1

Enigma Otiliei
De G.
Calinescu

APARITIE

Scriitorul publicase la 1933 romanul Cartea nuntii,considerat un poem al dragostei

juvenile.Predominant liric-sentimental,primul roman calinescian este ,asa cum o
spune autorul,exercitiul necesar in vederea unei planuite opera epice care va fi
Enigma Otiliei.Aparitia ei,la 1938,dezvaluie o noua ipostaza a personalitatii
creatoare a lui G.Calinescu, afirmat pana atunci in domeniul criticii(prin colaborari la
revista Universul literar, Viata literara, Sburatorul, Gandirea, Adevarul
literar si artistic),al istoriei literaturii(prin monografiile Viata lui Mihai Eminescu si
Opera lui Mihai Eminescu) si in cel al poeziei(prin volumul Versuri,aparuta in
1937).O data cu Enigma Otiliei, autorul se inscrie ,valoric,printre marii romancieri
ai literaturii noastre interbelice.

CONCEPTIA ESTETICA

Prozatorul Calinescu este dublat de un mare critic, istoric al literaturii si

estetician.El militeaza pentru romanul obiectiv ,in defoavoarea celui subiectiv,
pentru tipologia realista si caracterologia clasica, in locul individualitatilor
irepetabile.

Ciriticul si-a manifestat mereu preferinta pentru operele clasice si pentru

observarea naturii umane din unghiul apartenentei la serii de caractere (de felul
celor create de Moliere si La Bruyere : avarul ,ipocritul ,impostorul,mizantropul etc,si
la serii de tipuri. Afinitatea electiva pentru opera lui Balzac porneste din aceleasi
convingeri : Totul este fundamental la Balzac, orice individ infatiseaza un
caracter .Numai scena pe care eroii joaca notele epocii.

BALZACIANISMUL IN Enigma Otiliei

Enigma Otiliei se inscrie insa, in primul rand, in zona realismului balzacian prin
urmatoarele aspecte:

a)Ii ofera cititorului o imagine ampla a mediului bucurestean din primii ani si
secolului al XX-lea si a mediului familial de cupiditate(lacomie si bani).Romancierul
zugraveste in detaliu un mediu (Bucurestiul de dinaintea primului razboi mondial) si
creeaza ,prin aceasta, o fresca sociala citadina,in maniera balzaciana .Caracterul
realist al romanului se remarca si prin surprinderea moravurilor .Familia e macinata
de rivalitati si uzupari grave. Clanul Tulea,cu dezumanizata Aglae,nebunul Simion,
 2

ratatul maniac Titi, insensibila Olimpia, acrita Aurica ofera o imagine a degradarii
pana la ridicol si grotesc .

b)Incipitul este realizat dupa formula balzaciana: Intr-o seara de la inceputul lui
iulie 1909, cu putin inainte de orele zece,un tanar de vreo optsprezece ani,imbrcat
in uniforma de licean,intra in strada Atim,venind dinspre strada Sfintii Apostoli

Trasaturile incipitului balzacian sunt:

-are caracter situativ(momentul si locul sunt indicate cu precizie-se creaza impresia
de veridicitatea).

-se bazeaza pe o descriere iar primul efect e crearea unei atmospere specifice.

-Descrierea are o functie sociologizanta,psihologizanta si caracterologica.-Ofera

