Caracterizare Stefan Ghiorghidiu

Perioada interbelica(1918-1939) a avut un rol important pentru literatura deoarece a

contribuit la dezvoltarea, si in acelasi timp la modernizarea ei. In aceasta perioada au aparut
numeroase reviste si tendinte in evolutia literaturii.

n acest contest se impun personalitati ca Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil

Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, ion Barbu, Eugen Lovinescu,
Tudor Vianu. Principiile inovatoare ale lui Camil Petrescu au fost expuse intr-o
conferinta publicata ulterior in Revista Fundatiilor Regale in 1935,avand subtitlul Noua
structura si opera lui Marcel Proust.

Acest roman prezinta toate trasaturile romanului ionic(modern subiectiv) deoarece

enuntarea se face la persoana I,dintr-o perspectiva subiectiva si actoriala,naratorul fiind
homodiegetic.Tehnica narativa dominanta este introspectia completata de analepsa(aducere
aminte si memorie involuntara).

N.Manolescu in Arca lui Noe considera ca odata ce aparitia romanului ionic,reflexia

incepe sa traga viata de maneca.Astfel apare spiritul de finite si analiza psihologica,romanul
fiind centrat spre EU ca singura realitate verificabila si autentica . Conform lui N Manolescu
in Arca lui Noe-capFals tratat pt uzul romancierilor-tehnica faptului anodin(fara
semnificatie) referindu-se la capitolulAsta-i rochia albastra ;Dincolo de stanjeneala
reciproca si de dorinta fiecaruia de a nu ingadui celuilalt sa citeasca in inima,tensiunea se
mentine...Simteam ca femeia aceasta e a mea in exemplar unic,asa ca eul meu,ca mama
mea,ca ne intalnisem de la inceputul lumii.

Estetica camilpetresciana renunta la ierarhia de semnificatie a evenimenteleo

exterioare.Astel evenimentele par scuturate de semnificatie,cultivand cu precadere
evenimentul comun,banal,cotidian,anodin.In central esteticii camilpetresciene se afla
deteatralizarea romanului (sporeste efectul de autenticitate).Prin deteatralizarea romanului
intelegem coborarea personajelor in strada.

In Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi,figura mitica a razboiului se

efaseaza si se divide in detaliu fara avengura,in incaierari neinsemnate,cadavre anonime si
gesturi fara inteles.De pe scena Istoriei,razboiul se muta pe cea a constiintei individului.

Stefan Ghiorghidiu este personajul principal,ce evolueaza pe coordinate specific

romanului de analiza psihologica.Este rotund si mobil deoarece sufera o mutatie
profunda,evolutia sa scapand de sub puterea destinului si este un personaj reflector ce se
adanceste in propria constiinta.Personajul preia functia naratorului,asigurand unitatea
compozitionala,devenind astfel un alter egoal autorului.Personajul homodiegetic se
caracterizeaza direct in timpul discursului prin monologul interior si prin enuntarea subiectiva
de la nivelul firului epiclipsit de orice talent in lumea asta muritoare,fara sac red in
Dumnezeu,nu m-as fi putut realiza decat intr-o dragoste absoluta.

In Diagonalele unui testament cu care debuteaza naratiunea

retrospective(analepsa),Ghiorghidiu se prezinta lectorului imaginar:Eram insurat de doi ani
si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma inseala.In cartea a 2,traieste cu
intensitate drama razboiului si drama interioara,astfel incat afirmaMa simt palid sic and imi
trec mana peste obraji vad ca mi-a crescut o barba ca de mort si cad sleit si nemangaiat.
 In finalul romanului se observa detasarea personajului fata de trairile desarte si fata
de falsitatea Elei:I-am scris ca-i las absolut tot ce e in casa,de la obiecte de pret la carti...de
la lucruri personale,la amintiri.Adica tot trecutul.

