UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRNCOVEANU PITETI Facultatea Management Market ng !

n A"acer le Ec#n#m ce PITETI

PROIECT $E %ICEN&A

ANA%I'A NIVE%U%UI I EVO%U&IEI RATEI INF%A&IEI IN ROMNIA IN PERIOA$A ())*+()))

C#n,uc-t#r .t n/ " c0 Pr#"1un 21,r1V# neagu V rg l A34#l2ent0

Pr#m#/ a 5***
1

CUPRINS
Introducere..5 Ca61( CONCEPTE $E BA'7 A%E ANA%I'EI INF%A&IEI7 1.1Teorii i tipologii ale inflaiei...7 1.1.1 Teoria monetarist a inflaiei7 1.1.2 Teoria cantitativ a inflaiei.11 1.1.3 Teoria modern a inflaiei13 1.1.4 Tipologia inflaiei....14 1.2 au!ele apariiei inflaiei.1" 1.2.1 Inflaia prin cerere1" 1.2.2 Inflaia prin costuri...1# 1.2.3 Inflaia structural....21 1.3 $fectele i com%aterea inflaiei...22 1.3.1 &rincipalele efecte ale inflaiei.....22 1.3.2 'odel de (nlturare a inflaiei..23 1.3.3 Inde)area veniturilor....24 Ca615 E%EMENTE ESENTIA%E PENTRU ANA%I'A PROCESU%UI INF%A&IONIST25 2.1 ur%a lui &*illips..25 2.1.1 ur%a iniial a lui &*illips2" 2.1.2 'odelul lui +.,.-ipse..2# 2.1.2.1 /uncia de a0ustare a salariilor31 2.1.2.2 /uncia 23432 2.1.3 ur%a lui &*illips in timp..33 2.1.4 Inovaiile aduse de 5amuelson i 5olo6 cur%ei lui &*illips34 2.2 'odelul economic al lui 7.'.8e.nes..37 2.2.1 9aria%ilele.3# 2.2.2 +elaiile dintre varia%ile3# 2.2.3 &arametrul :multiplicator investiional;41 2.3 Indicatorii nominali i reali..41 2.3.1 Indicele preurilor %unurilor de consum41 2.3.2 Indicele preurilor produciei industriale<I&&I=43
2

2.3.3 >eflatorul &I?...45 Ca618 CORE%A&II A%E INF%A&IEI4" 3.1 orelaia inflaie @oma0...4" 3.1.1 >efinirea oma0ului...4" 3.1.2 aracteri!area oma0ului...47 3.1.2.1 Aivelul oma0ului...4# 3.1.2.2 >urata oma0ului....51 3.1.2.3 Intenitatea oma0ului.51 3.1.3 +olul a0utorului de oma0..51 3.2 orelaia salarii3inflaie...52 3.3 Inflaia i rata do%Bn!ii54 3.3.1 +ata real a do%Bn!ii i inflaia.55 Ca6 91 ANA%I'A EVO%UTIEI I FORMEI $E MANIFESTARE A PROCESU%UI INF%A&IONIST IN ROMNIA IN PERIOA$A ())*+()))1 EVO%UTIA PRINCIPA%I%OR IN$ICATORI MACROECONOMICI57 4.1 $voluia inflaiei in perioada 1CC131CC7.5# 4.1.1 $voluia preurilor %unurilor de consum..5C 4.1.2 $voluia medie lunar a inflaiei.."2 4.1.3 $voluia preurilor produselor agroalimentare vBndute pe pia rneasc...."4 4.1.4 $voluia preurilor produciei industriale.."7 4.2 Inflaia in +omBnia in anii 1CC# i 1CCC.71 4.2.1 Indicii preurilor de consum in perioada 1CC#31CCC71 4.2.1.1 I& 3mrfuri alimentare..73 4.2.1.2 I& 3mrfuri nealimentare..7" 4.2.1.3 I& 3servicii....77 4.3 $voluia principalilor indicatori macroeconomici in perioada 1C#C31CCC i poi%ilitile +omBniei de aderare la 4niunea $uropean...7C 4.3.1 &rodusul intern %rut..7C 4.3.2 &roducia glo%al industrial....#1 4.3.3 /ormarea %rut a capitalului fi)...#1 4.3.4 Investiii directe de capital strin.#2 4.3.5 ?alana contului curent....#3 4.3." Doma0ul..#4
3

4.3.7 Inflaia#4

onclu!ii..#" ?i%liografie..## Ene)e...C1

INTRO$UCERE

Inflaia repre!int unul dintre cele mai :nocive; fenomene economice care se manifest (n economiile contemporane. TotuiF aceasta nu repre!int un fenomen nouF manifestrile ale ei fiind (ntBlnite (nc din secolele al 29II3lea i al 29III3leaF i coniderat drept o maladie cronicF greu de stpBnit. Tema inflaiei a fost adesea pus (n discuie de numeroi specialiti <economiti i nu numai=F acetia (ncercBnd sa defineasc fenomenulF s e)plice cau!ele apariiei inflaieiF impactul acesteia asupra populaiei i agenilor economiciF formele sale de manifestare etc. Gn acest conte)tF (n lucrarea de fa am urmrit atingerea celor mai importante pro%leme legate de inflaie care au aprut (n lucrrile cu caracter economicF socialF etc. &rimul capitol conine pre!entarea principalelor teorii din domeniul inflaieiF respectiv teoria monetarist a inflaieiF teoria cantitativ i teoria modern a inflaiei. 4rmea! o claificare a inflaiei (n funcie de mai multe criterii <de intenitateF cau!e de apariie=. >atorita importantei acestui ultim criteriu menionat <respectiv cau!ele apariiei inflaiei= am detaliat tipurile de inflaie intr3un su%capitol aparte in care se poate o%serva cu uurin cum acionea! cererea i oferta (n sensul creterii inflaiei. In funcie de cau!ele generatoare de inflaie literatura de specialitate distingeH inflaia prin cerereF inflaie prin costuri i inflaie structural. >e asemeneaF pe parcursul acestui capitol sunt pre!entate cBteva din principalele efecte ale procesului inflaionist <dintre care scderea puterii de cumprare a monedei este cel mai grav i care este reimit deopotriv de populaie i de agenii economici= precum i cBteva mi0loace de protecie (mpotriva acestuia. &entru prote0area populaiei de efectele inflaiei cel mai adesea factorii de deci!ie <guvernul (n special= recurg la inde)area veniturilor populaiei. El doilea capitol al lucrrii cuprinde elemente eseniale necesare anali!ei procesului inflaionistF (ntre acestea un rol de vBrf (l ocup :cur%a lui &*illips;. $voluia teoriei contemporane a inflaiei a fost influenata in mare msura de apariia acestui modelF al cur%ei lui &*illips. Importana acestei cur%e nu re!id numai (n faptul ca ea a fost formulata i acceptat ciF mai ales in modificrile ei ulterioare de ctre +.-ipse. precum i de ctre 'ilton /riedman <autorul te!ei :ratei naturale a oma0ului;= i $.&*elps. Gn ultima parte a acestui capitol sunt pre!entai principalii indicatori care ne a0uta in determinarea nivelului inflaieiH indicele preurilor %unurilor de consumF indicele preurilor produciei industriale i deflatorul &I?. 5unt evideniate sferele de cuprindereF nomenclatoarele utili!ate pentru calculul indicilor preurilor de consum al
5

populaiei i indicele preurilor produciei industriale precum i modalitatea actual de calcul a acestora. +eferitor la deflatorul &I? este pre!entat modul de o%inere al acestuia iF totodatF principalele motive care duc la diferene (ntre rata inflaiei msurat cu acest indicator i cea msurat cu a0utorul I& sau I&&I. apitolul trei include principalele cone)iuni ale inflaiei respectiv relaia dintre inflaie i oma0 <iar in acest ca! cur%a lui &*illips repre!int un instrument fr de care nu se poate concepe aceast anali!=F corelaia intre salarii i inflaieF corelaia intre inflaie i rata do%Bn!ii <rata real a do%Bn!ii=. Gn cadrul primei corelaii sunt definite i e)plicate concepte caH nivel al oma0uluiF durat a oma0uluiF intenitate a oma0ului. $ste de asemenea pre!entat rolul pe care (l ocup a0utorul de oma0F ca principala msura de protecie social pentru persoanele care nu au un loc de munc sau care au pierdut un loc de munc. &rima parte a capitolului patru conine anali!a concret a evoluiei inflaiei i a factorilor si de influen in perioada 1CC131CC7. 5unt anali!ate evoluiile ratei inflaiei msurate cu a0utorul indicelui preurilor de consum a populaieiF indicele preurilor produciei industriale i a deflatorului &I?F precum i diferenele care apar intre ele. 4rmea!F in partea a doua a capitolului patruF detalierea evoluiei preurilor %unurilor de consum pentru anii 1CC#31CCC deoarece aceasta pre!int o mai mare importan atBt pentru populaie cBt i pentru agenii economici. $ste anali!ata evoluia I& atBt (n ansam%lu cBt i (n funcie de structura sa <indicele pentru produsele alimentareF pentru produsele nealimentare i pentru servicii= -ucrarea se (nc*eie cu o anali! comparativ (ntre evoluia principalilor indicatori macroeconomici (n perioada 1C#C31CCC (n +omBnia vi!avi de celelalte ri candidate la 4niunea $uropean. 5unt de asemenea estimate poi%ilitile +omBniei de aderare in cel mai scurt timp la 4$F precum i domeniile in care ara noastr tre%uie s mai reali!e!e progrese <in special stoparea declinului economic i meninerea unei rate a inflaiei (n limite accepta%ile.

"

CAP (1CONCEPTE $E BA'7 A%E INF%A&IEI (1(TEORII I TIPO%O:II A%E INF%A&IEI1

Gn istoria lor toate trie au cunoscut perioada de inflaie. Gn unele epoci preurile suntF (n ansam%lul lorF aproape sta%ileF pentru caF (n alte epoci s aistm neputincioi la nvala unui val inflaionist. &entru a se menine consumul este nevoie de mai muli %ani sauF cea ce repre!int acelai lucruF preul mrfurilor crete i %anii (i pierd puterea de cumprare. >in punct de vedere etimologicF termenul de inflaie provine de la latinescul I inflare I F care are semnificaia de a se umfla in mod e)agerat. &reluarea i foloirea acestui termen in lim%a0ul de specialitate al teoriei economice sunt pe deplin motivateF de la (nceputul manifestrii sale i pBn (n !ilele noastre F fenomenul denumit inflaieF s3a caracteri!at su% raportul coninutului i al formei de manifestare F printr3o cretere e)agerat a preurilor. >ei este foarte uor percepti%ilF inflaia repre!int unul dintre fenomenele comple)eF foarte greu de e)plicat i (ncadrat (n anumite granie fi)e. >in acest motiv definiia inflaiei nu este una strictF unanim acceptat de specialitii economitiF ci ea se (nscrie intr3o gam foarte variatF fiecare dintre cei care o definesc (ncercBnd s includ ceea ce este esenial in coninutul i manifestarea procesului. >e3a lungul timpului au avut loc numeroase controverse privind natura fenomenului iF de aici F polemici i privind definirea inflaiei. In continuare voi pre!enta principalele teorii din domeniul inflaieiF precum i elementele lor definitorii.

1.1.1 TEORIA MONETARIST7 A INF%A&IEI Teoria monetarist a inflaieiF denumit i materialistF a furni!at o anali! critic a fundamentelor macroeconomiei. &olemicile au atins intenitatea ma)im la (nceputul anilor J71F odat cu apariia a dou articole semnate de 'ilton /riedman1 intitulate KL sc*em teoretic a anali!ei monetare; <1C71= i KTeoria monetar a venitului nominal; <1C71=F precum i in de!%aterile
1

-aureat al premiului Ao%el pentru economie (n 1C7"F a fost profesor de tiinte economice la 4niversitatea din *icagoF actualmente cercetator in cadrul Institutului Moover <5.4.E.=. &rincipalele lucrari suntH K$seuri in Dtina economic po!itiv; <1C53=F K apitalism si li%ertate; <1C"2=F KInflaie i oma0; <1C7"=

teoretice referitoare la acestea. Gn plusF la formularea i populari!area monetarismuluiF ca teorie macroeconomicF au contri%uit i lucrrile urmtorilor autoriH 8.?runner <1C71=F 8.?runner i E.M. 'elt!er <1C7"=F E.'elt!er <1C77=F M.,. 7o*son <1C72=F >.$.N. -aidler <1C75F 1C7"F 1C#1= i '.7. &arOin <1C75=. In aceste lucrri monetariste rolul central este 0ucat de e)plicarea procesului inflaionist. u toate ca aceti autori au a%ordri teoretice diferiteF trei ipote!e apar (n mod constant (n lucrrile lorH 1.inflaia este in esen un fenomen monetarP 2.teoria Oe.neian2 F pe care monetaritii o ec*ivalea! cu o cur%a impl a lui &*illips3 F nea0ustat la ateptriF nu poate e)plica pro%lema inflaieiF (n special accelerarea inflaieiP 3.rata de cretere i accelerarea ofertei de moned e)plica rata inflaiei iF respectivF accelerarea inflaiei. 'onetarismul <termen lansat de 8arl ?runner= dorete s devin (nsF mai mult decBt o teorie a inflaiei. 'onetarismul poate fi privit ca o incercare de a sta%ili o paradigm teoretic la nivel macroeconomic alternativ la punctul de vedere Oe.neian. um autorii monetaritii nu alctuiesc un grup omogen i cum ei diferF atBt ca metodologie cBt i din punct de vedere al specificitii metodelorF este foarte greu de caracteri!at coala de gBndire macroeconomic a monetarismului printr3o lista de teoreme general acceptate. TotuiF au e)istat asemenea iniiative din partea mai multor autori F ca de e)emplu 7.-.5tein in lucrarea I 'onetarism Q pu%licat in 1C7"F M. /risde <1C77=F >.N.-aidler <1C#1= i in special T*.'a0er i alii care au incercat s caracteri!e!e monetarismul (n douspre!ece propo!iii. 'em%rii colii monetariste se disting prin acceptarea urmtoarelor patru propo!iii H 1.sectorul privat al economiei este inerent sta%il. Distemul economic revine automat la un ec*ili%ru de ocupare deplin in urma unei tul%urri P rata oma0ului revine la valoarea ei Knatural;4 2.orice rat de cretere a ofertei de %ani este compati%il cu o ocupare deplinF dei re!ult rate ale inflaiei diferite. 3.o modificare a ratei de cretere a ofertei de %ani modific mai intBi rata creterii economice reale <iF de aici i rata oma0ului= P pe termen lung acest efect real dispare i se menine numai o cretere permanent a tendinei ratei inflaiei <teorema acceleraiei=5.
2

curent de gBndire economic care are la %a! punctele de vedere ale economistului 7.'.8e.nes <1##331C4"=F situBnd in centrul ateniei urmatoarele aspecteH sta%ilitatea sistemului de piaa i meninerea unei ocupari deplineP rolul %anilorF dinamica pe termen scurt a economiei de pia 3 cur%a lui &*illips este de!voltat in capitolul al II3lea al lucrrii 4 +ata Knatural; a oma0ului este un concept de!voltat de 'ilton /riedman i repre!int acea form de oma0 proprie persoanelor care *otrsc in mod deli%erat s incete!e lucrul total sau parial. Ecest tip de oma0 mai este cunoscut i ca oma0 voluntar.
5