posibilitatea ca,prin trasaturile si detaliile care compun cadrul,cititorul sa intuiasca
trasaturile oamenilor care-l locuiesc. Naratorul balzacian nu-si incepe intamplator
romanul cu astfel de descrieri.El are convingerea ca individual este un produs al
mediului social in care s-a nascut,crescut,s-a format,o caracteristica a conceptiei
literare balzaciene fiind acest determinism social. Strada Antim reflecta,prin
arhitectura ei hibrida-amestec inestetic de stiluri (classic,gotic,renascenstist) si de
elemente decorative lipsa de gust si de educatie a celor care populeaza. Gandirea
lor ingusta,instinctul de parvenire,meschinaria sufletelor si mediocritatea gustului
au produs aceasta priveliste rizibila. Caricaturalul strazii exprima natura caricaturala
a locuitorilor ei. Camera Otiliei vazuta prin ochii lui Felix, cu dezordinea
obiectelor(partituri,romane frantuzesti si germane,jurnale de moda,sertare
neinchise,cutii de pudra,flacoane de parfum,panglici
colorate,palarii,rochii,manusi,batiste brodate aruncate sau uitate pretudindeni),dar
si mobilierul ei scump si stilat ,reflecta caracterul paradoxal al fetei , amestec de
ingenuitate ,senzualitate,profunzime si superficialitatea.Interiorul casei lui
Pascalopol oglindeste spiritual lui subtire,educatia estetica solida,nobletea
genealogica.

-Personajul de la inceput ramane anonim iar identitatea lui va fi deconspirata

ulterior prin mijloace intradiegetice,atunci cand dialogand pentru prima oara cu mos
Costache,i se prezinta.

-Prima scena dezvoltata a romanului ii permite naratorului balzacian sa introduca,in

grup,personajele de prim-plan.

c)Temele balzaciene sunt: mostenirea,paternitatea,matrimonial.

Tema paternitatii(Ov.S.Crohmalniceanu afirma ca paternitatea e tema obsedanta

a scriitorului .Intradevar,Costache Giurgiuveanu,Leonida Pascalopol,Aglae
Tulea,Stanica Ratiu,dintr-o obligatie morala,ori dintr-un interes material,se
straduiesc sau au pretentia sa hotarasca soarta orfanei Otilia Marculescu,si intr-o
 3

anumita masura,pe a orfanului Felix Sima.De altfel ,scriitorul intentiona sa-si

numeasca romanul Parintii Otiliei.Costache Giurgiuvanu e scindat,precum Mara
lui Slavici,dar mai transant,intre avaratie si dragostea paterna.Sfatuit de
Pascalopol,isi transforma o parte din avere in bani spre aid a Otiliei,dar nu se indura
sa se desparta de toata suma asa ca ii da lui Pascalopol doar o suta din cele trei
sute promise.Aglae ,fata de Olimpia manifesta o atitudine de mama
vitrega.Stanica Ratiu e demagogul paternitatii.Pretinde ca ii poarta de grija Otiliei
cand de fapt comploteaza alaturi de clanul Tulea impotriva ei.Cei doi tineri,Felix si
Otilia,ambii orfani,exercita unul asupra celuilalt o grija paternala.Leonida
Pascalopol manifesta fata de Otilia o atitudine paternala amestecata cu pasiunea.

Ca autentic roman de dragoste,Enigma Otiliei se constituie in jurul unui cuplu

romantic ingenuu,idealizat(Felix si Otilia) determinat sa traiasca intr-un mediu
viciat.El isi va mentine candoarea,in ciuda clevetirilor puse in circulatie de familia
Tulea si de Stanica.Pentru Felix,iubirea inseamna solidaritatea deplina a
sufletelor,comuniunea de idealuri si aspiratii care conduce la intemeierea unei
existente familial stabile.Pentru Otilia,iubirea e un sentiment delicat ca o floare
care are nevoie mereu de un alt dcor pentru a-si etala frumusetea.Unele scene
care-I urmaresc pe cei doi sunt realizate in registrul ludic(Felix o saruta cu
patima,iar Otilia il invata sa sarute delicat;cand ii analizeaza baiatului palma,vede
ca va avea 7 copii si se sperie;viata la mosia lui Pascalopol e un prilej de traire
expansiva a sentimentului),altele in lumina grava a destinului(noapea petrecuta
cast,impreuna,in camera lui Felix).