Conflictul interior se dezvaluie prin introspectia propriilor gesture:Nu pot sa

dezertez,caci mai ales n-as vrea sa existe pe lume o experienta definitiva de la care sa
lipsesc.De altfel Orisan chiar in finalul cap. I,intuia hipersensibilitatea personajului:Suferi
Ghioghidiule?.

Ca toate personajele camilpetresciene si Stefan Ghiorghidiu este un intelectual

implicat sufleteste,un inadaptat superior cu o mare capacitate de a analiza si de a
sintetiza.Obsedat de absolute,el alege cai diferite pt a atinge,dar filozofia si razboiul sunt
cele mai potrivite cu firea sa devreme ce idealul iubirii este contrazis.Prin fapte,gesturi si
comportament personajul demonstreaza luciditate deoarece acesta este una din valorile in
care crede Ghiorghidiu si care il ajuta sa-si interpreteze trairile sufletesti.

Prin toate acestea si prin faptul ca acest roman prezinta toate trasaturile romanului
ionic(modern subiectiv) deoarece enuntarea se face la persoana I,dintr-o perspectiva
subiectiva si actoriala,naratorul fiind homodiegetic am demonstrat ca romanul Ultima noapte
de dragoste,intaia noate de razboi de Camil Petrescu este un roman modernist subiectiv.

Traseul introspectiei pleaca de la observatie la reflective si la dezbatere.Uneori

introspectia se opreste doar la primul nivel si nu dezvaluie decat o fabuloasa dilatare a
senzatiilor:Creierul parca mi s-a zemuit,iar nervii s-au rupt ca niste sfori putrede.

Stefan Ghiorghidiu este un inadaptat social,afisand o superioritate care ii deranajeaza

pe cei din jur,de natura intelectuala,spiritual sau fizica:Ar avea,fata de mine,cei care au fost
acolo,o superioritate care mi se pare inacceptabila

Personalul este un cerebral si un contemplativ prin exercitiul intelectual al gandirii

abstracte,metafizice,care nu il elibereaza insa de suferinta,mai ales in razboi:Drama
razboiului nu este numai amenintarea continua a mortii,macelul si foamea,cat aceasta
permanenta verificare sufleteasca.

Protagonistul este o natura reflexiva care analizeaza in amanunt cu luciditate starile

interioare,cu o constinta unica,insetat de certitudini si de adevar.Mici incidente,gesturi fara
importanta,priviri schimbate de Ela cu domnul G. Se amplifica si dobandesc dimensiuni
catastrofale in constiinta sa:Era o suferinta de neinchipuit.

Principala modalitate de a ilustra tribulatiile sale sufletesti,este introspectia,prin

monolog interior,gandurile personajelor sunt aduse in prim plan,aceasta tehnica devenind
sursa principala pentru evidentierea trasaturilor de caracter.

Desprinderea din drama incertitudinii se face prin trairea unei experiente cruciale,mult
mai dramatice,aceea a razboiului la care Ghiorghidiu participa efeciv.In mediul
razboiului,timpul exterior si cel interior coincide,razboiul ocupa acum definitiv planul
constiintei eroului care se simte detasat de sine si de relatia cu Ela.Faptul ca o respinge pe
Ela,fara macar sa fie interesat de justificarea sa, reflecta intransigent spiritului dominat de
idei si care nu accepta compromisuri.Conflictul interior in care personajul s-a angajat cu
gravitate si profunzime,presupune cea mai acuta suferinta,aceea a orgoliului ranit deoarece
esecul intelectual si sufletesc il va face sa afirme ca:Imi dau seama iar si iar ca tot ceea ce
povestesc nu are importanta decat pentru mine.

Personajul homodiegetic apartine prin evolutia sa conflictului interior,romanului de

analiza psihologica,exprimandu-se pe sine sip e ceilalti,un intelectual complicat sufleteste ce
are vocatia introspectiei.Este un spirit speculativ,lipsit de simtul realitatii,avand despre femei
pareri disproportionate(de adulatie sau de dispret fundamental).