Eceasta idee a fost accentuata de -aidler. $a corespunde in acelasi timp si pre!entarii lui ?runner si 'elt!erH;L teorie monetarista tre%uie sa indeplineasca 3 conditiiH 13starea catre care se indreapa sistemul pe termen lung depinde de stocuri <%ani= si nu de flu)uri P

4.politica activist de gestionare a cererii este respinsF fie ea monetar sau fiscalF i se prefera Kreguli; pentru politica monetar pe termen lung sau o%iective presta%ilite. &ostulatul sta%ilitii nu se afl in mod intBmpltor pe primul loc. In esenF te!a e)istenei unui istem economic inerent sta%il repre!int o propunere a monetaritilor <deoarece economia de pia se caracteri!ea! prin insta%ilitate i F in consecinF sta%ilitatea din ipote!a de mai sus nu este decBt o propunere aprioric=F aa cum remarca E.-ei0oun*uford in 1C7". 5ta%ilitatea pieei ca istem economic este presupusaF nu dovedita. 5pre e)empluF se afirm ca piaa muncii tinde mereu spre ec*ili%ru F adic rata oma0ului este egal cu rata naturalF care repre!int numai oma0ul de friciune. &e %a!a postulatului sta%ilitiiF monetarismul e)clude poi%ilitatea unui ec*ili%ru Oe.nesian de su%ocupareF caracteri!at printr3un e)ces de ofert de %unuri i for de munc. EstfelF monetarismul trece dincolo de graniele teoriei economice i se caracteri!ea!F totodatF ca avBnd o do! de ideologie. Ecest lucru a fost e)primat de M.,.7o*nson in 1C72F fcBnd referire la postulatul sta%ilitii. 5pre deose%ire de aceastaF teoria Oe.nesian arat c economia real este insta%il intr3un mod (nalt i gestiunea monetar are o relevan i un control redus asupra ei. Lpinia adepilor monetariti afirmF in sc*im%F ca economia real este relativ sta%il in mod inerentF dar ca ea poate fi desta%ili!at de evoluiile monetare care tre%uie prin urmare s fie controlate cBt mai %ine poi%il printr3o politic monetar a%il. ea dea doua teorem a monetarismului <care arat c orice cretere a ofertei de %ani este compati%il cu o ocupare deplin=F poate fi denumit i teoria cantitii pe termen lung. Intr3o stare sta%ilF in care toate varia%ilele sunt anticipate corectF rata inflaiei este influenat e)clusiv de rata de cretere a ofertei de %ani. e alte cuvinteF o stare de ec*ili%ru in condiiile unui nivel al ocuprii depline este independent de o rat a inflaiei anticipat corect. E treia teorem a monetarismuluiF mult mai important decBt cea menionat anteriorF este teoria cantitii pe termen scurt. Eceast teorie susine ca accelerarea ratei de cretere a ofertei de %ani <adic o rata mai rapid a c*eltuielilor nominale cu %unurile finale= determinF temporarF o suplimentare a ratei cresterii economice reale iF prin urmareF reduce rata oma0ului. Inflaia re!ultat duce la o a0ustare a istemului economic. In decursul acestui proces de a0ustareF rata creterii economice reale revine la valoarea iniial. EstfelF accelerarea creterii reale o%inute printr3o rat mai rapid de cretere a cantitii de %ani este doar temporar. 8arl ?runner a intitulat acest principiu drept Kteorema acceleraie;. 'a0oritatea autorilor monetaritiF precum /ridmanF ?runnerF -aidler apelea! la acest principiuF dar cu particulariti diferite ale
23a0ustarea la o modificare a cantitaii de %ani presupune o su%stituie intre %aniF alte %unuri i noua producie P 33sistemul economic este sta%il. 'iscarile cumulative ale preurilor sau produciei re!ultF in principalF din deci!iile sau aciunile guvernelorF nu ale unei instituii individuale

modelelor. TotuiF per ansam%luF teorema acceleraiei deine un rol central in anali!area procesului de a0ustri pe termen scurt. ea dea patra propo!iie acceeptat de adepii monetarismului are ca element central respingerea politicilor monetare i fiscale discreionare. ,estionarea activist a cererii iF politicile compensatorii anticiclice sunt coniderate o surs de insta%ilitate. 'odelul monetarist arat c producia i ocuparea pot fi influenate de politica economic numai intr3atBt incBt s determine modificarea de preuri care nu sunt anticipate de agenii economici din sectorul privat. &e termen lungF efectul acestora asupra varia%ilelor reale va fi eliminat treptatF dar nivelul mai inalt al preurilor <sau rata inflaiei= se va menine. 'onetaritii se indoiescF de asemeneaF c cei care decid politica economic au a%ilitatea de a progno!a modificrile viitoare ale varia%ilelor economice relevante iF cu atBt mai puinF de a prevedea efectul viitor al sc*im%rilor curente intervenite in instrumentele de politic economic. &ro%lema eseniala a politicii economice este deci inlocuirea politicii economice activiste cu reguliF cum ar fi regula ratei constante de cretere pentru oferta de %ani sau reguli de constant pentru politica fiscal. In cadrul monetarismului unii autori " fac distincie intre dou coli de monetarismH monetarismul I i monetarismul al II3lea <coala asteptrilor raionale=. Edepii monetarismului I sunt de acord cu toate cele patru propo!iii menionate anteriorF iar adepii celei de a dou coli monetariate sunt de acord doar cu propo!iiile 1F 2 i 4. 'onetarismul I se intemeia! pe distincia intre cur%ele lui &*illips pe termen lung iF respectivF scurt. &entru monetaritii de tipul al II3lea nici mcar nu e)ista o cur% a lui &*illips. &rincipala deose%ire dinte cele dou coli este cF in vreme ce monetarismul I accept procese de a0ustare pe termen scurt in care piaa %unurilor i piaa muncii pot fi in de!ec*ili%ruF monetarismul al II3lea presupune c e)ist nu numai o tendin ctre ec*ili%ru pe termen lungF ci i o serie continu de ec*ili%re. onform a%ordrii ateptrilor raionaleF propo!iia trei <care nu este agreat de adepii acestei coli= a programului monetarist ar tre%ui sa fie modificat in felul urmtorH politica monetar are efecte realeF dar acestea nu sunt cau!ate de componenta imprevi!i%il a ofertei de %ani iF prin urmareF nu pot fi valorificate de o politica economica istematic. In finalul acestei e)puneriF pe scurtF a teoriei monetariste referitoare la inflaieF mai tre%uie menionat i opinia monetaritilor referitoare la economia desc*is.E%ordarea monetar a teoriei %alanei de pliF de!voltat in special de ?.'undell i M.,.7o*nson se concentrea! asupra modelului unei economii miciF desc*ise <acest model se poate aplica i in ca!ul +omBniei=F conectat la economia mondial prin intermediul %alanei de pli. &rin contrast cu teoria monetarist a economiei inc*iseF acest model accentuea! faptul c o cretere

"

7.To%in <1C#1= i /.M.Ma*u <1C#1=

11

intern a ofertei de %ani nu ridic rata intern a inflaieiF dar duce la o deteriorare a %alanei de pli.

(1(15 TEORIA CANTITATIV7 A INF%A&IEI

>enumit uneori i teorie clasic sau neoclasic a inflaiei7 F teoria cantitativ poate fi pre!entat su% doua formeH a= ecuaia Ktran!aciilor; formulat de I./is*er <1C21=P %= ecuaia Kcererii de %ani; formulat de coala de la am%ridge. $cuaia tran!aciilor formulat de Irving /is*er. /is*er a incercat o a%ordare macroeconomic care s3i dea posi%ilitatea s formule!e o relaie intre oferta de %ani i nivelul general al preurilor. $cuaia tran!aciilor a servit cutrilor saleF deoarece ea descria o relaie intre oferta de %ani <notat cu '= i vite!a de rotaie <notat cu 9=F volumul real al tran!aciilor <notat cu T= i nivelul preurilor <&=H &RTS'R9 Eceasta relaie are ins anumite limite. In realitate din aceasta identitate nu pot fi trase conclu!ii suplimentare. um fiecrei cumprri (i revine o vBn!areF valoarea total a vBn!rilor <volumul tran!aciilor inmulit cu preul mediu= tre%uieF in mod necesarF sa fie egal cu valoarea total a ac*i!iiilor. Eceasta din urmF tre%uieF la rBndul eiF s fie egal cu oferta e)istent de %ani inmulit cu frecvena medie cu care %anii circula intre diferiii deintori. TotuiF se poate presupune in continuareF aa cum face iF /is*erF c vite!a de circulaie a %anilor este determinat de evoluiile instituionale <deci!iile luate de organismele a%ilitate= din sectorul monetar i c ea rmBne constant pe termen scurt. 9S V F undeH 9Svite!a de circulaie a %anilor V Svite!a medie de circulaie a %anilor. 5e poateF de asemeneaF presupune c sectorul real determin volumul tran!aciilor i c acesta este fi)at la un nivel presta%ilitH TS T F undeH TSvolumul tran!aciilorP T Svolumul presta%ilit al tran!aciilor.
7

&rin economia Kclasic; se intelegF de o%iceiF lucrrile lui Edam 5mit* <1723317C1=F >avid +icardo <17723 1#23= i 7.5.'ill <1#1"31#73=P trimiterile la economie Kneoclasic; se refer in special la operele lui -.Nalras <1#4331C11=F E.'ars*all <1#4231C24= si E. . &igou <1#7731C5C=

11

&e %a!a acestor presupuneri ecuaia tran!aciilor poate fi interpretat ca determinBnd nivelul general al preurilorH &S T R' Aivelul preurilor este ridicat F proporional cu oferta de %ani 'P constanta de proporionalitate este repre!entata de raportul 9TT. In literatura de specialitate gim frecvent i o a doua pre!entare a ecuaiei tran!aciilor. &R X S V ) R'F undeH &Spreul mediuF X S&AA realF V )Svite!a de circulaie a venitului In locul volumului tran!aciilor T F in aceast ultim ecuaie apare produsul naional net Kreal;F X . Temeiul acestei inlocuiri constituie presupunerea ca &AA este direct proporional cu volumul real al tran!aciilor. In aceasta relaieF vite!a de circulaie a venitului inlocuiete vite!a tran!aciilor 9 din penultima ecuaie. $cuaia Dcolii de la am%ridge. 5pre deose%ire de ecuaia lui /is*erF ecuaia specialitilor de la am%ridge utili!ea! o a%ordare la nivel microeconomic. E.'ars*all# i E. .&igou au adus in discuie urmtoarea pro%lemH K e determin cantitatea de %ani pe care un agent economic ar dori s o dein atunci cBnd are nevoie de lic*iditi pentru inc*eierea unei tran!aciiU; &entru c %anii se afla in concuren cu alte tipuri de plasamente F (mprirea averii in %ani i alte active financiare este optim numai dac utilitatea marginal a ultimei uniti a cererii de %ani este egal cu utilitatea marginal a unei investiii intr3un activ alternativ. &igou este cel care a implificat i mai mult acesta a%ordareF presupunBnd ca agentul economic nu3i va modifica relaia e)istent intre averea sa i volumul tran!aciilorF pe termen scurt. EstfelF cererea de %ani a indivi!ilor poate fi glo%al intr3o cerere macroeconomica de %aniF care este direct proporionala cu nivelul mondial al venitului.
#

E.'ars*all <1#4231C24= susinea cF in realitateF pro%lema determinrii preurilor este mai complicat i c tre%uie inut seama atBt de cerere <respectiv de aprecierile su%iective =F cBt i de oferta <respectiv consturile de producie=. &entru a susine punctul su de vedereF 'ars*all recurge i la o metafor. $l consider c cererea i oferta de %unuri pe piaF aprecierile su%iective i determinarile o%iective ale preurilor se aseaman cu taierea unei %ucati de *Brtie cu a0utorul unei foarfeciF care are doua lameF i despre care nimeni nu ar putea spune ca taie numai cu una din lame. &e termen scurtF factorul determinant al preurilor esteF dup parerea lui 'ars*allF cererea <implicit aprecierile su%iective=F iar pe termen lung factorul determinant este oferta

12

'>SOR2&F undeH '>Scererea macroeconomic de %aniP OScoeficientul cererii de %aniP 2&Snivelul nominal al venitului. >e e)empluF dac gospodriile i firmele dein o cantitate medie de lic*iditi care se ridic la dou !ecimi din venitul lor nominalF atunci coeficientul optim al cererii de %ani O este de 1F2. >ac la funcia cererii de %ani adugm una a ofertei de %ani i presupunem ca piaa monetar este in stare de ec*ili%ru atunciH '>S'5S'F undeH '>Scererea macroeconomic de %aniP '5Soferta macroeconomic de %aniP 'Smasa monetar. 5e poate sta%ili i o relaie intre cele doua ecuaii <respectiv intre ecuaia lui /is*er i ecuaia de la am%ridge=H 'R 4nde
VX

1 K

S'

V
2

S&

S K F adic unde vite!a %anilor ca venit este egal cu inversul

coeficientului cererii de %ani <8=. In consecinF am%ele ecuaii<ecuaia Ktran!aciilor; i ecuaia Kcererii de %ani;= care alctuiesc teoria cantitativ a inflaiei sunt complementare iF totodatF am%ele au un rol foarte important in inelegerea mecanismului care generea! inflaia.

