
severe, varicele se pot rupe, sau pot da nastere la leziuni ulcerate,
deschise, la suprafata pielii. Localizarea cea mai frecventa a varicelor
este la nivelul membrelor inferioare, la gambe si coapse. Varicele pot
aparea att la femei ct si la barbati la orice vrsta, nsa cel mai
frecvent afecteaza femeile n perioada cnd au copii si mai trziu.
Cauzele varicelor nu sunt complet ntelese. n unele cazuri, absenta sau
slabirea valvelor venoase care previn scurgerea retrograda a sngelui
n sens gravitational pot duce la o proasta circulatie venoasa. n alte
cazuri este vorba de slabirea peretilor venosi.. Bolile venoase varicoase
sunt n general progresive si nu pot fi prevenite complet.

Flebita este inflamarea unei vene, care afecteaz, n general,

membrele inferioare. Ea este expresia mniei si frustrrii
datorate unei diminuri a bucuriei de a tri. Suntem nclinati si acuzm pe ceilalti de propriile noastre lipsuri si de situatia
penibil de blocaj emotiv si energetic n care ne aflm. Pentru
a trata flebita este necesara cresterea energiei din atriul drept.
In acest scop se va mentine palma dreapta in dreptul piciorului,
la o distanta de 10-20 de centimetri fata de acesta, iar palma
stinga va fi indreptata spre inima, la o distanta de 30-40 de
centimetri fata de corp. Aceasta modalitate de mentinere a
palmelor mai poate trata senzatia de greutate ce apare in
picioare dupa strabaterea unei distante mai mari pe jos sau
pentru cei care depun efort fizic intens.

Hipertensiunea
Hipertensiunea este definit drept o presiune sistolic mai mare sau
egal cu 140 mm Hg, ori o presiune diastolic mai mare sau egal cu 90
mm Hg. Presiunea sanguin are o distributie continu in rndul populatiei,
fr o linie clar de demarcatie intre normotensivi si hipertensivi.
Hipertensiunea este principala cauz a afectiunilor cardiace, care reprezint
factorul major de deces in lumea occidental. Una din relatiile fundamentale
ale fiziologiei circulatorii este reprezentat de faptul c presiunea sanguin
arterial = fluxul cardiac x rezistenta periferic. Dac fluxul cardiac sau
rezistenta periferic se ridic, indiferent de cauz, si presiunea sanguin
creste. Exist mai multi factori siguri care contribuie la hipertensiune, dar nu
exist o cauz singular. Vrsta, modul de viat, predispozitia genetic,
toate joac un rol important. Hipertensiunea trebuie tratat cnd se
depisteaz pentru c are valori ridicate de 2-3 ori intr-o perioad de 3-6 luni.
Cnd un pacient are o afectiune de organ final (hipertrofie ventricular
stng, insuficient renal sau afectiuni cardiovasculare), tratamentul
trebuie instituit mai repede. reducerea aportului de sare in diet.

Hemofilia
Hemofilia este o boal hemoragic ereditar cauzat de deficitul unei proteine
de coagulare, prezent n mod normal n plasm. Cu alte cuvinte, pacientul cu
hemofilie are un deficit de factor VIII sau factor IX, elemente care, la un om
normal, ajut la formarea cheagurilor de snge n procesul de coagulare. La un
hemophilic, factorul VIII sau factorul IX lipsesc sau sunt n cantit i extrem de
mici..Hemofiliile se manifest prin sngerare. Un om normal, avnd ace ti factori
de coagulare, n momentul n care se love te, ei intervin i fac acel cheag care
astup vasul de snge care a fost rupt. La un hemofilic acest cheag nu se
produce sau se produce extrem de trziu i din aceast cauz hemofiliile se
manifest prin sngerri. Aceti pacien i sngereaz extrem de mult. Putem s
comparm severitatea lor n func ie de nivelul de factor existent n organism.
Dac un om normal are ntre 70 i 150 nivel de factor, un hemofilic are de obicei
sub 5% i n funcie de nivelul de factor pe care pacientul l are n organism se
disting trei forme de hemofilii: severe, medii i u oare.Primul lucru care trebuie
fcut este oprirea hemoragiei, pentru a mpiedica distrugerile ulterioare. Oprirea
hemoragiei se face foarte simplu, prin administrarea extern a factorului de
coagulare care lipsete.

Miocardita
Miocardita este o boal cardiovascular care se manifest
printr-o inflamare a muchiului inimii i care are o gam foarte
variat de manifestri (de la lipsa simptomelor la ameninarea
vieii), avnd cel mai frecvent o cauz infecioas (viral,
bacterian sau fungic). Miocardita afecteaz n special
persoanele tinere (vrsta medie a pacienilor este de 42 de ani),
pacienii cu sistem imunitar sczut i femeile nsrcinate.
Miocardita - Simptome Dei poate fi deseori asimptomatic
acuzele cu care pacienii ajung la doctor sunt: Palpitaiile
Durerea retrosternal (asemntoare durerii din infarct sau
angin) Oboseal Febr, cefalee, diareea, erupiile cutanate,
frisoanele Durerile articulare Edeme la nivelul gambelor
Dispneea Mai puin frecvente sunt sincopele, lipotimiile sau
miciunile reduse cantitativ

Sugestii
Pe langa alimentatia sanatoasa, exercitiile fizice au efecte
benefice asupra sistemului circulator contribuind la: diminuarea
nivelului de colesterol din sange reducerea riscului aparitiei
cheagurilor de sange ameliorarea tensiunii arteriale si prevenirea
hipertensiunii atingerea si mentinerea greutatii ideale refacerea
inimii dupa un atac de cord. Renuntarea la fumat are efecte
benefice imediate pentru inima dumneavoastra: tensiunea si pulsul
incep sa scada la 20 de minute dupa ultima tigara fumata dupa 8 h
, nivelul de monoxid de carbon si de oxigen din sange ajung la
normal dupa 24 de h, riscul de atac de cord scade dupa 72 de h,
caile respiratorii se relaxeaza, respirati mai usor si capacitatea
pulmonara sporeste in una pana la 3 luni dupa ce v-ati lasat de
fumat circulatia sanguina si functionarea plamanilor se
amelioreaza in proportie de o treime