Directii de vaporizare a metanului de la combustibili la produsii de reactie

A fost descoperit de A.Volts in 1778 in malul baltilor si a fost numit prima oara gaz de balta. Metanul este cel mai simplu alcan, o hidrocarbura saturata aciclica, primul termen al seriei de hidrocarburi parafinice. Se gaseste sub forma de zacaminte naturale in stare destul de pura. Tara noastra poseda zacaminte de metan cu puritate ridicata ( 98%-99% ) , cele mai importante fiind cele de la Sarmasel , Copsa Mica , Bazna , Nades , Sincai Cantitati apreciabile de gaz metan se gasesc si in minele de carbuni. Metanul se produce si acolo unde a avut loc o fermentare a celulozei in absenta aerului, sub influenta unor bacterii anaerobe; de aceea, din fundul baltilor, unde continuu plutesc plante, se degaja uneori metan. Este un component in proportie de 20-30% din gazul de iluminat rezultat prin distilarea uscata a huilei. Separarea metanului din gazul de iluminat constituie un izvor pentru obtinerea lui in tarile bogate in zacaminte de carbuni. Ca si petrolul, gazul metan se extrage din zacaminte prin sonde. De la locul de extractie, el este trimis prin conducte pana la centrele de consum. In laborator metanul se poate prepara prin reactia dintre apa si carbura de aluminiu (metoda Moissan): Al4C3 + 12H2O = 3CH5 + 4Al(OH)2 intr-un dispozitiv de preparat gaze la cald. Si carbura de beriliu formeaza cu apa, in mod preponderent, metan. O alta metoda de laborator este descompunerea acetatului de sodiu (sau de potasiu) prin incalzire calce sodata (metoda Dumas): CH3-COONa + NaOH = CH4 + NaCO3 Proprietati fizice:Metanul este un gaz incolor, mai usor decat aerul , insolubil in apa , solubil in alcool , eter , benzen .Mirosul gazului metan din conductele industriale si casnice este dat de substantele continand sulf ( mercaptani ) care sunt adaugate special pentru a face gazul usor de recunoscut prin miros ;

Eventualele scapari de gaze pot fi astfel descoperite la timp. El poate fi prins sub apa fara pierderi insemnate. Legaturile C-H din molecula metanului nu sunt polare ; in schimb apa este dupa cum am vazut un compus polar. Lipsind atractiile electrostatice , moleculele de metan nu vor fi inconjurate de un roi de molecule de apa ( asa cum se intampla cu alte molecule sau ioni , fenomen numit salvatare ) , iar fara aceasta nu are loc dizolvarea .

Fermentaia anaerob
Metanul este produs prin fermentarea resturilor vegetale sau animale mai ales pe fundul blilor, metoda putnd fi folosit i in cazul epurrilor apelor reziduale din marile orae i nu numai. Plantaiile de orez produc metan n timpul procesului de crestere a plantei.

Gazul de iluminat
n gazul de iluminat obinut prin distilarea uscat a huilei exist un procent de circa 20-30%.

Metode de laborator
Metoda Moissan are la baz reacia dintre o carbur (de aluminiu, de beriliu) i ap Al4C3 + 12H2O = 3CH4 + 4Al(OH)3. Metoda Dumas

folosete ca materie prim acetatul de sodiu (sau de potasiu) prin nclzire cu calce sodat: CH3-COONa + NaOH = CH4 + Na2CO3

Proprieti fizico-chimice
Metanul este un gaz incolor, inodor, mai uor dect aerul. Este foarte puin solubil n ap (sub 1%), dar solubil n alcool i eter. Arde cu flacr puin luminoas, cu degajare mare de caldur (8560kcal/m3). Amestecul de metan i oxigen (sau metan i aer) explodeaz n prezena unei scntei. Aa se explic exploziile care se produc uneori n minele de crbuni, unde se gsesc cantiti nsemnate de metan sub form de gaz grizzu. Acesta are o comportare deosebit fa de celelalte hidrocarburi, datorita faptului c legtura covalent existent

n molecul este foarte stabil, iar acest fapt influeneaz comportamnetul su chimic. Prin arderea complet a metanului cu cantiti insuficiente de aer, n instalaii speciale, se obine negrul de fum -- o surs important pentru sintezele chimice (n special cele pentru fabricarea cauciucului). Prin trecerea metanului mpreun cu vapori de ap peste catalizatori de aluminiu la o temperatur de circa 850 C se obine un amestec de oxid de carbon i hidrogen care poate fi folosit drept gaz de sintez:

Acest gaz de sintez trecut peste un catalizator de fier la 450 C sufer o transformare la nivelul oxidului de carbon, acesta fiind transformat n dioxid de carbon

Atunci cnd catalizatorii nu sunt prezeni, metanul este stabil pn la circa 900 C. Prin trecerea metanului prin tuburi de cuar la 1000-1200 C se formeaz, cu randamente relativ mici, acetilen, eten, butadien, dar i hidrocarburi aromatice de tipul benzenului, xilenuluin antracenului, etc. Ca orice hidrocarbur saturat, metanul poate suferi reacii de substituie, reaciile de halogenare (clorurare) ale metanului fiind cele mai reprezentative din acest punct de vedere. Acestea conduc n final la o compui mono-, di-, tri-tetra substitui, ns mai poate suferi i reacii de amonooxidare (tratarea cu amoniac si oxigen, respectiv aer), n urma crora se formeaz acid cianhidric (cianurile alcaline, diferite produse intermediare pentru industria materialelor plastice, a fibrelor sintetice, a cauciucului sintetic), sulfura de carbon CS2 (prin tratare cu sulf la 600-700 C, n prezena catalizatorilor), nitrarea (se obine nitrometan, bun dizolvant). Metanul poate suferi i o oxidare catalitic la temperaturi de 600-700 C, n urma creia rezult formaldehida. Metanul este un gaz incolor, mai usor dect aerul , insolubil n apa , solubil n alcool , eter , benzen . Mirosul gazului metan din conductele industriale si casnice este dat de substantele continnd sulf ( mercaptani ) care sunt adaugate special pentru a face gazul usor de recunoscut prin miros ; eventualele scapari de gaze pot fi astfel descoperite la timp.

El poate fi prins sub apa fara pierderi nsemnate. Legaturile C-H din molecula metanului nu sunt polare ; n schimb apa este dupa cum am vazut un compus polar. Lipsind atractiileelectrostatice , moleculele de metan nu vor fi inconjurate de un roi de molecule de apa ( asa cum se intampla cu alte molecule sau ioni , fenomen numit salvatare ) , iar fara aceasta nu are loc dizolvarea . Metanul este mai usor decat aerul. Faptul ca metanul este mai usor decat aerul se datoreaza greutatii moleculare mai scazute a moleculei CH4 ( 12 + ( 4 x 1 ) = 16 ) fata de moleculele oxigenului , O2 ( 2 x 16 = 32 ) si azotului , N2 ( 2 x 14 = 28 ) . Un volum de 22,4 l care contine , un mol de gaz ,in conditii normale 16 g daca va fi ocupat de metan , fata de circa 29 de g cat va cantari daca va fi ocupat de aer. Metanul se lichefiaza foarte greu.Din acest motiv , el se transporta de cele mai multe ori prin conducte , sub presiune , in stare gazoasa. Principalele constante fizice ale metanului sunt prezente n tabelul urmator

Formula Moleculara CH4

p.t.

p.f

(n c.n. )

d aer

-183C

-162C

0,7142g/l

0,5536

Arde cu flacara putin luminoasa, cu degajare mare de caldura. Un amestec mare da metan si oxigen sau aer explodeaza in prezenta unei scantei. Asa se explica exploziile care se produc uneori in minele de carbuni, unde se gasesc cantitati insemnate de metan. Pentru ca amestecul de metan si aer, numit gaz grizu, sa nu produca exlozie in mine, lampile aprinse sunt prevazute cu panze metalice, care inconjoara flacara. Produsele de ardere a metanului sunt bioxid de carbon si apa. Metanul este o substanta stabila , putin reactiva in conditii obisnuite. In prezenta unor reactivi energici ca oxigenul sau clorul si in conditii potrivit alese ( de temperatura , presiune si catalizatori) metanul poate fi facut sa reactioneze , ducand la produsi de mare insemnatate practica. Reactiile caracteristice pentru metan sunt reactiile de substitutie.

Intrebuintarile

metanului sunt multiple si interesante, in special in

industria chimica pentru care metanul este una din cele mai valoroase materii prime. Metanul Este o alta combinatie chimica sub form gazoasa n care se gsete carbonul n atmosfer. La cantiti volumice egale, metanul produce un efect e ser mai important dect dioxidul de carbon, ns datorit concentraiilor sale mici n atmosfer, de cca. 1,8 ppm[42] efectul global este mai mic, cam un sfert din cel al CO2.[42] De la nceputul revoluiei industriale concentraia de metan n atmosfer a crescut cu 149 %.