(1(18 TEORIA MO$ERN7 A INF%A&IEI

Inflaia contemporan repre!int un de!ec*ili%ru structural monetaro3realF care e)prim e)istena in circulaie a unei mase monetare ce depete nevoile economieiF fapt ce antrenea! deprecierea %anilor neconverti%ili in aurF precum i creterea dura%il i generali!at a preurilor. onform definiieiF inflaia repre!int o disfuncie grav intre mrimile economice reale iF cele nominaleF monetare. /uncia esenial a %anilorF de msurare a valorii %unurilor prin intermediul preurilor este grav pertur%at.
13

'asa monetar se gasete intr3o cantitate mai mare decBt valoarea %unurilor pe care tre%uie sa o e)prime. Tre%uie menionat totodat i faptul ca nu orice cretere a preurilor este sinonim cu inflaia. &racticF aceasta cretere de preuri tre%uie sa fie anormal F foarte puternicF pentru a se constitui drept inflaie. Eceasta inseamnF implicitF c tre%uie s raportm creterea la un istem de referinF la un prag admii%il socotit normal. Emplitudinea acestui prag este varia%il in spaiuF dar mai ales in timp. EstfelF in secolul trecut se putea emite pretenia sta%ilitii monetareF gBndit in condiiile unei creteri !ero a preurilor. In secolul al 223 lea starea de de!ec*ili%ru devine constanta evoluiei economice i lumea se o%inuiete cu ideea ca ec*ili%ru este intBmpltor. -a nivelul anilor J51 se accepta o cretere anuala a preurilor cuprins intre 132VF pentru ca in perioada anilor J"13J71F s fie socotit normal o cretere a preurilor de 334V. Ectualmente acest prag se ridic pBn la 53"V. >in definiie mai re!ult iF faptul ca aceast cretere de preuriF ca s fie coniderat inflaieF tre%uie s fie dura%il. >eci nu intr in discuie o cretere con0uncturalF determinat de factori aleatoriF intBmpltoriF se!onieri. L alt caracteristic a inflaiei este acea ca preurile cresc in mod neuniform iF deciF creterea preurilor nu afectea! in aceiai msura toate %unurile i serviciile e)istente la un moment dat pe piaa. In ciuda faptului ca preurile cresc neuniformF se poate calcula un indice general de cretere a preurilor.

(1(19 TIPO%O:IA INF%A&IEI

laificarea inflaiei se poate reali!a in funcie de mai multe criteriiF astfelH a= in funcie de modul de fucionare al pieei avemH 3inflaie desc*is 3inflaie reprimat >aca inflaia este desc*isF economia de piaa continu practicF s funcione!e ca un mecanism in care preturile sunt fi)e. Lrice e)ces de cerere <insuficien a %unurilor sau forei de munc= conduce la o cretere a preurilor i a salariilor. Inflaia reprimat apare atunci cBnd controlul guvernamental inpiedic creterea preurilor %unurilor de consum i a salariilorF astfel incBt e)cesul de cerere este doar reprimatF nu i redus. Ldat cu indeprtarea controlului guvernamentalF tre%uie s ne ateptam la creteri de preuri i de salarii. %=in funcie de amploarea procesului inflaionist <adic in funcie de ritmul de cretere al preurilor= e)istH inflaie moderat <tBrBtoare= caracteri!ata prin creterea generali!at a preurilor cu 233V anual. $a este un fenomen fi!iologicF de regulF refle)ul politicilor de sta%ili!are. In condiiile acestei forme de inflaie se manifest o mare incredere
14

in monedP agenii economici au tendina s inc*eie contracte economice pe termen lung fiind convini c preurile %unurilor pe care le vBnd i le cumpr vor cunoate evoluii previ!i%ile i moderate. 5e manifest totodat o preocupare redus dac plasarea economiilor s se reali!e!e in active reale sau in titluri. a regula generalF productivitatea muncii cunoate evoluii ascendente pe fondul unor anticipri po!itive din partea agenilor economici. inflaia galopantP este cea care conduce la du%larea preurilor in decurs de un anF e)preie i surs a unor mari de!ec*ili%re de economie. &re!ena unei astfel de inflaiiF impune inde)area contractelor cu indicele preurilor sau printr3o valut coniderat sta%il. 'oneda naional cunoate o pierdere rapid a valorii sale economice <a puterii de cumprare=P rata do%Bn!ii creste rapidP vite!a de rotaie a %anilor se accelerea!F posesorii acestora a0ungBnd sa pstre!e asupra lor doar cantitatea de moneda strict necesar tran!aciilor cotidieneP o parte din economii prsesc economia naionala fiind plasate in strintate. *iperinflaia este caracteri!ata prin creteri ameitoare al preurilorP cererea de moned naional scade conidera%il deoarece e)ista o neincredere aproape total in puterea sa P o parte foarte important a tran!aciilor se efectuea! su% forma unei troc modern <%arterC = sau in moneda alternativ. &reurile devin deose%it de insta%ileF iar salariul real unei persoane se reduce lunar cu apro)imativ 31V. &. agan definete inflaia care se manifesta su% aceasta form < adic *iperinflaia= drept o stare in care nivelul general al preurilor crete cu peste 51V lunar. c=in funcie de cau!ele inflaiei putem distingeH 3inflaie prin costuriP 3inflaie prin cerereP 3inflaie structural. >atorita importantei deose%ite pe care o pre!int aceasta ultima claificareF ea va fi de!voltat pe parcursul urmtorului su%capitol.

(15CAU'E%E APARI&IEI INF%A&IEI

/enomen economic deose%it de comple) i cuprin!torF inflaia a generat o ampl de!%atere intre economiti. In pre!ent nu e)ista o teorie general
C

?arterul repre!int o compensaie glo%alF reali!at la nivel de grupe de intreprinderi sau ageni economici individualiF apartinBnd uneia sau mai multor ramuri economice. In aceste tipuri de contracte nu e)ist un suport financiar %a!at pe mecanismul instrumentelor si mi0loacelor de plat o%inuite in practica economic.

15

acceptat a inflaieiF cau!ele care generea! acest proces economic putBnd fi de ordin economicF pi*ologicF social3politicF intern sau e)ternF incluse prin relaiile economice internaionale i al creterii interdependenelor dintre economiile naionale. Enumite procese inflaioniste provin din partea cereriiF alteleF din partea ofertei. &. 5amuelson spunea referitor la aceste procese ca Ktrstura caracteristic esenial a inflaiei moderne este c ele au o dinamic intern i c sunt greu de oprit dup ce s3au declanat;. $ste vor%a in acest ca! de aceea ce specialitii numesc inflaia inerialF anticipat sau fundamentalF adic acea rata a inflaiei pe care agenii economici o anticipea! i o iau in calcul atunci cBnd inc*eie contracte i acorduri oficiale. Integrat in acest modF in aciunile i comportamentele agenilor economiciF instituiilor i populaieiF rata inflaiei anticipate poate fi un punct de reper pentru rata inflaiei efective in viitorF care are tendina s dure!e atBt timp cBt un oc o face s creasc sau s se diminue!e. >in punctul de vedere al cau!elor generatoare de inflaie putem evidenia urmtoarele tipuri de inflaieH 3inflaie prin cerereP 3inflaie prin costuriP 3inflaie structural.

(151( INF%A&IA PRIN CERERE

Inflaia prin cerere are la %a! creterea cererii glo%ale <su% forma unui oc sau in mod treptat= in faa creia oferta este inelastic sau indiferent. In figura nr. 1F KIA/-EWIE &+IA $+$+$; se poate o%serva c prin creterea cererii su% impactul unui ocF preul i cantitatea de ec*ili%ru sporesc <de la &oF &A?o la &1F &A?1= ca e)preie a modificrii ec*ili%rului <de la $1 la $1= care se adaptea! atBt prin cantiti cBt i prin preuri.

1"

/igura nr.1. inflaia prin cerere Ecest tip de inflaie a fost pus in eviden de adepii teoriei cantitative a %anilor11 F variaia procentual a masei monetare fiind egal cu masa variailor procentuale a cantitilor oferite i preurilorF conform relaieiH M S Q X P F undeH M Svariaia procentual a masei monetareP Q Svariaia procentual a cantitii oferite <sau P N B FP IB =P P Svariaia preurilor. &remisa inflaiei este ca masa monetar s creasc mai repede decBt &A? sau &I?F adic oferta de moned i veniturile agenilor economici cresc mai intens decBt oferta de %unuri economice. &entru a avea loc procesul inflaionist este necesar atBt creterea generali!at a preurilor cBt i creterea in timp <de durat= a acestora. &entru a se reali!a creterea de durat a fenomenului inpre0urrile sunt multiple. $le in mai intBi de mecanisme intenionate de a crea in mod repetat mai multa moned decBt nevoile circulaieiF graie flu)ului de metale preioaseF tiprirea unui volum e)agerat de %ancnoteF politica monetar e)pansiv a %ncii centrale s.a.m.d.F neinsoite de creterea corespun!toare a ofertei. In toate ituaiile
11

ve!i su%capitolul 1.1.2 T$L+IE EATITETI9Y E IA/-ETI$I.

17

menionate este generata cerere salarial suplimentarF in e)cesF iar ma0orarea preurilor este soluia imediat pentru ec*ili%rarea pieelor. Ecest mecanism direct in declanarea inflaiei este insoit de altulF indirectF relevat de ctre 'ars*allF 8e.nes i /riedman. >up acetiaF intre creterea masei monetare i a cererii normale se interpune scderea ratei do%Bn!ii care e)plic de ce prima o declanea! pe cea de a doua. >e e)empluF dac ?anca Aaional cumpr %ilete de te!aur sau alte titluri de pe piaF particularii i %ncile vor deine mai multe lic*iditiP in mod naturalF cursul titlurilor va crete iar rata do%Bn!ii se reduceF ceea ce (i incit s ac*i!iione!e alte active reale <pentru c cele financiare s3au scumpit=F fapt ce poate stimula producia de %unuri reale fi!ice. $lasticitatea producieiF in special cea de %unuri dura%ile i de capitalF este decisiv pentru instalarea strii de inflaie. >ac oferta este elastic cu cerereaF atunci mecanismul indirect nu declanea! inflaia. >ac elasticitatea produciei de %unuri dura%ile i de capital este inelastic <pentru c intreprin!torii nu au poi%ilitatea de a spori oferta= procesul inflaionistF prin mecanismul indirectF este declanat i se autointreine. Important pentru declanarea sau nedeclanarea procesului inflaionist este i categoria de ageni economici in poseia cruia a0unge e)cesul de mas monetar pus in circulaie. >ac sporul de mas monetar a0unge in principal la productoriF investiiile sunt stimulateF crete produsul glo%alF iar poi%ilitile procesului inflaionist se diminuea!. Etunci cBnd sporul de mas monetar a0unge in special la consumatori i speculatoriF crete cererea de satisfctori i de active financiare i monetareF iar efectul de cretere a preurilor este preponderent i procesul inflaionist se declanea! cu intenitate.

(1515 INF%A&IA PRIN COSTURI

Inflaia prin costuri se fundamentea! pe legturile care e)ist intre nivelul costurilorF comportamentul agenilor economici i eficiena utili!rii factorilor de producie. Ipote!a de la care pornete anali!a o repre!int faptul c costurile unitare primesc un impuls de cretere. Ecest impuls de cretere poate fi generat deH 3deprecierea cursului de sc*im% al monedei naionaleP ceea ce duce la scumpirea factorilor de producie din importF favori!Bnd creterea I& i a %unurilor cu a0utorul factorilor de producie importaiP 3pierderea sau restrBngerea unor piee de desfacereF ceea ce conduce la ma0orarea costului mediu fi)P 3atragerea in circuitul economic a unor factori de producie mai mariF ai cror preuri sunt superioare in raport cu productivitatea marginal ca urmare a unor proaste alocri de resurseP
1#

3e)istena de0a a unui proces inflaionist care determin revendicri din partea indicatelor i patronatelor pentru a3i conserva veniturile realeF ceea ce necesit creterea veniturilor nominale <salariiF renteF do%Bn!iF impo!ite i ta)e etc=F soldate cu ma0orarea costurilor unitare.

5poruri de venituri

1 4 2 3

Inflatie

resteri de preturi

'a0orarea costurilor unitare

/igura nr.2. reterea costurilor i inflaia

&e pieele concureniale sau neconcureniale ma0orarea costului mediu i marginalF conduce la restrBngerea oferteiF atBt a celei individuale <a industriei= cBt i a celei agregate. Eceasta se intBmpl pentru cF dac preul factorilor de producie creteF cu resursele %neti disponi%ileF agenii economici vor putea ac*i!iiona cantitii mai mici de factori de producie pe %a!a crora aigur oferta agregat. In felul acestaF pe %a!a resurselor %neti realeF produsul efectiv co%oar su% cel potenialF ceea ce rupe ec*ili%rul dintre cererea agregat i oferta agregat. >rept urmareF cur%a ofertei agregate se deplasea! spre stBngaF cea ce duce la un ec*ili%ru nou <$1= caracteri!at prin &A? efectiv mai mic i preuri de pia mai mari.

1C

/igura nr.3. Inflaia prin costuri

Inflaia prin costuri poate aprea i ca urmare a politicii guvernamentaleF cBnd puterea este interesat s menin o cerere inaltF practicBnd politici monetare i fiscale e)panive. In acest fel se poate ivi ituaia ca cererea glo%alF care este susinut artificial de ctre autoriti s sporeasc producia potenialF ceea ce duce la reacii inflaioniste care in condiiile ocuprii depline a factorilor de producieF in special forei de muncF se soldea! cu creteri salarialeF ceea ce conduce la creteri de costuriF apoi de preuriF i acest ciclu putBnduse repeta la infinit. Dituaia de mai sus mai este cunoscuta in literatura de specialitate i ca spirala inflaionist preuri3salarii.

21

(1518 INF%A&IA STRUCTURA%7

Inflaia structural presupune o ituaie grav din economieF in care cererea i oferta se modific in sens contrarP ca regulF cererea agregat creteF iar oferta agregat scade. $a repre!int atBt o continuare intre inflaia prin cerere i cea prin costuriF dar are i unele elemente componente specificeH e)istena unor puternice structuri monopoliste11 F de oligopol12 i administrativ @%irocraticeF care au capacitatea de a stimula unele componente ale cererii glo%aleF concomitent cu reducerea unor elemente ale ofertei glo%ale. Inflaia structural poate s provin i din anticiprile incorecte asupra structurii viitoare a cereriiF cea ce generea! neconcordan intre structura material a cererii i cea a ofertei. -a %unurile la care cererea agregat este mai mare decBt oferta se va declana o tendin de cretere a preurilorF careF prin mecanismele specifice de autointreinereF se generali!ea! la intregul nivel al economiei naionale. ererea e)cendent poate proveni de la factorii guvernamentaliF anga0ai particulari sau fie de natur e)tern.