Iubirea devineo problema si isi pierde sensul originar daca e urmarita strict din
unghiul matrimonial.Ca si problema paternitatii,ea determina diferentierea
eroilor,iar complexul iubire-casatorie este pus in evident fie la modul
theoretic,fie prin situatii concrete.

Teoria raportului dintre barbat si femeie o face Pascalopol,cand explica atitudinea

grosolan-rautacioasa a Aglaei: Oamenii simplii nu pot intretine decat un singur
sentiment,dar si pe acela il inlocuiesc cu un fel de automatism.Aurica e obsedata
de problema dragostei,in fapt, de matrimoniu,singura cale,pentru ea,de a se
realize.La Felix,Pascalopol,Weissmann viseaza pe rand,fata batrana a
romanului.Stanica Ratiu stimuleaza sensibilitatea,considerand in
esenta,iubirea,drept o afacere si un mod de parvenire.

d)Personajele romanului sunt deopotriva tipuri si caractere,in sensul ca ilustreaza

cate o trasatura etern-umana.Cu Enigma Otiliei ,G.Calinescu creaza romanul
citadin cu cea mai bogata galerie de caractere din literatura romana.Costache
Giurgiuveanu este avarul afectuos fata de pupila sa,dar incapabil sa faca ceva
pentru ea.Stanica Ratiu e arivistul intrepid,decis sa se imbogateasca printro-o
lovitura.Felix e tanarul ambitios,indragostit,Leonida Pascalopol,barbatul
matur,generous si altruist,Simion Tulea e un sensibil alienat,Titi un apatic ramas
prea mult timp sub tutela maternal,Aglae,femeia avara si voluntara,care isi
 4

nenoroceste cu autortatea ei familia,Olimpia,sotia care,prin platitudine e

predestinate parasirii,Aurica,fata batrana,inraita in frustrari,Georgeta,o
demimondena,in sfarsit,Otilia,ingenua exponenta a misteriosului etern
feminin.Scriitorul,precum Balzac,observa umanitatea pe latura ei morala si face
clasificari caractereologice,studii de caz.

Deosebiri fata de modelul balzacian

a)Naratorul din romanele balzaciene,nu spune decat ceea ce un observator

oarecare ar fi putut sa vada.In descrierile calinesciene,parca face o expertiza a
obiectului descris.Desi privirea care observa strada Antim e atribuita lui
Felix,constiinta care inregistreaza amanuntele nu poate fi a unui liceean de 18
ani,fiindca acesta nu poate avea astfel de cunostinte detaliate de specialitate..

b)Balzac are vocatia unui mare creatr de viata si de alte tipuri umane intr-un mod
veridic ,natural.Calinescu studiaza viata ca pe niste probe de laborator.

c)Problematica grava din romanele lui Balzac se rastoarna aici in farsa,comedie si

caricature.Scriitorul ingroasa conversatiile balzaciene,incat da titlului marii opere al
lui Balzac,:Comedia umana un sens propriu.

Multe personaje-caractere au o existenta mecanica ,plina de fixatii si

automatisme.Excesul ,caricatural,scenele grotesti,dau romanului calinescian
,aspectul unei creatii cosmic-satirice.

Alte aspect de arta narativa si de viziune

Scriitorul inoveaza in marginea balzacianismului si prin folosirea unor procedee si

tehnici narative noi:

a)Comportamentismul este procedeul prin care personajul este lasat sa se

defineasca in fata cititorului numai prin comportament,in absenta unui portret moral
si caracterial realizat de catre un narator.Asa s intampla cu Otilia,care in primele 16
capitole,ii apare cititorului numai prin datele obiective ale comportamentului
sau,fara sa-I cunoastem,cu minime exceptii,gandurile.

b)Urmarea imediata este reflectarea poliedrica a personalitatii eroinei in

constiinta celorlalte personaje,incat imaginea Otiliei devine ambigua,in
comformitate cu titlul care o trimite la o enigma.