Cantitati apreciabile de gaz metan se gasesc si in minele de carbuni. Metanul se produce si acolo unde a avut loc o fermentare a celulozei in absenta aerului, sub influenta unor bacterii anaerobe; de aceea, din fundul baltilor, unde continuu plutesc plante, se degaja uneori metan. Este un component in proportie de 20-30% din gazul de iluminat rezultat prin distilarea uscata a huilei. Separarea metanului din gazul de iluminat constituie un izvor pentru obtinerea lui in tarile bogate in zacaminte de carbuni. Ca si petrolul, gazul metan se extrage din zacaminte prin sonde. De la locul de extractie, el este trimis prin conducte pana la centrele de consum. In laborator metanul se poate prepara prin reactia dintre apa si carbura de aluminiu (metoda Moissan): Al4C3 + 12H2O = 3CH5 + 4Al(OH)2 intr-un dispozitiv de preparat gaze la cald. Si carbura de beriliu formeaza cu apa, in mod preponderent, metan. Metanul se extrage din zcmintele naturale cu ajutorul sondelor. De aici se transport la consumatori (laboratoare, industrie, termocentrale, locuine, etc.) cu ajutorul conductelor. Metanul mai este utilizat drept combustibil dar azi se pune un accent deosebit pe transformarea lui ntr-o serie de compui chimici de o mare importan practic. Aceast prelucrare se numete chimizarea metanului. Este suficient s precizm c prin chimizare valoarea unui metru cub

de gaz metan crete de circa 30 de ori, ca s ne dm seama de importana economic a acesteia.

Sinteza etanului prin cuplarea oxidativa a metanului

Etanul este un gaz incolor, inodor, cu p.t.= -182,1C si p.f.= -88,6C. Insoteste gazul metan, gazele de sonda. Se intrebuinteaza la obtinerea derivatilor halogenati.Apa este un lichid incolor, inodor, insipid. Este mult raspandita pe pamant in toate cele trei stari de agregare. Are p.t 0C si p.f. 100C. Densitatea este de 1 g/cmA la 4C. In stare inghetata isi creste volumul cu 1/11 din volumul initial. Are cea mai ridicata caldura specifica si actioneaza ca un solvent eficient mai ales cand e fierbinte. Este un lichid indispensabil vietii. Se utilizeaza in toate ramurile industriei in special ca reactiv, solvent si agent termic. Oxid de hidrogen, M 18,01, substanta etalon pentru scala de temperatura Celsius (la presiunea de o atmosfera, 0 C este punctul de topire.

Iar 100 C punctul de fierbere a apei), unitatea de energie termica (caloria = 4,186 Joule), unitatea de masa (kilogramul). Are presiunea critica 218*105 N/m2, temperatura critica 374C. Densitatea apei (1 kg/m3) este maxima la 4C. Punctele de fierbere si de topire anormal de ridicate, caldura latenta de topire (334,9 kJ/kg) si de vaporizare (2248 kJ/kg la 100C) precum si caldura specifica (4,18 kJ/kg*K) anormal de mari, se datoreaza legaturilor de hidrogen. Polaritatea sa pronuntata (dipolmoment 0,49 debye, constanta dielectrica 88) ii permite sa dizolve un mare numar de saruri, solvatand ionii. Indispensabila pentru viata, apa acopera 4/5 din suprafata Terrei, dar nu pura ci sarata (apa oceanica). Circuitul apei in natura face posibila viata si pe uscat datorita ploilor, raurilor si fluviilor, precum si hidroenergiei (aurul albastru). Industria chimica, petroliera si metalurgica sunt mari consumatoare de apa. Apa este singura substanta care are denumiri diferite pentru cele trei stari de agregare: gazoasa (abur), lichida (apa) si solida (gheata).