/igura nr.4. Inflaia structural

11

monopolSfirm sau intreprindereF singura care produce un %un sau un seviciu i tre%uie s satisfac intreaga cerere pentru acesta. &entru a fi monopol intreprinderea nu tre%uie sa fie concurata din partea productorilor <vBn!torilor= strini sau naionaliF iar produsul reali!at s nu poat fi su%stituit cel puin pentru un timp. 12 oligopol S sistem de pia in care un numr mic de firme asigur cea mai mare parte a ofertei unui anumit %un F acesta fiind solicitat de numeroi consumatori. Aumrul de vBn!tori este suficient de micF iar puterea economic a fiecruia dintre ei este destul de mare pentru ca aciunea intreprins de o firm s ai%a un impact semnificativ asupra calitailor generale de vBn!are3cumprare de pe piaa %unului respectiv

21

Etunci cBnd intervin ocuri asupraF cererii i ofertei agregate inflaia tinde s ramBn constant. &e termen scurtF evoluia procesului inflaionist este influenat de relaia dintre dinamica cererii glo%ale i cea a ofertei glo%ale. a regul generalF cererea este mai sensi%il la creteri <elastic la factorii creterii= i inelastic la scdereF in timp ce oferta este elastic la scdere i inelastic in faa ma0oritii factorilor de cretere.

(18EFECTE%E I COMBATEREA INF%A&IEI

$fectele inflaiei difer de la o perioad la altaF in funcie de forma iF intenitatea procesului inflaionistF de politicile economice promovate de instituii (mputerniciteF ca i de capacitatea guvernelor de a cunoate i controla acest proces.

(181( PRINCIPA%E%E EFECTE A%E INF%A&IEI

4n prim efectF care are fapt generator inflaiaF const in diminuarea puterii de cumprare a monedeiF proces ce afectea! in mod diferit i neegal agenii economici. &rin deprecierea %anilor se elimin o parte a resurselor materiale acumulate iF in acest felF se asigur foloirea la o rat diminuat a capacitilor din cadrul circuitului economic. Inflaia de%loc*ea! <sau in unele ca!uri poate %loca= mecanismul economic. $liminBnd unitile para!it sau capacitile u!ate moralF procesul inflaionist favori!ea! adaptarea unitilor rmase la e)igentele impuse de progresul te*nic i mecanismele economiei de pia. Inflaia redistri%uie avuiile e)istente i sc*im% sensurile utili!rii lorP ea favori!ea! inclinaia spre consum i pe de%itori i restricionea! inclinaia spre economii i pe creditori. In acest felF procesul antrenea! fuga de lic*iditi i preferina e)agerata pentru plasamente in %unuri de folosin indelungatF neproductive. In condiiile unei deprecierii inflaioniste a %unurilor <egala sau mai mare decBt rata real a do%Bn!ii= cei care3i desfaoar activitatea cu resurse (mprumutate a0ung s foloseasc aceste credite in mod gratuit. +estituirea creditelor se reali!ea! in %ani devalori!ai dup ce s3a incasat un %eneficiu real. In aceiai termeniF se pune i pro%lema inprumuturilor de statF populaia care a creditat statul rmBnBnd cu o%ligaiunile de stat devalori!ate. Inflaia indeprtea! din circuitul activ o parte important a masei monetareF concomitent cu scderea puterii de cumprare a %anilor. Ecest efect
22

se constat numai in termeni realiF deoarece nominal are loc o cretere a cantitii de %ani la populaie. a i receiunea economicF inflaia pune de acord capacitile de producie e)istente cu nevoile reale de consum. $a reali!ea! acest lucru prin presiunea permanent pe care o e)ercitF in avansF asupra resurselor. 5pecialitii susin c *iperinflaia <ituaie in care s3a aflat i ara noastr= cu trecut cresctor i de duratF dac este insuficient controlata repre!int un factor care poate duce la de!organi!area intregii economii. Miperinflaia vicia! corelaiile dintre preurile diferitelor mrfuriF ingreunBnd poi%ilitatea efecturii calculelor de eficien i renta%ilitate.

(1815 MO$E% $E ;N%7TURARE A INF%A&IEI

Etunci cBnd o inflaie s3a manifestat sau continu s se manifeste pentru un timp indelungat se pune pro%lema dac poate fi vreodat redus fr a intBmpina dificulti ma0ore su% forma pierderii locurilor de munc sau a scderii produciei. Ipote!a de la care pornete o astfel de anali!13 de com%atere a inflaiei este urmtoareaH inflaia este continu <in condiiile in care venitul actual este mai mare decBt nivelul su potenial=P inflaia a continuat pentru un timp i oamenii se ateapt ca ea s continue. Eceast meninere cu fermitate a ateptrilor unei continuri a ratei curente a inflaiei este cea care conduce la conceptul unei inflaii peristente. 5 presupunem c (n acest ca! ca %anca central decide s reduc rata inflaieiF reducBnd rata sa de validare monetar. $venimentele care vor urma unei astfel de deci!ii se inscriu in trei etapeH $tapa I &rima fa!a a politicii antiinflaioniste const in incetinirea ratei e)paniunii monetare su% rata cuvenit a inflaiei. $tapa a II3a 5tagflaia14. &rincipalul efort al guvernului in aceast etap (l constituie reducerea oma0ului pBn cBnd acesta atinge Krata natural;F iar preurile s fie sta%ile. >e multe ori insF in loc s se intre in limita oma0ului natural i a preurilor sta%ileF economiile tind s supralicite!e i s intre intr3un decala0 receionist. 'otivul principal al acestei supralicitri este c salariile nu depind doar de cererea e)cesiv curent ci i de ateptrile inflaioniste.
13 14

ve!i +ic*ard -ipse.F Elec *r.stal3K$conomia po!itiv;F $ditura $conomicF ?ucuretiF 1CC# 5tagflaia semnific acea situaie din economiile rilor care se caracteri!ea! prin inflaie rapid i prin lipsa de cretere nota%il a economiei. EdeseaF stagflaia pune in eviden o crestere economic K!ero; insoit de o inflaie puternic.

23

Eteptrile pot determina ca inflaia sa periste dup ce cau!ele ei iniiale au fost inlturate. eea ce iniial a fost o inflaie prin cerereF re!ultBnd dintr3un decala0 inflaionistF devine o inflaie pur ateptatF alimentat pe de alt parte i din convingerea populaiei c inflaia va continua. /a!a de stagflaie se caracteri!ea! prin faptul c economia cu toate c inregistrea! un decala0 receionistF nivelul preurilor continu s creasc. $tapa a III3a +ecuperarea. /a!a finalF este reintoarcerea la o ituaie de ocupare deplin. Etunci cBnd economia a0ungeF in cele din urmF la sfBritul fa!ei de stagflaieF ituaia este aceeai ca i cum economia ar fi fost lovit de un oc i!olat al ofertei agregate. Ecei economiti care sunt preocupai in legtur cu ateptrile c salariile i preurile s scad se tem ca procesul va dura un timp foarte indelungat. ei care3i pun pro%lema accelerri temporare a e)paniunii monetare se tem ca ateptrile de inflaie pot fi reinviate atunci cBnd %anca central crete emisiunea monetar. >ac ateptrile inflaioniste sunt reinviateF %anca central va avea de fcut o opiune pentru care nu este deloc invidiat. /ie tre%uie s permit ca o noua receiune sever s sparg aceste ateptri inflaionisteF fieF tre%uie s valide!e inflaia pentru a reduce oma0ul. In acest din urma ca!F revenim acolo de unde a inceput o inflaie validat.

(1818 IN$E<AREA VENITURI%OR

Inde)area salariilor i a altor categorii de venituri repre!int tot o component a politicii antiinflaionisteF avBnd ca o%iectiv compensarea puterii de cumprare pe care au pierdut3o salariaii i alte categorii de persoane cu venituri fi)e. Inde)area repre!int o te*nic ce permite evoluia <creterea= veniturilor in funcie de creterea preurilor pentru a influena puterea de cumprare a acestor venituri. >up procentul cu care sunt inde)ate veniturile distingemH 3inde)are total <veniturile sunt inde)ate cu acelai procent cu care a crescut rata inflaiei=P 3inde)area parial <veniturile sunt inde)ate cu un procent inferior fa de rata inflaiei=. In perioada imediat urmtoare revoluiei din decem%rie 1C#C i pBn spre finalul anului 1CC1F salariaii mai erau prote0ai (mpotriva efectelor negative ale inflaiei i de compensaiile fi)e de care %eneficiau. Ecordarea de compensaii fi)e a constituit suportul principal de cretere a veniturilor provenite din salarii in perioada octom%rie JC1 <cBnd a avut loc prima li%erali!are a preurilor= @iunie JC1. 4lterior aceast ituaie s3a modificat pentru c s3a trecut la negocierea
24

salariilor darF practicarea compensaiilor fi)e s3a meninutF intr3o anumit msur. TotuiF (n condiiile economice specifice ale +omBniei i a evoluiei procesului inflaionistF s3a a0uns la conclu!ia c nu era necesar meninerea acordii de compensaii fi)e i c tre%uie s se treac la inde)area curent a salariilor. 4nul din principalele motive pentru spri0inul acestei idei era constituit din faptul c gospodriile (i optimi!ea! ingure alocarea veniturilor pentru ac*i!iionarea %unurilor i serviciilor necesareF iF in consecinF nu era necesar s se acorde compensaii fi)e pentru anumite %unuri i s se recurg la inde)area veniturilor pentru altele deoarece orice gospodrie (i aloca resursele monetare in funcie de consecinele ei specifice i nu de destinaiile sta%ilite la nivel centralF (n mod ar%itrar.

CAPITO%U% 5 E%EMENTE ESEN&IA%E PENTRU ANA%I'A PROCESU%UI INF%A&IONIST

51( CURBA %UI P=I%%IPS

Teoria modern a inflaiei a fost influenat intr3o msur deose%it de apariia modelului cur%ei lui &*illips15F iar mai tBr!iu de criticile aduse acestei cur%e. &e parcursul e)istentei aceste cur%e se pot distinge trei etape importanteH a=formarea noiunii de ctre &*illips i -ipse.1"F care a avut ca punct de pornire presupunerea c intre rata oma0ului e)ist o relaie sta%ilF invers proporionalP %=diferena dintre cur%a lui &*illips pe termen scurt i cea pe termen lung <diferena este demonstrat de ctre 'ilton /riedman i $.&*elps prin teoria Kratei naturale a oma0ului;=P c=critica adus cur%ei lui &*illips de ctre adepii colii ateptrilor raionaleF care coniderau ca nu e)ist nici o form istematic de compunere intre inflaie i oma0.
15

ur%a lui &*illips este o relaie inversF (ntre variaia salariilor nominale i rata oma0ului i a fost relevat de economistul neo!eeelande! El%an Nilliam &*illips pe %a!a o%servrii statistice. Eceasta relatie este >NtSf<u=tF unde >NSrata modificarii salariilor nominale 4Srata soma0ului 1" +ic*ard -ipse. este cel care in 1C"1 a propus o relaie asemntoare cu cea a lui &*illips dar de forma linear <relaia lui &*illips era una nelineara=

25

51(1( CURBA INI&IA%7 A %UI P=I%%IPS

Gn 1C52F E.N.&*illips a revoluionat teoria modern a inflaiei printr3un articolF consacrat relaiei dintre variaia salariilor i rata oma0ului. Eceast relaie a fost dedus din anali!a celor doua varia%ile <oma0ul i salariile= pe o perioada de peste 51 de aniF mai precis intre anii 1#"131C13F in 'area ?ritanie. &*illipsF pe %a!a relaiei de mai sus <care este de forma neliniarF negativ=F a dedus ca aceasta se potrivete perfect urmtorului interval de timpF adic perioadei 1C1331C57. onform funcieiF rata de cretere a salariilor scade pe msura ce crete rata oma0ului.

/igura nr.5. ur%a iniial a lui &*illips

4ndeH 4Srata oma0ului <in procente= N17Srata de variaie a salariilor <in procente=
17

4nemplo.ment <l%.engle!=Soma0

2"

ur%a de mai sus ne relev doua aspecte foarte importanteH a=cBnd rata oma0ului este de 5F5V salariile staionea! <NS1= %=&*illips a dedus de asemenea c atunci cBnd rata oma0ului scade salariile cresc mai repedeF iar atunci cBnd rata oma0ului are tendina de cretereF salariile cresc mai lent.

/igura nr.". ur%a lui &*illips

&e parcursul cercetrilor saleF &*illips nu a urmrit ca relaia mai sus menionat <dntre rata oma0ului i rata de cretere a salariilor=F s fie negativF ci mai degra% el a fost atras de girea unei relaii care s fie sta%il. Gn figura nr." se poate o%serva ca unei valori a ratei oma0ului <notat cu u=F (i corespunde dou valori ale ratei de variaie a salariilor <6=. +atei oma0ului (i corespunde dou puncte care repre!intF pe de o parteF rata inflaiei prin salarii repre!entat de +? care se datorea! scderii ratei oma0ului <cBnd cererea de fora de munc are un ritm ascendent=F iar pe de alt parteF rata
Nage <s=Ssalariu

27

inflaiei prin salarii +2 care apare cBnd rata oma0ului crete <cererea de fora de munc (n acest ca! se reduce=. +e!ult c rata de cretere a salariilor nu depinde numai de rata oma0uluiF de nivelul e)cesului de cerereF dar i de variaia acestui nivel. &*illips spunea (n 1C5# c Kla orice nivel al oma0ului e)ist o tendina clar a ritmului de variaie a ratei salariilor de a se itua deasupra nivelului mediuF atunci cBnd oma0ul descrete in perioada de avBnt economicF i su% nivelul mediuF cBnd oma0ul crete in perioada de declin a ciclului economic;. ur%a lui E.&*illips a fost construit pe %a!a unor date reale <ituaia din 'area ?ritanie de la inceputul secolului nostru i sfBritul secolului trecut= i a constituit un model ce incerca sa e)plice ceea ce nu reuise teoria economicF i anumeH de ce nivelul salariilor are tendina continua de cretere. el care a incercat s teoreti!e!e acest model empiric a fost +.,.-ipse..

51(15 MO$E%U% %UI R1:1%IPSE>

-ipse. pornete in alctuirea modelului su de la cur%a original a lui &*illipsF dar i cu ipote!a unei pieeF unice a forei de munc <adic istemul unei cereri i oferte pe o pia unic=. -ipse.F in modelul su ignor faptul c fiecare pia de muncF <fie ea la nivel naionalF regional sau la nivel de ramur economic= are propriile sale caracteristici. TotodatF -ipse. a utili!at in modelul su salariul nominalF spre deose%ire de teoria economic care conider c cererea i oferta de pe piaa muncii sunt funcii ale salariului real.