c)Un element neasteptat de modern il constituie introducerea in naratiune a unui

fragment dramatizat,(episodul in care clanul Tulea,Stanica Ratiu si doctorul
Vasiliad improvizeaza o masa si un joc de carti in camera alaturata celei in care
bolnavul Costache se zbate intre viata si moarte).

d)Folosirea intertextelor(scrisori,anuntul funerar dat de Stanica la moartea

copilului,registrul de socoteli tinul de mos Costache privind administrarea venitului
 5

lui Felix,etc.)da romanului veridicitatea,un plus de realism,deoarece textele citate in

discursul epic au calitatea unor documente.

e)Romanul are si accente romantice.Scriitorul descrie intr-un mod sensibil,cu un

sentiment romantic al naturii monumentela,gigantesti,Baraganul,lacul de pe mosia
lui Pascalopol,turma enorma de bivoli,alergand pe intinderea nesfarsita.

Subiect,conflicte,problematica

Subiectul romanului reconstituie in esenta,istoria unei mosteniri.Costache

Giurgiuveanu,batran avar,dar simpatic,agoniseste de-a lungul vietii o avere care
intra printr-un concurs de imprejurari in mana excrocului Stanica Ratiu,arivist brutal
si fara scrupule.Eroii alcatuiesc doua grupuri familiale,care se confrunta in
circumstante diverse,dar mai ales in legatura cu mostenirea.Pe de-o parte clanul
Tulea care lupta sa puna mana pe avere, iar de cealalta parte Costache
Giurgiuveanu,Otilia , Felix si Pascalopol care incearca sa-i impiedice.Personajele sunt
tipice si actioneaza in imprejurari tipice.

Firul narativ porneste din vara anului 1909,cand,intr-o seara de iulie,tanarul Felix
Sima soseste din Iasi,in casa lui Costache Giurgiuveanu,tutorele sau,dupa moartea
tatalui.Spatiu principal de desfasurare a intamplarilor este chiar casa lui mos
Costache,dar,in diferite imprejurari,patrundem si in alte medii :viata familial a
clanului Tulea ,casa lui Leonida Pacalopol,mosia acestuia din Baragan,viata publica
bucuresteana,in care se misca
negustorii,afaceristii,industriasii,curtezane,parveniti,mediu universtar.Personajul
martor este Felix.Inca minor si ramas orfan,el este sub supravegherea unghiului prin
alianta ,Costache Giurgiuveanu si urmeaza cursurile fcultatii de medicina.Prima
intalnire dintre cei doi este memorabilia pprin absurdul ilarint al situatiei: batrunul
avar il intampina cu afirmatia stupefianta Nu,nu sta nimeni aici,nu
cunosc.Interventia Otiliei il salveaza pe tanarul timid aflat in pragul
deznadejdii.Inca din prima seara eroul ii cunoaste pe cei mai multi dintre cei care
desfasoara un ghem de intrigi legate de averea lui Giurgiuveanu sau de alte pretext
de rivalitate.Il cunoastem pe rafinatul Leonida Pascalopol,prietenul lui Costache si
prtectorul Otiliei,apoi pe cei din clanul Tulea.Odata introdus in noul mediu,Felix
devine martorul unei scene care face parte din seria automatismelor care compun
viata acestor oameni: jocul de carti si de table care aduna in jurul mesei cele mai
bizarre caractere:Costache si Aglae,avizi dupa castig,Pascalopol,blazat cu
elegant,Aurica,anosta,uneori absenta la ceea ce e in jur.Grupul pasiv e format din
noul venit,Otilia,mereu in preajma lui Pascalopol si Simion
Tulea,inofensiv,inopservabil,si taciturn.Scena ee un bun prilej pentru narrator,de a
ilumina caracterele.Felix observa zgarcenia batranului unchi,cochetaria
Otiliei,rautatea si meschinaria Aglaei.Intr-o asemenea companie,Felix se manifesta
mereu ca un interiorizat si isi va nota impresile si starile afective intr-un jurnal.
 6