Acetilena sau etina, este primul termen al alchinelor, cu p.t.= -81,8C si p.f.= 84C si densitatea d= 0,618 g/cmA la -84C.Este un compus gazos, incolor. Prin explozie (care pot aparea spontan sau initiata de o scanteie) se descompune in elemente. Este compusul uzual care produce cea mai fierbinte flacara (aproximativ 3000C). Se obtine prin descompunerea termica a metanului sau la reactia carburii de calciu cu apa. Se uilizeaza in suflatorul oxiacetilenic (in suduri). Hidrogenul este un gaz incolor, inodor, insipid cu p.t.= -257,3C si p.f.= -252,8C. Se gaseste in cantitati mari in atmosfera stelelor ; in atmosfera se gaseste doar intamplator ca urma. Este de 14,4 ori mai usor decat aerul. Nu este toxic, dar nu intretine viata. Arde cu flacara albastra si calda. Cand este supus unei presiuni de 500.000 de ori mai mare decat presiunea atmosferica, se transforma in metal solid. In amestec cu oxigenul, in raport de 2 :1 explodeaza la o scanteie. Se utilizeaza in industria chimica (hidrogenari, sinteze), in industria metalurgica (agent reducator), drept combustibil pentru rachete. Element din grupa I a sistemului periodic cu Z 1; M 2,016; d 0,899 g/l; tcr -239,9 C; pcr 12,8 at. Este un gaz incolor si inodor, de 14,4 ori mai usor ca aerul. Este unul din elementele cele mai raspandite in univers.Pe pamant se gaseste combinat cu oxigenul sub forma de apa, ca si in numeroase combinatii organice. A fost descoperit de T.B. Paracelsius in secolul XVI. Hidrogenul are trei izotopi: doi stabili, protiul si deuteriul si unul radioactiv, tritiul. Hidrogenul in stare nascanda este de fapt un metal care reactioneaza cu un acid, deci reactivitatea mare este a electronilor metalului. Marirea reactivitatii hidrogenului se poate realiza prin descarcari electrice sau prin folosirea de catalizatori (Ni, Pt, Pd) care duc la H atomic. Reactiile au loc la temperaturi inalte in prezenta unor catalizatori de NiO si Fe2O3, care sunt redusi la metal de H rezultat din reactie. Dioxidul de carbon rezultat se indeparteaza prin absorbtie intr-o solutie alcalina sau in apa la presiune ridicata. H se mai poate obtine din metan prin tratare cu vapori de apa

in prezenta nichelului, din carbune prin tratare cu vapori de apa, prin descompunere termica a metanului sau din gaze de cocserie, care contin pana la 40% H2 provenit din descompunerea substantelor organice continute in carbuni.

Utilizarile metanului si a etanului

Alcoolul metilic sau metanolul, CH3OH, este cel mai simplu tip de alcool. Inainte metanolul se producea prin distilarea descompunatoare a lemnului, dar aproapre tata cantitatea de metanol din ziua de azi este produsa pe cale sintetica, astazai metanolul se obtine din hidrogen si monoxid de carbon. Utilizarile metanolului si a etanolului Metanolul este folsit ca: - agent de denaturare pentru alcoolul provenit din cereale - antigel - solvent pentru cauciuc si diferite tipuri de lacuri - sinteza mai multor compusi organici. Cand ajunge in interorul organismului uman, fie ca este inhalat sau baut, are o serie de caracteristici distructive asupra celulelor din corp. Metanolul este extrem de otravitor. Metanolul se topeste la 97.8 grade Celsius, fierbe la 64.7 grade Celsius si are o gravitate specifica de 0.7915 la 20 de grade Celsius. Utilizarile etanolului. Alcoolul etilic, sau etanolul, C2H2OH este un lichid limpede si incolor, cu un gust care lasa o senzatie de arsura si cu un miros specific. Utilizarile metanolului si a etanolului Etanolul este tipul de alcool pe care il gasim in urmatoarele bauturi: bere, vin si coniac. Deoarece are un punct scazut de inghet, este folosit in termometre pentru temperaturi de 40 grade Celsius(punctul de inghet al mercurului), si in radiatoarele masinilor sub forma de antigel. Etanolul in mod normal are concentratia in functie de procesul sau de distilare. Comercial etanolul contine 95% din volumul sau substanta pura iar restul de 5% apa. Pentru a obtine etanol pur de concentratie 100% se folosesc agenti de deshidratare care inlatura cantitatea de apa. Etanolul are punctul de toprire la 114,1 grade Celsius, fierbe la 78.5 grade