2#

/igura nr.7. 'odelul lui +.,.-ipse. A>Scererea de for de munca A5Soferta de for de munca In figura nr.7 se poate o%serva c cererea de for de munc <notat cu > A = i respectiv oferta de for de munc <A5= repre!int funcii liniare ale salariului nominal. &iaa forei de munc se afl ec*ili%ru atunci cBnd A> i A5 inregistrea! aceiai valoare <punctul E=. Etunci cBnd diferena dintre A> i A5 este !eroF rata de variaie a salariilor nominale este considerat nul. &e piaF oferta de for de munc este alctuit din numrul persoanelor anga0ate i numrul celor fr loc de muncH A>SAX4F undeH ASnumrul celor anga0aiP 4Snumrul omerilor. Aumrul de salariai plus numrul locurilor de munc vacante alctuiesc cererea de for de munc. A5SAX9F undeH 9Snumrul locurilor de munc vacante. $)cesul de cerere de for de munc este repre!entat de diferena dintre numrul posturilor vacante i numrul omerilor. 2SA53A>F undeH
2C

2Se)cesul de cerere de for de munc. 2SAX93A34S934 Gn ipote!a c fora de munc va deveni mai numeroas <ve!i figura nr.7=F de e)emplu de la A> la A1>=F un motiv constituind3l faptul c se ateapt o cretere a veniturilorF atunci e)cesul de cerere de muncF repre!entat de segmentul E?F apare pentru nivelul curent al salariului nominal <N1=. In practica macroeconomic nivelul salariilor crete <de la N1 la N1= odat cu creterea gradului de ocupare a forei de munc. -ipse. a e)trapolat cur%a lui &*illips asupra pieei forei de munc cu a0utorul a dou funciiH a= funcia de a0ustare a salariilor <care repre!int o relaie intre e)cesul de cerere de for de munc i variaia salariilor nominale=P %= funcia 234F care este o relaie negativ intre e)cesul de cerere de for de munc i rata oma0ului.

51(151( FUNC&IA $E A?USTARE A SA%ARII%OR

/uncia de a0ustare a salariilor arat c rata de variaie a nivelului salariilor este determinat de diferena dintre cerere i ofertF cu alte cuvinte de e)cesul de cerere de for de muncaH

2S

N
S

F undeH

2Se)cesul de cerere de for de munc A>Scererea planificat de for de munc A5Soferta planificat de for de munc. u cBt cererea depete mai mult ofertaF cu atBt nivelul salariilor va crete mai repede. >ac (ns e)ist un raport de egalitate intre cererea de fora de munc i oferta de for de muncF nivelul salariului nominal va rmBne constant.
31

>6T6

2SA>A5TA5

/igura nr.#. /uncia de a0ustare a salariilor

EstfelF funcia de a0ustare a salariilor esteH NS

dW W

NSO. F sau altfel spus variaia nivelului salariilor nominale este direct proporional cu e)cesul de cerere de for de munc. In figura nr.#F un e)ces de cerere de for de munc produce o variaie relativ E a salariilor nominale. In vreme ce nivelul salariilor i variaia acestuia sunt o%serva%ile pe cale empiricF e)cesul de cerere de for de munc A>3A5 repre!int o diferen intre dou mrimi planificateF care nu pot fi o%servate statisticF in mod direct. &entru a apro)ima e)cesul de cerere de for de munc a fost necesar introducerea unei relaii a0uttoareF pe care +.,.-ipse. a o%inut3o facBnd legtura intre e)cesul de cerere de for de munc i rata oma0ului.

N
S

31

51(1515 FUNC&IA <+U

Elturi de funcia de a0ustare a salariilorF -ipse. a sta%ilit i o relaie negativ intre e)cesul de cerere de for de munc<2= i rata oma0ului <u=.

/igura nr.C. /uncia 234 4fSnivel funcional al oma0ului In concepia lui -ipse. lipsa e)cesului de cerere presupune un numr al omerilor egal cu cel al locurilor de munc vacante iF astfel cur%a )3u intersectea! a)a L4<a%scisa din figura nr.C= intr3un punct 4fF care este ec*ivalent cu un e)ces al cererii egal cu !ero <nul=. >ac cunoatem acest punct <este vor%a de 4f=F -ipse. era de prere c o cretere a e)cesului de cerere de for de munc va genera o scdere a oma0ului <u= i c o cretere a e)cesului de ofert de for de munc va conduce la ma0orarea ratei oma0ului. >in com%inarea celor dou funcii <funcia de a0ustare a salariilor i relaia )3u=F re!ult o cur% specific a lui &*illipsF care se refer la o pia individual
32

a forei de munc. onform modelului &*illips3-ipse.F rata inflaiei prin salarii se e)plic prin e)cesul de cerere de pe piaa forei de munc.

51(18 CURBA %UI P=I%%IPS ;N TIMP

'ilton /riedman i &*elps sunt primii economiti care au manifestat neincredere la adresa cur%ei lui &*illips. $i i3au pus intre%area dac aceasta cur% repre!int o relaie sta%il atBt pe termen lung dar i pe termen scurt. Totodat /riedman critic interpretarea dat de -ipse. cur%ei lui &*illipsF in special datorit faptului c -ipse. nu a luat in calcul ateptrile inflaioniste. &*elps i /iedman artau c orice punct luat de pe cur%a lui &*illips determin o anumit rat de inflaieF dar dac rata anticipat a inflaiei se va sc*im%aF acest lucru va conduce la modificarea cur%ei lui &*illips. Lrice rat a inflaiei actualeF mai ridicatF va determina peste o perioad relativ lung de timpF o rat mult mai ridicat a inflaiei ateptate i in acest mod cur%a lui &*illips va avea o tendin de urcare ce va (mpiedica orice compensare intre inflaie i oma0 pe termen lung <ve!i figura nr.11=. In conte)tul celor afirmate mai sus &*elps declaraH Kdac se atept o cretere general a preurilor de 4V pe anF de ce ar fi rata asociat oma0ului mai sc!ut sau mai ridicat decBt cea care ar e)ista dac s3ar atepta o sta%ilitate a preurilor viitoareF iar cererea glo%al s3ar comporta de o manier care s determine preuri medii sta%ileU;. >ei nu neag e)istena unei cur%e pe termen scurt /riedman i &*elps susin c acesta se modific odat ce se sc*im% rata anticipat a inflaiei.

33

/igura nr.11. ur%a lui &*illips (n timp In figura de mai sus se evidenia! mai multe cur%e ale lui &*illipsF ingura diferena dintre ele constBnd in faptul c fiecare este trasat pe %a!a unei rate a inflaiei anticipate diferite <respectiv pentru 1VF 1VF 2V i 3V=. onform opiniei celor doi economiti </riedman i &*elps= tocmai din acest motiv ecuaia ce d cur%a lui &*illips tre%uie s arate astfelH rSf<u=XrRF undeH rSrata inflaiei uSrata oma0ului rRSrata anticipat a oma0ului >in datele de mai sus se pot e)trage urmtoarele conclu!iiH 3cur%a lui &*illips se modific de fiecare datF odat cu rata anticipat a inflaieiP 3orice sc*im%are a ratei anticipate a inflaiei are drept urmare deplasarea cur%ei lui &*illips ascendent <dac rata inflaiei ateptate crete= i descendent <dac rata inflaiei anticipate inregistrea! o scdere=.

34

51(19 INOVA&II%E A$USE $E SAMUE%SON I SO%O@ CURBEI %UI P=I%%IPS

&.5amuelson 1# i +.5olo61C au pu%licat in 1C"1 o lucrare care a adus cur%ei lui &*illips o imens populari!are. Eceti doi autori au incercat in primul rBnd s demonstre!e importana conceptului teoretic de cur% a lui &*illips pentru politica economic a unei ri. 5pecificul tratrii cur%ei lui &*illips de ctre 5amuelson i 5olo6 deriv din urmtoarele motiveH a=cur%a iniial a lui &*illips <care repre!int o relaie intre rata oma0ului i rata de variaie a salariilor= a fost modificatF astfel incBtF ea a devenit o relaie intre rata oma0ului i rata inflaiei. %=5amuelson i 5olo6 au transformat conceptul teoretic intr3un instrument de politic economic care permitea reali!area de programe guvernamentale ce puteau com%inaF alternativF rate ale oma0ului cu rate ale inflaiei. >up apariia lucrrii celor doi specialitiF aceast formulare a cur%ei lui &*illips <ca relaie intre inflaie i rata oma0ului= a a0uns s ai%e prioritate in de!%aterile ce aveau aceast temF ca i (n cercetrile ulterioare. $)ist ins o relaie intre formulrile lui &*illips3-ipse. i ale lui 5amuelson35olo6 privind cur%a lui &*illipsF care este dat de o formul a mar0ei de profit inclus in pre. Egenii economici (i determin preurile de vBn!are ale produselor lor cu a0utorul unui adaos fi)F calculat de %a!a costurilor efective pe unitatea de munc depus <acest adaos include marfa de profit o%inuit la nivel de ramur precum i un coeficient care s remunere!e deprecierea capitalului fi)=H &S<1Xa=
W N X

F undeH

&Spreul produsului <sau nivelul preului= NSnivelul salariului nominalP ASnumr de salariaiP 2Snivelul produciei efective
WN W = X A

Scostul pe unitatea de munc

aSadaos >up logaritmare i derivare re!ultaH

1#

&aul Eut*or. 5amuelson <1C153=F economist american a studiat la 4niversitatea din *icago. E funcionat ca profesor la Institutul de Te*nologie de 'assac*usetts <1C4131C#5=. -ui 5amuelson i s3a atri%uit &remiul Ao%el in 1C71 pentru :ridicarea nivelului analitic i metodologic general al stiintei economice cu a0utorul instrumentarului matematicF pentru i pentru meritele sale in repre!entarea legilor fundamentale ale economiei de pia;. -ucrarile sale de %a! au aparut in 1C47 :?a!ele anali!ei economice; i in 1C4# :$conomics;. 1C +o%ert ' 5olo6 <1C243=F economist american a studiat la 4niversitatea Ma6ardP in 1C#7 a primit &remiul Ao%el pentru lucrrile sale in domeniul creterii economice. 5olo6 i3a adus contri%uia i in alte domenii ale tiintei economiceH teoria economiei ur%aneF macroenomiaF economia resurselor naturaleF politica ocuprii i a sta%ilitaii economiei. &rincipalele sale lucrri suntH :-inear &rogramming and $cnomic Enal.sis; <1C5#=F :E contri%utione to t*e t*er. of economic gro6t*: <1C57=.

35

log &Slog <1Xa=Xlog N3log E

dP dW dA = P W A

sau r = W F undeH

rSrata inflaiei NSrata de cretere a salariilor nominale Srata de cretere a productivitii muncii >in modul de formare a preului se deduce ca rata inflaiei este egal cu diferena dintre rata de cretere a salariilor nominale i rata de cretere a productivitii muncii. In continuarea demonstraiei lorF 5amuelson i 5olo6F presupun cF cur%a lui &*illips se mai poate scrie su% urmtoarea formaH NSrRX%u31X F %Z1 1 1F undeH R r Srata anticipat a inflaiei. +ata de variaie a salariilor nominale N <e)primat in procente= depinde de rata ateptat a inflaiei <rR=F de gradul de preiune al cererii <notat cu u31= i de rata de cretere a productivitii muncii < =. >in penultimele dou relaii se o%ine cur%a lui &*illipsF modificat de 5amuelson i 5olo6H rSrRX%u313<13 = Eceasta ultim formul ne permite s conclu!ionm c rata inflaiei<r= este determinat de preiunea e)ercitat de cerere asupra pieei muncii <%u31=F de rata ateptat a inflaiei<rR= i de termenul <13 = F care arat partea din cretere a productivitii muncii ce nu se transfer asupra muncitorilor su% forma unor creteri salariale. u cBt aceast component a productivitii muncii este mai ridicatF cu atBt este mai sc!ut rata inflaiei. In acelai timpF 5amuelson i 5olo6F au dorit transformarea cur%ei lui &*illips dintr3o teorie economicF intr3un instrument de politic economic. EstfelF (n opinia lorF fiecare punct de pe cur%a lui &*illips putea fi interpretat ca o varianta poi%ila a politicii economice dus de guvern. Intre punctele E i ? <ve!i figura nr.11= de pe cur%a + a lui &*illips se manifest o relaie invers proporional intre ratele oma0ului i ale inflaiei. u alte cuvinte se poate o%ine o inflaie mai sc!ut in sc*im%ul unui oma0 mai ridicatF sau se poate reali!a un oma0 mai sc!utF dar in acest ca! inflaia va cunoate un trend ascendent.

3"

/igura nr.11. ur%a lui &*illips

5pre e)empluF plecm de la ipote!a c o perioad relativ indelungat de timp preurile au crescut cu 4V anual i c rata oma0ului s3a meninut in 0ur de 7F5V. ,uvernul coniderBnd ca aceasta rat a oma0ului este ridicat incearc s o reduc prin stimularea cereriiF cum ar fiF de e)empluF creterea deficitului %ugetar finanat printr3o cretere a ofertei de %ani. 'odelul macroeconomic este al ocupriiF care are atBt efecte realeF cBt i efecte inflaionisteF astfel incBt creterea cererii glo%ale nu numai c reduce rata oma0ului dar i sporete rata inflaiei.

515 MO$E%U% ECONOMIC A% %UI ?1M1AE>NES

In esen modelul ela%orat de 7.'.8e.nes se compune din trei categorii de elemente i anumeH 1.varia%ileleF care constau fie dintr3o serie de indicatori economici <cum ar fi venitul naionalF cerereF ofertF consumF economieF investiii glo%ale etc=F fie din rata lor sau raportul dintre dou categorii <inclinaia spre consumF rata do%Bn!ii etc=. 2.relaiile dintre varia%ile care sunt redate cu a0utorul unor ecuaii sau inegalitiF precum iF interdependena dintre ele redat cu a0utorul unor funcii <funcia ocupriiF funcia oferteiF funcia investiiilor etc=.
37

3.parametrul investiional multiplicator <8= cu a0utorul cruia se e)prim gradul de intenitate. &entru inelegerea demonstraiei lui 8e.nes se impune pre!entarea amnunit a elementelor ce fac parte din modulul su.