Casa unchiului are o viata inedita pentru ca totul e atins de zgarcenia proprietarului:
interiorul este intodeauna slab luminat,mobilele au fost adunate de ocazie,interiorul
e neingrijit,se gateste rar sau deloc nu exista reguli care sa organizeze existent in
spiritual solidaritatii familiale.O exceptie o reprezinta camera Otiliei,plina de
farmecul dezordinii adolescentine,cu lucruri scumpe si de bun-gust,toate furnizate
de generosul Pascalopol.

In casa aceasta ciudata si ca aspect,dar mai ales prin oamenii care o locuiesc sau o
viziteaza,se infiripa,idila plina de idealism si castitate dintre Felix si Otilia.Tanara e
asemenea unui copil rasvatat,plina de candoare si de sensibilitate,dovedind insa ,in
anumite moment,opinii si un comportament neasteptat de matur.Cand cei doi merg
la mosia lui Pascalopol,lui Felix I se clarifica multe din atitudinile stranii ale
Otiliei.Ramane insa consternate cand,fara a-l preveni,Otilia pleaca pentru cateva
luni la Paris,insotita de Pascalopol.Este,pentru Felix,un interval plin de framantari,pe
care incearca sa le depaseasca vizitand-o pe Georgeta,curtezana unui general
batran si veche legatura a lui Stanica Ratiu.Revenirea acasa a Otiliei readuce
normalitatea,iar dragostea lor e acum marturisita,desi echivoca.Idila celor doi e un
exemplu de candoare intr-o lume caracterizata prin cupiditate si invidie.

Starile conflictuale si confruntarile deschise au loc in cercul Giurgiuveanu-

Tulea.Familia Aglaei,secondata de Stanica Ratiu,e interesata de testamentul lui
Costache si de eventual intentie a acestuia de a o infia pe Otilia.Batranul e spionat
systematic de Sanica,care apare fara motiv si calporteaza diferite stiri deformate
sau inventate.

Pretextand ca se ingrijeste de viitorul fetei,Giurgiuveanu incepe sa construiasca o

casa in gradina imobilului din strada Antim.Aduna material recuperate pe sume
derizorii din demolari si,in timp ce le inspecteaza,sufera un prim accident cerebral.
Familia ,interesata sa nu iasa un ac din casa,pune stapanire pe locuinta si
pandeste moarte batranului.Dar mos Costache isi revine si incepe sa se intereseze
mai mult de sanatate si de suflet.Char isi adduce in caa o femeie,pe Paulina,insa
cand aceasta cere sa fie trecuta in testament,el refuza si femeia il paraseste.C
and Costache are a doua criza,Stanica profita de scurta absenta a Otiliei si ii
futa banii de sub saltea,provocandu-I astfel moartea.Familia il inmormanteaza cu
oarecare fala, spre a nu fi de rasul lumii.Intr-o situatie dilematica ramane
Otilia,pentru care mos Costache nu apucase sa depuna decat o suta de mii de
lei.Fata refuza casatoria cu Felix,considerand ca ar constitui o piedica in calea
realizarii lui profesionale,dar si pentru ca ea insasi nu se simte sufficient de
puternica incat sa sacrifice cei mai frumosi ani din viata dedicandu-i-se.Otilia
paraseste casa dupa o noapte casta petrecuta in odaia lui Felix si din acest moment
nu se vor revedea niciodata.

In epilogul romanului,dupa multi ani,Felix se reintalneste cu Pascalopol,mult

imbatranit,care ii arata fotografia Otiliei,aproape de nerecunoscut si ea.Eroul
ajunsese,asa cum visase,un doctor de renume,professor universitar,si realizase o
 7

casatorie reusita care-I facilitase ascensiunea sociala.O ascensiune spectaculoasa a

avut Stanica Ratiu.Devenind bogat,cu banii lui mos Costache,o parasise pe Olimpia
si se casatorise cu Georgeta,intrase in politica,devenind chiar,la un moment
dat,prefect.