Celsius si are o gravitate specifica de 0.789 la temperatura de 20 de grade Celsius. Etanolul a fost fabricat din vremuri stravechi prin fermentarea zaharului din fructe si cereale. Toate bauturile din etanol si mai mult de jumatate din etanolul industrial este obitinut prin acest proces. Amidonul din cartofi, porumb si alte cereale poate constitui produsul de baza in obtinerea etanolului. Fermentatia acestor enzime, transforma zaharul in etanol si dioxid de carbon. Reactia de fermentare poate fi reprezentata prin urmatorarea ecuatie chimica C6H12O3 - 2C2H5OH + 2CO2, care actula este foarte complexa din cauza culturilor impure de drojdie care produc cantitati variabile si de alte substante ca si ulei, glicerina si o mare varietate de aciziorganici. Lichidul fermentat contine intre 7-12% etanol, care este adus la o concentratie de 95% printr-o serie de procese de distilare. In productia de bauturi cum ar fi whisky si coniacul, sunt adaugate unele impuritati pentru a-I conferi o aroma deosebita. Foarte multa din cantitatea de etanol care nu este folosita in productia de bauturi alcoolive este fabricata sintetic, fie din acetilena, fie din etilena care este produsa din petrol, o mica cantitate de etanol este fabricata din pulpa tanara a lemnului. Etanolul poate fi oxidat pentru a forma acetilena si pe urma acidul acetic. Acesta poate fi deshidratat pentru a forma eter. Alte produse fabricate din etanol sunt butadine, care sunt utilizate in producerea sintetica a cauciucului, si in fabricarea anestezicelor locale. Etanolul poate fi amestecat cu benzina pentru a forma carburant. Etanolul este solubil in apa si cu marera majoriate a solventilor organici.Este un solvent excelent pentru multe substante si este folosit in producerea parfumurilor, lacurilor, a celulozei si a explozivilor. Solutiile alcoolice din substantele nonvolatile poarta denumirea de tincturi, iar solutiile volatile poarta denumirea de spirturi. Marea majoriata a etanolului industrial este denaturata pentru a nu putea fi consumata pe post de bautura.

Analiza marceologica a metanului

Metanolul se obtinea in trecut prin distilarea lemnului, de aceea se numea "alcool de lemn". In prezent, este o substanta chimica la indemana oricui, care se produce prin reactia la presiune a monoxidului de carbon cu hidrogenul. In limbajul colocvial, termenul de "alcool" denumeste deseori etanolul sau "alcool de cereale". Spirtul metilat, numit si "spirt medicinal", este o forma de etanol devenit necomestibil prin adaugarea de metanol si coloranti de regula albastru de metil. Pe langa utilizarea principala in bauturile alcoolice, etanolul este folosit (desi foarte bine controlat) drept solvent industrial si materie prima. Metanolul se obtinea in trecut prin distilarea lemnului, de aceea se numea "alcool de lemn". In prezent, este o substanta chimica la indemana oricui, care se produce prin reactia la presiune a monoxidului de carbon cu hidrogenul. In limbajul colocvial, termenul de "alcool" denumeste deseori etanolul sau "alcool de cereale". Spirtul metilat, numit si "spirt medicinal", este o forma de etanol devenit necomestibil prin adaugarea de metanol si coloranti de regula albastru de metil. Pe langa utilizarea principala in bauturile alcoolice, etanolul este folosit (desi foarte bine controlat) drept solvent industrial si materie prima.

MASURI DE SIGURANTA Manipularea produsului trebuie efectuata numai de catre personal instruit si dotat cu echipament de protectie corespunzator .Intoxicatia cu alcool metilic, simptome, boli profesionale.Alcoolul metilic este un lichid fara culoare, cu miros neplacut. Este unul din cei mai toxici solventi organici. Riscul de intoxicatie poate aparea la utilizarea sa ca solvent pentru lacuri, coloranti, cleiuri, in industria celuloidului, a materialelor plastice, a pielii artificiale, a sticlei artificiale, a incaltamintei, la fabricarea filmelor fotografice, in tipografii, in industria matasii artificiale, la fabricarea palariilor, la lustruirea mobilei, la fabricarea lichidului antigel pentru radiatoare, la prepararea formaldehidei, la distilarea uscata a lemnului.

Patrunde in organism prin respiratie si prin piele si se elimina prin respiratie si urina.Simptome intoxicatia acuta cu alcool metilic: in intoxicatia acuta se produce iritarea cailor respiratorii si a ochilor. Bolnavii se plang de dureri de cap, ameteli, vajaieli in urechi, greturi si varsaturi, presiune pe piept, tulburari de vedere, dureri in muschi si miscari involuntare. Medicul pune in evidenta si alte semne importante. Daca nu se intervine cu tratament adecvat, boala poate evolua spre deces. Cea mai grea consecinta a acestei intoxicatii este pierderea vederii. Tulburarile de vedere apar a doua sau a treia zi de la intoxicare si se manifesta la inceput prin vedere neclara, ca prin ceata, apoi apar puncte in campul vederii, reducerea spatiului vizual, teama de lumina. Intoxicatia poate evolua spre orbire. Simptome intoxicatie cronica cu alcool metilic: intoxicatiile cronice cu alcool metilic se manifesta prin iritatii ale cailor respiratorii si ochilor, dureri de cap, vajaieli in urechi, tremur, lipsa poftei de mancare, tulburari digestive si de vedere, precum si alte semne puse in evidenta de medic.

Numele:Boeriu Diana Clasa:a X-a A Profesor:Aldea Marinela