5151( Var a3 lele

9aria%ilele la care se refera 8e.nes sunt de 2 feluriH varia%ile endogene <sau determinate= i varia%ile e)ogene <sau determinante=. a=varia%ilele endogene sunt indicatori glo%ali sau agregai care caracteri!ea! nivelul activitii economice la scara economiei naionale i anumeH 3preul glo%al de oferta a produciei reali!at <[=P 3cererea efectiv de mrfuri <>= sau volumul total de incasri o%inute de intreprin!tori din vBn!area mrfurilorP aceast cerere efectiv de mrfuri se compune din dou priH cererea de %unuri de consum final sau individual <>1= i cererea de %unuri destinate investiiilor <>2=P 3venitul glo%al <.= 3consumul final glo%al < = 3economiile <5= sau partea din venitul glo%al <\= care rmBne dup scderea consumului final glo%al < = 5S\3 3investiiile glo%ale <I= 3volumul foloirii mBinii de lucru sau al ocuprii <A sau $= ea mai important dintre varia%ilele endogene pentru funcionarea economiei de pia este cererea efectiv de mrfuri <>= deoarece in funcie de nivelul i modificarea ei depinde modificarea celorlalte varia%ile. %=varia%ilele e)ogene constau intr3o serie de proporii <rate= dateF cu privire la comportamentul agenilor economieiF atBt in calitate de consumatori <inclinaia spre consum=F cBt i in calitate de intreprin!tori. 9aria%ilele e)ogene foloite de 8e.nes sunt in numr de treiH 3inclinaia spre consumF privit ca raport intre consum i venit < T\= sau directF sporul de consum i sporul de venit <inclinaia marginal spre consum JS> <>\=F cu reversul ei inclinaia spre economieF in e)preie medie <5T\= sau su% form marginal <nS>5T>\=. 3eficienta marginal a capitatuluiF sau procentul de profit o%inut cu ultima investiie. 3rata do%Bn!ii.

51515 Rela/ le , ntre 2ar a3 le

+elaiile dintre varia%ile sunt redate cu a0utorul unui istem de ecuaii i inegaliti <ecuaii de comportament3funciile3F ecuaia fundamental a modeluluiF ecuaia de ec*ili%ru etc=. &entru inelegerea modeluluiF tre%uie s amintim concepia lui 8e.nes despre economia de pia iF care sunt cau!eleF in opinia saF care generea! de!ec*ili%rul in economie.
3#

In contradicie cu economitii claici careF de regulF presupuneau deplina utili!are a capacitilor de producieF negBnd astfel oma0ulF iar mai tBr!iuF unii dintre ei <E. .&igou21= admiteau numai oma0ul voluntar i funcional <temporar=F 7.'.8e.nes admite i recunoate e)istenta oma0ului involuntar <oma0ul economic de mas= i incearc s3i descopere cau!ele. 8e.nes este de prere ca nivelul ocuprii <$= sau numrul de muncitori care gsesc de lucru <A= depinde de cererea efectiv de mrfuri <>= sau de incasrile intreprin!torilor din vBn!area producieiF respectiv de cererea solva%ilH ASf<>= >aca lum in calcul structura cererii da mrfuri i mrimea venitului glo%al <\=F 8e.nes a0unge la conclu!ia c dac suma consumului final glo%al < = i a investiiilor glo%ale <I= este egala cu venitul glo%al <\= atunci economia se afla in stare de ec*ili%ruH XIS\ +elaia de mai sus repre!int ecuaia fundamental a modelului Oe.neian. In realitate nu toate mrfurile gsesc desfacere pe pia <astfel luBnd natere de!ec*ili%rul in economie= i astfelH XI]\F eea ce demonstrea! faptul ca incasrile sunt mai mari decBt producia oferitF c cererea glo%al de %unuri finale < = i %unuri pentru investiii<I= este mai mic decBt oferta <\ i [=F c o parte din producie nu se poate vinde iF in mod logicF o parte din muncitori nu gsesc de lucruF peristBnd astfel oma0ul involuntar. utBnd o soluie pentru aceast ituaie nefavora%ilF 8e.nes arat c dac se scade consumul final glo%al < = din venitul glo%al <\=F rmBne o parte nefolosit din cadrul venituluiF adic acea parte care nu a avut piaa coniderat ca economic pentru firme <5=H \3 S5 >ac aceast parte din economie K5; ar fi egal cu investiiile <I=F este poi%il sa se reali!e!e ec*ili%ru economic i ar putea s creasc ocuparea mBinii de lucru <respectiv s se reduc rata oma0ului=. 5SI $cuaia 5SIF poart numele ecuaia de ec*ili%ru a modelului economic Oe.nesian. In realitate insF nu tot ce se economisete sau se acumulea! nu este investitF putBnd e)ista ituaia in care 5ZI sau 5]I. /aptul acesta este coniderat de 8e.nes ca generator al de!ec*ili%relor i e)prim dificulti in vBn!area unei pri din produsele reali!ate sau c*iar a intregii produciiF meninerea sau accentuarea oma0ului involuntar.
21

Et*ur &igou <1#7731C5C=F economist engle!F profesor universitar la 4nivesitatea din am%ridge. 5pre deose%ire de 8e.nes care susinea resta%ilirea ocuparii depline prin interventia statuluiF &igou afirma ca reducerea salariilor va determina reducerea preurilorF prin 0ocul incasarilor realeF valoarea real a activelor monetare va crete i prin c*eltuirea lor va avea loc stimularea creterii gradului de ocupare.

3C

51518 PARAMETRU% BMU%TIP%ICATOR INVESTI&IONA% CAD

&arametrul 8 a fost utili!at de 7.'.8e.nes pentru a e)prima legtura ce e)ista <interdependena= dintre fluctuaiile investiiilorF ocuprii i veniturilor. &aternitatea conceptului de Kmultiplicator; revine lui +.8a*n <1C31= care l3a folosit in legtur cu ocuparea mBinii de lucru pentru a arata de cBte ori <8= crete ocuparea total in raport cu ocuparea primar din ramurile productoare de %unuri de investiii. 8e.nes este acela care a e)tins utili!area acestui parametruF el devenind dintr3un multiplicator al ocuprii mBinii de lucru o relaie mai comple)F denumit Kmultiplicatorul investiional;. 8e.nes spunea despre acest multiplicator c Kel nu spune cF atunci cBnd are loc un spor al investiiilor glo%aleF venitul va crete cu o mrime care este de 8 ori mai mare decBt sporul investiional;21. /ormula multiplicatorului este urmtoareaH
1 8S 1 DC D Y

onform modelului lui 8e.nesF mrimea multiplicatorului este direct proporional cu inclinaia spre consum <> T>\=F ceea ce inseamn ca in arile avansate din punct de vedere economicF in care inclinaia spre consum este mai mic i mrimea multiplicatorului va fi mai micF iar in arile sraceF unde oamenii sunt inclinai sa consume o parte mai mare din veniturile lorF multiplicatorul va fi mai mare. 'ultiplicatorul va fi cu atBt mai mic cu cBt > T>\ <adic inclinaia marginal spre consum= va fi mai aproape de !ero i cu atBt mai mare cu cBt inclinaia marginal spre consum este mai aproape de 1. 8e.nes afirma c Kprincipiul general al multiplicatorului este acela cruia tre%uie s ne adresam cBnd cutam o e)plicaie a modului in care fluctuaiile mrimii investiiilorF repre!entBnd o parte relativ mic a venitului naionalF venit capa%il s genere!e fluctuaii ale volumului total de ocupare i ale venitului glo%al de o amplitudine mult mai mare decBt propria lor amplitudine;.

518 IN$ICATORI NOMINA%I I REA%I

21

5ultana 5ut35ele0an3:>octrine economice3o privire panoramic; $ditura $ficientF ?ucuretiF 1CC7

41

5181(1IN$ICE%E PRE&URI%OR BUNURI%OR $E CONSUM CIPCD

Indicele preurilor %unurilor de consum <I& = este unul dintre cei mai cunoscui i utili!ai indici de preuri in statistica internaional. ea mai mare parte a arilor de!voltate calculea! i pu%lic lunar indicele preurilor de consumF ca o msur a inflaiei din ara respectiv. I& are o mare importan datorita faptului ca in contractele colective de munc este prev!ut clau!a compensrii creterii preurilorF cretere care este evideniat de acest indice. a urmareF politica monetar i fiscal sunt afectate de modificrile I& . I& msoar evoluia de ansam%lu a preurilor mrfurilor cumprate i a tarifelor serviciilor utili!ate de populaie intre dou perioade. &entru calculul indicelui se folosete o formul de tip -aspe.res. >eci el e)prim evoluia medie a preurilor pentru meninerea unei structuri a consumului constant <structura din perioada de %a!= i nu e)prim evoluia medie a preurilor conform structurii consumului din perioada curent <pentru aceasta variant ar fi nevoie de un indice de tip &aac*e=. &rincipalul argument care sta la %a!a adoptrii indicelui de tip -aspe.res este cel al uurinei calcululuiH se determin structura consumului in perioada de %a!aF iar in continuare pentru calculul curent al indicelui este necesar numai inregistrarea preurilor.

I&

P q S P q
1 1

1 1

i P q = P q
p 1 1 1

_i

po^1

pq S p q
1 1

I& S Ip.^ip1^1F undeH &1Spreurile perioadei curente <anali!ate= &1Spreurile perioadei de %a! _1Sconsumul in perioada de %a!
1 1

e)prim structura consumului pe categorii de %unuri i

serviciiF determinate pe %a!a c*eltuielilor de consum efectuate in perioada de %a!. In +omBnia calculul indicelui se efectuea! pe %a!a structurii c*eltuielilor pentru cumprarea produselor i serviciilor de ctre apro)imativ 3"111 familiiF cercetate in cadrul Enc*etei integrate in ,ospodarii <EI,= i a preurilor (nregistrate in circa 4311 puncte amplasate in toate 0udeele arii.
41

L%servarea i inregistrarea preurilorTtarifelor se efectuea! de ctre anc*etatori speciali!aiF in 41 municipii reedin de 0ude <incluiv municipiul ?ucureti= i in principalele ae!ri ur%ane din toate 0udeele. Aomenclatorul unitilor s3a alctuit cu respectarea cerinelor de repre!entativitate din punct de vedere al volumului i structurii consumului. $antionul unitilor de o%servare cuprinde dou categorii. &rimul tip (l constituie maga!ineleF pieele rneti i unitile prestatoare de servicii care practic preuri li%ere pentru mrfurile alimentareF agroalimentareF nealimentare i o parte din servicii. >in cele apro)imativ 5311 de maga!ine i unitii prestatoare de serviciiF 3211 <peste "1V= au forma de proprietate privat. El doilea tip de uniti se refer la acelea care practic preuri unice pe arF cum sunt de e)empluH LA$-F +L',E[F 5A /+F TE+L'F AE9+L'F &LDTE +L'`AYF +L'T$-$ L'. Aomenclatorul produselor alimentareF nealimentare i serviciilor pentru care se culeg preurile i tarifele include mrfurile i serviciile cu cea mai mare pondere in c*eltuielile de consum ale populaieiF astfel incBtF sc*im%area acestora sa reflecte evoluia preurilor grupei din care fac parte. Ecest nomenclator este stratificat pe grupe de produseF su%grupeF posturi de c*eltuieli i sortimenteH

Ta3elul nr1( NOMENC%ATORU% PRO$USE%OR FO%OSITE IN CA%CU%U% IPC ET$,L+IE &+L>45$-L+ E-I'$ATE+$ A$E-I'$ATE+$ 5$9I II TLTE,+4&$ 1# 21 17 5" 54?,+4&$ &L5T4+I >$ M$-T4I$-I 33 C5 45 124 24 4" 112 2"5 5L+TI'$AT$ 714 1471 3"" 2551

&Bn in 1CC3F la calculul indicelui s3a utili!at un istem de ponderare %a!at pe structura c*eltuielilor de consum din cercetarea %ugetelor de familie pentru anul 1CC1. IncepBnd cu luna ianuarie 1CC4 se utili!ea! structura din anul 1CC3F iar din 1CC" ponderile anului 1CC5. <ve!i EA$2E 1 intitulat K 5T+4 T4+E LA54'4-4I &L&4-EWI$I 4TI-I[ETY -E E- 4-4- I& =. alculul indicelui se reali!ea! prin agregri succeive pornind de la indicele sortimentului. 5e o%in in acest fel indici pentru posturi de c*eltuieliF su%grupeF grupe i in final indicele general al preurilor de consum. In ara noastr se pu%lic lunar indici ai preurilor de consumF pe total i pe categorii de mrfuri.
42

51815 IN$ICE%E PRE&URI%OR PRO$UC&IEI IN$USTRIA%E

CIPPID &rin calcularea indicelui preurilor produciei industriale <I&&I= se are in vedere o%inerea unei imagini cBt mai complete asupra ma0oritii operaiilor de piaa efectuate de ansam%lul agenilor i totodatF reflectarea cBt mai corect a evoluiei proceselor inflaioniste. Indicele preurilor produciei industriale msoar evoluia preurilor industriale livrate de productorii interni in primul stadiu al comerciali!riiF potrivit nomenclatoarelor oficiale aflate in rigoare in momentul calculului. Eceti indici sunt calculai la nivelul intregii producii industrialeF care include atBt producia destinat pieei interne cBt i producia livrat la e)port. &reurile care sunt inregistrate pentru calculul indicelui sunt cele practicate in primul stadiu de vBn!areF adic la ieirea pe poarta intreprinderii. In aceste preuri sunt incluse costurile de producieF profitul firmei productoare i eventual alte ta)e incluse de stat sau de administraia local <aici nu se include T9E=. &entru calcularea I&&I se sta%ilesc nomenclatoare de produsF unitiF sortimente i indicele propriu3!is se calculea! prin agregri succeive conform laificrii Ectivitii din $conomia Aaionala< E$A=H sortimentF produsF clas de produse la nivelul intreprinderiiF clasaF grupaF divi!iuneF industria in ansam%lu. 'ai tre%uie menionat faptul ca nomenclatorul de mai sus nu este unic pe arF ci se reali!ea! la nivelul fiecrui agent economic de ctre statisticieni (mpreuna cu specialitii din intreprinderi. &racticF calculul I&&I se face foloind indicele -aspe.res iF presupune urmtoarea metodologieH 1.calculul indicilor individuali ai preturilor la nivel de sortimentH I5S

P P

S1 . S1

111F undeH

&51Spreul sortimentului din luna curent &51Spreul sortimentului in anul de %a! 2.calculul indicilor preturilor la nivel de produs i de agent economicH

43

I Si .111F I&ES i= 1
n

IS F ISsortimente repre!entative ale produselor agentului economic 3.calculul indicilor de preuri la nivel de produs finalH
1F n

I&TS

I . V
i =1 PAI

PAIO

V
i =1

111

PAIO

IS 1F n F ISsemiprodusele ce compun produsul final 9&EILSvaloarea totala a produsului in perioada de %a!a 4.calculul indicilor de preuri la nivel de clasa E$AH I TS

i .V
i =1 PT

PRiO

V
i =1

F undeH

PTiO

IS 1F n produsele fianale reali!ate in ar din clasa E$A respectiv 9&TLSvaloarea produciei din clasa E$A respectiva in anul de %a! 5.calculul indicilor de preuri la nivel de grupH I,S

i .V
i =1 CT

CTIO

V
i =1

111F undeH

CTIO

IS 1F n clasele din grupa respectiv 9 TLSvaloarea total a claselor din grupa respectiv in anul de %a! ".calculul indicilor de preuri la nivel de divi!iuneH I>S

i .V
i =1 Gi

GIO

V
i =1

111F undeH

GIO

IS 1F n grupele ce compun divi!iunea 9,ILSvaloarea grupelor din divi!iunea %a!. 7.indicele preurilor pe total industrieH ITS
n

E$A respectiv pentru anul de

I .V
i =1 DI

DIO

V
i =1

111F undeH

DIO

IS 1F n divi!iunile E$A 9>LSvaloarea divi!iunii E$A pe total industrie in anul de %a!.