Romanul e construit simentric,deoarece,in final,eroul-martor,Felix se reintoarce pe

strada Antim si revede casa lui mos Costache,lasata in paragina,amintindu-si de
replica initiala a batranului,acum adevarata :Aici nu sta nimeni.Calauza a
cititorului,Felix deschide si incheie lumea fictional,precum drumul din Ion al lui
L.Rebreanu.E in spiritul romanului realist obiectiv caracterul de opera finita al
creatiei.

Otilia Marculescu

-este personaj principal

(protagonist),eponim(titular),dimanic,rotund(multidimensional).Rezulta dintr-o
viziune realista,clasica si romantic,prin urmare este un tip (orfana),un caracter
(ingenua) si o eroina (iubita idealizata de Felix).

-Portretul ei se contureaza prin caracterizarea directa facuta de narrator (indicatii

fizice si psihice,comentariu naratorial),de celelalte personaje (reflectarea poliedrica
sau pluriperspectivism), de ea insasi (autocaracterizare).Foarte productive ramane
insa caracterizarea indirect,prin gesture,atitudini,fapte,limbal (comportamentism) si
prin evocarea mediului in care traieste.In formula balzaciana,personajul e definit si
prin descrierea cu functie sociologica,psihologica si caracteriala (camera
Otiliei,observata de Felix).Detaliile vestimentare situeaza personajul in epoca.

-Integrat intr-un roman realist obiectiv,acest personaj este creat prin tipizare,dar nu
poate fi redus la o schema morala si la determinismul social.Din punct de vedere
psihologic,Otilia este o unitate in miscare contradictorie.Ea pare mai curand un
symbol al feminitatii,al eternului feminine,decat un personaj.

Felix Sima

-Personajul reprezinta,in stare embrionara,pe omul superior,care-si canalizeaza

toate energiile,intr-o incordare de vointe,spre un tel anume.El vine in Capitala cu
hotararea precisae a urma Facultatea de Medicina,dar nu doreste o banala cariera
de medic.

-Gandit asadar de autor ca tip al intelectualului mobilizat in legatura cu un

ideal,Felix dovedeste o extraordinara vointa,putere de stapanire si o atitudine
analitica.Structural,un asemenea individ exclude,in dragoste,dezlantuirea
pasionala,El vede in femeie un partener al propriilor aspiratii,dar nu intelege sufletul
feminine,fapt remarcat de Otilia. Vointa tanarului starneste respect si admiratie in
Otilia,dar si sentimental inferioritatii,ceea ce accentueaza incopatibilitatea dintre ei.
 8

-In casa Giurgiuveanu,Felix traieste uneori sentimente de abandon si ar vrea sa se

rupa din acest mediu ostil si nociv.

-Ca instanta romaneasca , Felix are calitatea de personaj-martor si de personaj-

reflector,intermediind frecvent,de la inceput pana in finalul operei,comentariile si
analizele naratorului.

Costache Giurgiuveanu

-In comparatie cu Aglae Tulea,avaritia lui este pitoreasca,plina de culoare,mai mult

o manie,cum observa Felix.O iubeste pe Otilia,iar fata ocupa un loc important in
viata si gandurile batranului.Influenta ei asupra tatalui vitreg ramane
indiscutabila.Ea il determina sa-i dea lui Felix banii necesari pentru cursuri si pentru
cheltuielile zilnice sis a-I returneze lui Pascalopol suta de lei data in plus.

-Totusi Giurgiuveanu are toate reflexele avarului.Sub diferite pretext,refuza sa-I dea
lui Felix sumele de bani ce I se cuvin de drept.Registrul de socoteli,descoperit de
baiat intamplator,cuprinde cheltuieli imaginare si Felix ramane uimit de marimea
veniturilor si a debitelor incarcate in contul lui.