44

51818 $EF%ATORU% PIB

4n alt instrument de dimenionare a inflaiei (l repre!int deflatorul &I?. >eflatorul &I? este indicele implicit al preurilor produsului intern %rut <&I?=. >ac inem cont de utili!area finalF mrimea &I? este egal cu diferena dintre valoarea %unurilor finale i cea a %unurilor importate. In acest ca! deflaionarea pornete de la fiecare component 0F i se calculea! cBte un indice de preuri de tip &aasc*e. Ecest indice re!ult din raportul dintre 0 in preuri curente i indicele volumului fi!ic de tip -aspe.res22. >eflaionarea presupune imprirea fiecrei componente 0 in preurile grupei care (i corespunde. &rin agregarea componentelor deflaioniste se o%ine &I? real. >eflatorul re!ult din raportul dintre &I? nominal i &I? real. >ac din aceasta mrime a deflatoruluiF care este e)primat in procente se scade 111 re!ult rata inflaiei. >S
PIBno min al PIBreal
.

111F undeH >Sdeflactorul

rSd3111F undeH rSrata inflaiei 5pre deose%ire de rata inflaiei calculat pe %a!a indicelui %unurilor de consumF care e)prim numai evoluia preurilor pentru %unuri i tarifelor pentru serviciile consumate de populaieF rata inflaiei determinat pe %a!a deflatorului &I? reflect evoluia preurilor pentru o sfera mai cuprin!toare de %unuri i serviciiF incluiv a celor de capital. >in acest punct de vedere putem conidera ca aprecierea inflaiei se face mult mai corect utili!Bnd deflatorul &I?.

22

Ai >o%rot<coordonator=3:>ictionar de economie;F $d.$conomicF ?ucuretiF 1CCC

45

CAPITO%U% 81 CORE%A&II A%E INF%A&IEI 81( CORE%A&IA INF%A&IE+OMA?

>ou dintre cele mai importante pro%leme cu care se confrunt un stat contemporanF indeose%i in perioada de tran!iie de la un tip de economie la altul <lucru vala%il i in ca!ul +omBnieiF adicF trecerea de la economia de tip centrali!at la o economie de piaa= sunt repre!entate de inflaie i de oma0. Eceste dou pro%leme sunt i mai accentuate la nivelul instituiilor care pot lua deci!ii in legtura cu acestea <guvernF ministere= pentru cF nu de puine oriF acestea tre%uie sa aleg pentru ameliorarea uneia ingur. Eltfel spusF guvernul care incearc o politic de macrosta%ili!are nu poate in nici un ca! s acione!e asupra am%elor pro%leme <inflaie i oma0=. /actorii deci!ionali tre%uie sa KcBntreasc; implicaiile unei deci!ii asupra unui fenomen <de e)emplu cu cBt va crete rata oma0uluiF temporarF pentru a se reduce rata inflaiei cu un anumit procent= iF respectivF s aleag dintre mai multe variante alternative pe cea mai puin KnocivK pentru populaie.

81(1( $EFINIREA OMA?U%UI

/ora de munc repre!int in conte)tul economiei de piaaF un %un care se comerciali!ea!F in mod li%er pe o anumita piaF denumit piaa forei de munc <sauF mai pe scurtF piaa muncii=. >in acest punct de vedereF oma0ul repre!int e)cedentul de oferta de for de munc fa de cererea de for de muncH 5SL3 F undeH 5Srepre!int oma0ulP LSoferta de for de muncP Scererea de for de munc. >arF definiia dat mai sus oma0uluiF nu ne poate oferii rspunsuri la intre%ri de genulH $ste omer un muncitor care nu lucrea! o sptmBnU $ste un
4"

student omer atunci cBnd caut de lucru in timpul vacanelor i nu gseteU. &ornind de la pro%lematica de mai sus putem enumera anumite elemente care incadrea! o anumit persoan in categoria omerilor. Estfel de elemente pot fi urmtoareleH 3dup trimiterea in oma0 persoana respectiv a cutat in mod activ i sistematic de lucru in ultimule patru sptmBni. 3ateapt s fie rec*emat la locul de munc de unde a fost disponi%ili!at. 3in decursul urmtoarei luni se ateapt s gseasc un nou loc de munc in locul celui pierdut. >intre aceste condiii care ne a0uta sa sta%ilim dac o persoana este sau nu omerF cea care repre!int importana cea mai mare ar fi ca persoana care i3a pierdut locul de munc s caute in mod activ o noua slu0% i nu doar s reclame faptul ca nu gsete de lucru. L alta definiie foarte cunoscut a oma0ului este dat de ?iroul Internaional al 'uncii3organi!aie cuprins in Distemul Aaiunilor 4niteF care ela%orea! statisticiF studii i anali!e pe %a!a informaiilor primite de la rile mem%re i care are ca scop mai %una fundamentare a deci!iilor luate pentru com%aterea oma0ului. onform definiiei acesteia este omerH 3orice persoan care a (mplinit 15 aniP 3este apt de muncP 3este disponi%il pentru o munc salariat sau nesalariatP 3nu muncete 3caut un loc de munc. In +omBnia pro%lema oma0ului tinde s se agrave!e i datorita faptului c a inceput s se restructure!e o parte a intreprinderilor mari i foarte mari. Eceasta restructurare presupuneF deciF i pierderea unor locuri de muncF care adugBndu3se la numrul omerilor de0a e)isteni pe aceast pia nu va reui decBt s agrave!e pro%lema oma0uluiF iar in ultim instan va conduce c*iar la revolte sociale <greveF ieiri in stradF %oicoturi etc=.

81(15 CARACTERI'AREA OMA?U%UI

Doma0ulF ca de!ec*ili%ru ma0or al unei economii contemporane se poate claifica inH a=oma0ul voluntar23F care este o forma de oma0 proprie celor care decid in mod deli%erat s incete!e s munceasc <total sau parial=F fie pentru ca ei aprecia! ca salariul este prea mic i prefer timpul li%er sau s3i insueasc o nou meserieF fie pentru c sunt in cutarea unui loc de munca mai %ine
23

Ai >o%rot <coordonator=3>icionar de economieF $ditura $conomicF ?ucuretiF 1CCC

47

reenumerat i costurile antrenate de acesta cutare or fi mai mult decBt compensate prin creterea salariului. %=oma0ul involuntar24F adic acea form de oma0 determinat de impoi%ilitatea de a gi un loc de munc acceptBnd salariul curentF adic salariul acceptat de cei care lucrea!. Edesea cei care se includ aici se datorea! neconcordanei dintre calificarea pe care o are o persoan i calificarea pe care o solicit postul respectiv. c=oma0ul structuralF specific in acest perioad +omBnieiF i care este determinat de tendinele de restructurare a economiei pe activitiF pe forme de proprietateF etc.F care are loc su% incidena procesului te*nico3economicF mutaiilor din departamentul respectiveF unor importante fenomene sociale sau politice. Eceast categorie de oma0 include de o%iceiH oma0ul din arile srace cu cretere demograficF dar lipite de capital i de competenele necesare e)ploatrii raionale a resurselor umane. oma0ul din rile avansate economic afectate de disfunciile modului de organi!are a muncii care nu mai permite creteri de productivitate ca inainte astfel incBt modelul economic devine contraproductiv. &entru cucerirea i pstrarea pieelor lor recurg la creterea productivitii i nu a aparatului de producieF (i recompun aparatul de producie concomitent cu scderea locurilor de munc. oma0ul din rile aflate in tran!iie la economia de pia care traversea! un proces profund de adaptare structural general la condiiile pieeiF fapt ce impune adaptarea cererii de munc la nevoile reale ale unitilor economice determinate de mediul concurenialF promovarea formelor de utili!are intermitent a munciiF contracte de anga0are cu durat determinat i timp de munc parial.

81(151( NIVE%U% OMA?U%UI

Aivelul oma0ului se msoar in mrime a%solut <ca numr de omeri= dar se determin i ca ratH +sS PA .111 F undeH +sSrata oma0uluiP A5Snumrul de omeriP &ESpopulaia activ
24

NS

Ai >o%rot <coordonator=3>icionar de economieF $ditura $conomicF ?ucuretiF 1CCC

4#

Doma0ul cunoate nivele diferite in cadrul rilor lumiiF iarF uneoriF oma0ul este diferit i pe !onele geografice cuprinse in cadrul aceluiai teritoriu naional. $conomitii contemporani au c!ut de acord cu permanenti!area oma0ului in cadrul economieiF unii autori susinBnd ca acest proces de permanenti!are a de%utat la inceputul secolul al 223leaF alii coniderBnd inceputul acestui proces in anii J513J"1. >ei este acceptat ca e)ist oma0F acest lucru nu inseamn ca se e)clude definitiv e)istena unui ec*ili%ru pe piaa forei de munc <starea de ocupare deplin=. a urmareF ocuparea deplin a forei de munc a devenit ec*ivalenta cu un oma0 al crui nivel este sc!utF reflectat printr3o rata a oma0ului de cBteva procente <53"V=. 7.'.8e.nes era de prere ca foloirea deplin a mBinii de lucru inseamn a%senta oma0uluiF dar este compati%il cu un oma0 voluntar i funcional. >ac ocuparea deplin implica un oma0 de 335 procenteF in mod analogicF se conidera ca scderea oma0ului su% minimul respective caracteri!ea! o stare de supraocupare a forei de munc. onform teoriei lui >ennise /lou!arF dac rata oma0ului atinge in 0ur de 1VF mBna de lucru devine foarte rarF creBnd o anumit dependen pentru cei care vor s anga0e!e i totodatF costul pltit de cei care anga0ea! salariai tinde sa creasc in mod mai accelerat decBt productivitatea. $conomistul E.N.&*illipsF care a pornit in cercertrile sale de la permanenti!area oma0ului <in lucrrile sale a fost luat ca e)emplu ituaia din Englia=F a a0uns sa impun in teoria economic un nou concept3rata naturala a oma0ului. Eceast teorie a fost ulterior de!voltat de /riedman. +ata natural a oma0ului este strBns legat de rata inflaieiP practicF rata natural corespunde unei rate sta%ile a inflaiei. &entru a inelege cea ce inseamn rata natural a oma0ului pornim de la premisa e)istenei inflaiei in economieF e)primat printr3o anumita rat i reali!areaF concomitentF a doua condiii care fac sa nu se modifice dimeniunile inflaieiH Rs nu se cree!e un e)cedent de cerereP Rsa nu se produc ocuri in ofert. >ac se reali!ea! prima condiieF oma0ul se fi)ea! la nivelul ratei sale naturaleF adic la nivelul determinat de egali!area preiunii in direcia creterii salariilor ca urmare a reocuprii tuturor locurilor de muncF cu preiunea pentru scderea salariilor care se formea! su% incidena e)istentei oma0ului. +eali!area celei de a doua condiii face ca oferta agregat s nu cunosc alt sc*im%are decBt cea determinat direct de rata inflaiei careF daca rmBne constantF menine oma0ul in limitele ratei naturale. &rin reali!area celor dou condiii punctate anteriorF cererea i oferta agregate se modific numai in funcie de fenomenul inflaionist i de aceea rata natural a oma0ului o reflect. >ac cererea agregat i ofertaF sau numai una dintre acesteaF se modifica i datorit altor factori decBt inflaiaF atunci oma0ul
4C

poate (nregistra o rat mai mare decBt cea naturalF iar inflaia3conform teoriei economice3va (ncepe s scad.

81(1515 $URATA OMA?U%UI

In ceea ce privete durata oma0ului se poate spune ca aceasta depinde de mai muli factoriF dintre care eseniali sunt. 3gradul de organi!are al pieei muncii care presupuneF printre alteleF e)istenta unei reele de agenii de plasare a forei de muncF agenii i servicii destinate in special populaiei tinere etc. 3structura demografic a forei de munc. 3a%ilitatea i interesul unei persoane de a cuta i gi o slu0% mai %un. 3tipurile de slu0%e disponi%ile. Tre%uieF de asemeneaF preci!at faptul ca durata oma0ului <care (ncepe din momentul pierderii locului de munc= nu este sta%ilit prin lege. >eci nu este in viata economic o durata a oma0ului legiferatF dar e)ista in legislaia fiecrei ri reglementat o perioada <care poate fi cuprins intre 12324 luni= in care persoana disponi%ili!at primete a0utor de oma0.

81(1518 INTENITATEA OMA?U%UI

Intenitatea oma0ului repre!int o alta trstur ce pre!int importan deose%it. In funcie de intenitatea oma0ului putem distingeH a=oma0 totalF ceea ce (nseamn pierderea locului de munc i (ncetarea total a activitii. In acest conte)t (ntBlnim foarte des ca!urile in careF datorit restructurrii temporare a unor activitiF persoanele cuprinse in 0urul vBrstei de 41345 de aniF datorita pierderilor locurilor de munc refu! s caute alt loc de muncF s se recalifice sau s lucre!e in alt domeniu decBt acela din care tocmai a fost disponi%ili!at.
51

%=oma0 parial. In acest ituaie se afl salariaii unor societi care3i restrBng activitatea dar numrul persoanelor anga0ate rmBne acelai. &entru a nu produce pe stocF cel mai adesea aceste (ntreprinderi nu lucrea! decBt 334 !ile dintr3o sptmBn normal de lucruF evident cu reducerea proporional a salariilor. c=oma0 deg*i!at care este specific rilor in curs de de!voltareF unde foarte multe persoane au o activitate aparent <Kse fac c muncesc;=F cu productivitate sc!ut.