-Dupa ce isi vinde bunurile immobile,refuza sa incredinteze bancii suma

obtinuta,convins ca bancile sunt nesigure.Cand se hotaraste sa-I faca Otiliei o
casa,cu pravalii dedesupt spre a avea un castig indoit,il sfatuieste pe zidar sa urce
zidul cu cel putin trei sferturi de metro deasupra solului ca sa nu intre hotii de-a
dreptul.Batranul este nehotarat in legatura cu adoptia Otiliei si cu incheierea
testamentului favorabil fetei,desi o iubeste.Totusi la incercarile persuasive ale lui
Pascalopol,care doreste sa-l decida spre actiue,raspunde monoton :Am eu planurile
mele cu Otilia mea!.Comportamentul sau ramane derutant.

Aglae Tulea

-Daca mos Costache e avarul din prim-plan,Aglae reprezinta variant lui feminine.Ea
este adevaratul avar al romanului fiind lipsita de omenie.Weissmann ii suprinde cel
mai bine esenta intro singura imagine: Este baba absoluta,fara cusur in rau,Felix o
plaseaza in seria odiosilor,iar Stanica o vede ca pe o vipera si vrajitoare.Aglae
le este realmente antipatica tuturor celor din afara casei sale.

-Nu accepta sa-si interneze sotul intr-un sanatoriu de teama cheltuielilor,refuza sa-I
dea zester Olimpiei,se impumuta mereu,la jocurile de carti,de la
Pascalopol,promitandu-I vag inapoierea datoriei.Cand afla de accidental cerebral
suferit de fratele ei, Aglae capata deodata fizionomia aspra a unui capitan de vapor
care comanda pet imp de naufragiu:.DDupa al doilea atac cerebral,profitand de
faptul ca Giurgiuveanu era imobilizat la pat,comanda mutarea bunurilor in casa ei.

-Manifesta la nivelul grupului,nesatioasa aviditate a Aglaei are drept consecinta

deteriorarea sentimentelor familial.Le este ostila tuturor,chiar si propriilor copii.
 9

Stanica Ratiu

-Reprezinta tipul arivistului,dovedind o mare lacomie de a-si face o situatie prin

familie.

-Demagog,el se sentimentalizeaza repede,devine patetic,avand aerul ca traieste cu

sinceritate fiecare moment.Dar imediat este capabil de a aproba si a suferii pentru o
cauza contrara,fara effort si fara mustrari de constiinta.

Leonida Pascalopol

-Este un aristocrat blazat cu rafinament,un epicureu care tine la eticheta si are

gusturi fine.Numele,de origine greaca,,arata descendenta lui dirt-o familie veche,de
secol fanariot.

-Daca majoritatea personajelor din roman apartin categoriei

instinctivilor,Pascalopol apare ca fiinta morala,complexa,cu adancimi sufletesti
dezvaluite treptat.Complicata sa relatie cu Otilia se bazeaza pe un amestec de
sentimente paterne si erotice,fiind prezentata de catre narrator prin ochii lui Felix.

-Averea de care dispune ii permite lui Pascalopol sa-I indeplineasca Otiliei cele mai
nebaniute capricii,anticipand satisfacut complimentele fetei.E constient de bariera
pe care varsta o reprezinta in calea implinirii iubirii lui pentru fata,dar si de
importanta lui de protector generos al acesteia.Cu intelepciune,ii lasa Otiliei
libertatea de a allege intre el si Felix.Otilia il va allege in cel mai critic moment al
vietii sale,inca Pascalopol devine salvatorul conditiei sociale si ocrotitorul viitorului
ei.Desi ulterior,in epilog,batranul mosier va afirma ca pentru el ,Otilia ramane o
enigma,pare ca a inteles-o cel mai bine.