81(18 RO%U% A?UTORU%UI $E OMA?

Ecordarea a0utorului de oma0 de ctre stat pentru persoanele care i3au pierdut locurile de munc repre!int cea mai rspBndit msura de protecie social pentru aceste persoane. &lecBnd de la ipote!a ca intr3o familie in care lucrea! am%ii soi venitul respectivei familii este de 111VF iar venitul unei familii in care lucrea! un ingur so este apro)imativ 75V din venitul primei familiiF dac in acest ultim ca! persoana devine omerF pe parcursul perioadei in care primete a0utor de oma0 venitul familiei sale devine mult mai mic decBt a fost anterior i e)trem de mic fa de familia cu doi salariai. In rile de!voltateF atBt timp cBt oma0ul se (nscrie in limitele legale pentru a0utorul de oma0F venitul celui trecut in oma0 se menine aproape de venitul o%inut anterior. 'ai mult decBt atBtF in anumite state a0utorul de oma0 era supus unor tratamente fiscale speciale. EstfelF in 54E pBn in 1C#1 a0utorul de oma0 era scutit de impo!itare in ca!ul impo!itului pe venitul glo%alF iar dup acest an era impo!itat numai cBnd venitul total al unei anumite familii <in cadrul venitului glo%al intrBnd i a0utorul de oma0= depea un plafon presta%ilit de stat. Aumeroase semnale de alarm au fost trase in acest sens in ca!ul $uropei Lccidentale. 'uli specialiti coniderau ca datorit nivelului ridicat al a0utoarelor de oma0 este influenat nivelul ridicat al ratei oma0ului. 'rimea ratei oma0ului datorita alocaiei de oma0F are ca principal motivaie faptul ca pentru a o%ine a0utorul respectivF oamenii tre%uie sa se regseasc in Kfora de munc;F s caute activ de lucruF c*iar dac in realitate muli dintre ei nu vor s lucre!e. >aca ar lipi indemni!aiile de oma0F o parte ar iei din fora de muncF in acest fel reducBndu3se rata msurat a oma0ului. onform opiniei unor specialist25 F daca aceasta ar scdea cu 1F5VF in acelai timp ar crete rata ocuprii cu 1V.
25

-.5ummerF 8. larO

51

4n alt punct de vedere consta in faptul c fr a0utorul de oma0 s3ar reali!a o sta%ili!are. $)istBnd a0utorul de oma0F agenii economiei nu au interes sa aigure o ocupare sta%il i deplin a forei de munc. /aptul ca un anga0at care este trimis pe o anumita perioada in oma0 nu va suferi pierderi foarte mari din venitF face i mai uoar deci!ia agentului economic de a3l trimite in oma0. >in enumerarea i de!voltarea elementelor de mai susF care ne arat mai ales caracterul Knociv; al a0utorului de oma0F la o prim vedere se poate spune c mai %ine s3ar renuna la acordarea lui. >ar dacF prin a%surd s3ar renuna la acordarea acestei indemni!aiiF lucrurile ar evolua in sensul po!itivU. Au putem da un rspuns satisfctor la aceasta (ntre%are dar este cert faptul c nu se poate renuna la acordarea unui a0utor minim pentru persoanele care din diverse motive i3au pierdut locul de munc. Ecest a0utor de oma0 tre%uie acordat c*iar i numai datorit faptului ca o persoana disponi%ili!atF cu toate eforturile reale pentru girea unei noi slu0%eF are nevoie de o anumit perioad de timp pentru girea unui nou loc de munc. &e de alta parte o persoan nu poate accepta orice fel de loc de munc doar din implul motiv ca actualmente este omer. In acest ca! se include persoanele foarte competenteF calificate superior i care pier!Bndu3i locul de munc nu pot accepta orice slu0%F uneori necalificat <acest lucru ar (nsemna totodat i o pierdere pentru economie a resurselor sale cele mai valoroase=. In felul acestaF prin acordarea unui a0utor de oma0F persoanele cu statutul de omer (i asigur un standard minim de trai. In conclu!ieF se poate spune ca va e)ista (ntotdeauna o anumita rat a oma0ului i c intr3o economie de pia <unde cererea i oferta de for de munc se formea! in mod li%er= este un fapt economic po!itiv e)istena unei anumite rate a oma0ului.

815 CORE%A&IA SA%ARII+INF%A&IE

In strBns corelaie cu inflaia se afla salariile populaiei. Etunci cBnd inflaia creteF salariile reale ale populaiei au tendina inversF de scdere. Ecest fenomen se reimte la nivelul (ntregii societi prin scderea nivelului de trai. &entru ca populaia s nu reimt aceste efecte negativeF veniturile acestuia tre%uiesc corelate cu nivelul preurilor i tarifelor. Ecest lucru nu s3a reali!at in mod optim in +omBniaF in special dup 1CC131CC1 i re!ultatul a constat in ample manifestaii ale populaiei <greveF mineriade etc=.

52

In practicF la nivelul de macroeconomie sunt aplicate dou tipuri de metode pentru atenuare ocului produs de creterea preurilor i tarifelor la %unurile i serviciile de consum asupra nivelului de trai al populaieiH a=acordarea unor compensaii fi)e i egaleF atBt pentru salariai cBt i pentru penionariP %=inde)area curent a salariilorF prin aceasta urmrindu3se diminuarea pe cBt posi%il a efectelor negative provocate de deprecierea monedei naionale <reducerea puterii de comparare a monedei=F corelBnd creterea salariilor cu cea a preurilor i tarifelor. >up prima li%erali!are a preurilor din noiem%rie 1CC1 in +omBnia s3a recurs la foloirea am%elor metode. &racticarea celor dou metode concomitent a avut re!ultate specifice asupra modelului de fundamentare a aciunilor de corelare a creterii veniturilor nominale cu evoluia puterii de cumprare a monedei. onte)tul in care au fost aplicate msurile menionate anterior poate fi caracteri!at astfelH a=(n ara noastr preurile %unurilor i tarifele serviciilor nu au avut ca rol semnalarea evoluiei dintre cererea i oferta de pe piaa factorilor de producieF %unurilor de consum i de servicii e)istente in economieF ci au (ndeplinit numai rolul de Ksemnal; al opiunilor de politic economicF adaptate in deose%i in legtur direct cu orientarea redistri%uirii resurselor sociale in favoarea o%iectivelor economice ce pre!entau importan prioritar intr3o anumit perioadF pentru anumite structuri. +e!ult de aiciF c toate modificrile de preuri i tarife au fost decise la nivel guvernamental i nu aveau nici o legtura cu teoria economic in care ec*ili%rul pe pia se reali!ea! cu a0utorul fluctuaiei li%ere a cererii i ofertei. %=este pentru prima data in +omBniaF cBnd nivelurile preturilor i tarifelor au cunoscut o tendina de cretere generali!atF specific unei economii de pia. c=modificareaF in sensul de cretere a preurilor i tarifelor in +omBniaF pBn in 1C#C a fost destul de mica <in perioada 1C#131C#C ritmul mediu anual de cretere al preurilor i tarifelor a fost de apro)imativ de 4F1V=F iar dup revoluie creterile de preuri i tarife s3au fcut in salturi i discontinuu. Ecest lucru a permis ca in perioada anterioar revoluiei din 1C#C sa se poat reali!a o protecie mai eficace a populaiei impotriva efectelor generate de fenomenul inflaionist. d=tarifele i preurile ce se practicau pe Kpiaa neagr; au fost scpate complet de su% controlF evoluBnd li%er in funcie de raportul dintre cerere i ofert. In ca!ul in care se reali!a o anumit protecie social se luau in calculF deciF nivelurile preurilor i tarifelor oficiale. 5pecialitii in economie au a0uns la conclu!ia c pentru acea perioada <1CC131CC5= acordarea de compensaii fi)e nu se 0ustifica economic i tre%uie renunat la acordarea lor din mai multe motive. &rincipalul motiv ar fiF c aceste
53

compensaii e)ercita preiuni foarte mari asupra %ugetuluiF generBnd astfel un de!ec*ili%ru %ugetar i mai accentuat. ontramsura pentru evitarea agravrii de!ec*ili%rului ar fiF ca in mod ec*ita%ilF sa se reduc nivelul de trai pentru toate persoanele <ce a re!ultat din msurile guvernanilor a contat insa in agravarea ituaiei pentru cei care o duceau prost i foarte prostF ei resimind cel mai puternic efectele inflaiei=. In conclu!ie se poate spune c cel mai %ine pentru perioada respectivF in ca!ul inflaiei din +omBniaF era s se renune la acordarea de compensaii fi)e i sa se recurg la inde)area curenta a veniturilorF dac este poi%il in cel mai scurt timp dup o cretere semnificativa a ratei inflaiei. ,radul de compensare a efectelor negative ale inflaiei se negocia! cu indicatele. Inde)area salariilor pentru a compensa creterea ratei inflaiei poate face total <o compensare de 111V= sau parial <procentul de compensare a salariilor sa fie inferior ratei de cretere a inflaiei=. In multe din rile de!voltate se practic o inde)are care cunoate doua formeH 3inde)area Kcu prag; 3inde)area cu Kplafon; In am%ele ca!uri ins salariile nu se inde)ea! in mod automat. In ca!ul inde)rilor Kcu prag; se fi)ea! anticipat un anumit nivel <prag= al creterii preurilor. >ac acest prag este depit atunci se introduce inde)area salariilorF in ca! contrar <atunci cBnd Kpragul; nu este depit= salariile nu sunt inde)ate deloc. In celalalt ca! se sta%ilete un nivel superior al creterii preurilor iar pBn la acest nivel sunt compensate salariile. Inde)areaF indiferent de tipul suF nu are decBt dou poi%ilitiF din punct de vedere al posi%ilitilor de evaluareH a=o sc*em de inde)are a salariilorF dup evoluia indicelui preurilor %unurilor de consum I& F cu o revi!uire trimestrial in cel mai %un ca!F automat in funcia de oscilaia acestuia. %=o sc*em %a!at pe un salariu fi)atF modificat la rBndul su periodicF conform cu creterea ateptat a inflaiei. Eceste sc*eme de inde)are repre!int o%iectul negocierii indicatelor cu patronatul i intr de o%icei in contractele colective de munc (nc*eiate pentru anul viitor. In nici unul din aceste ca!uri nu se pune pro%lema negocierii acestor contracte in timpul anuluiF deoarece ele tre%uie sa cuprind de la (nceput toate elementele de progno! i a0ustrile automate necesare.

818 INF%A&IA I RATA $OBN'II

54

>o%BndaF in sens largF repre!int venitul sau reenumerarea unui capital. $a este (nsuit de proprietarul oricrui capital care este antrenat intr3o activitate economicF indiferent de natura acesteiaF su% forma de e)cedent in raport cu capitalul respectiv avansat. >o%Bnda se 0ustifica prin serviciul o%inuit sau normal adus de un capital in condiii legale. In ca!ul in care utili!area capitalului are loc in condiii de riscF acestea se acoper prin pli suplimentare ce mresc suma (ncasat de proprietareF fr a fi ins do%Bnd. $ste o%inut fie ca renumerare pentru orice (mprumut %nesc in condiii de garanieF fie ca este adus de o o%ligaiune sau orice alt valoare imo%iliar cu aceleai garaniiF fie c este cBtigat prin serviciul reali!at cu orice element de capital real <mainaF utila0ulF %revetul de investiii etc= pe orice pia concurenial cBnd riscurile sunt ine)istente sau cBnd toi factorii de risc au constituit de0a o%iectul plaii unor prime speciale care acoper integral riscurile respective. /iind un surplus pltit proporionalF peste mrimea capitalului foloitF do%Bnda repre!int o form de venit care se poate reali!a numai intr3o activitate sau aciune economic ce se reali!ea! prin eficienF in care se produce mai mult decBt se c*eltuiete.

8181( RATA REA%7 A $OBN'II I INF%A&IA

>ac o instituie %ancar ofer %ani (mprumutF in mod normal va pre!enta celui creditat o sc*ema de ram%ursri i (i cere s plteasc o do%Bnd pentru (mprumutul acordat. >e e)empluF pentru un (mprumut de 11111a 45>F care va tre%ui ram%ursat in termen de un an se va cere de ctre %anca i plata unei sume de 11a 45> pe luna. Eceasta suma repre!int o do%Bnda de 1211a pe anF ceea ce se poate e)prima i procentualF ca rata a do%Bn!ii de 12V pe anH
121 a .111 1111 a

S12V

+ata do%Bn!ii este preul care este pltit pentru a (mprumuta %ani pentru o perioada determinat de timp i este e)primat ca un procent per a (mprumut. In e)emplul nostruF cu o rata a do%Bn!ii de 12V pe an (nseamn caF persoana (mprumutata tre%uie sa plteasc 12 ceni pe an pentru fiecare a luat cu (mprumut. >up cum pe piaa %unurilor i serviciilor e)ist mai multe preturi i tarifeF tot aa e)ist mai multe rate ale do%Bn!ilor. ?anca va acorda %ani cu (mprumut unui client industrial la o rat a do%Bn!ii mai sc!ut decBt cea la care va da persoanelor fi!ice F deoarece in ca!ul persoanelor 0uridice e)ist un risc mai sc!ut de ram%ursare. Totodat rata do%Bn!ii cerut la un (mprumut pe termen lung va diferi de rata do%Bn!ii pentru un (mprumut pe termen scurt.
55

>o%Bnda real este renumerarea unui capital calculat prin deducerea inflaiei din do%Bnda nominala2". onvenionalF pre!entarea acestei modaliti de e)istenta a do%Bn!ii pornete de la ecuaia lui Irving /is*erH IS+XrF undeH ISrata do%Bn!ii nominale <rata de pia a do%Bn!ii= +Srata reala a do%Bn!ii rSrata inflaiei +Si3r In condiiile in care fenomenul inflaionist nu se manifestF rata do%Bn!ii nominale este egal cu rata do%Bn!ii realeH +Si 'rimea i dinamica acestei do%Bn!i se e)prim prin masa i rata do%Bn!ii reale i aceast forma a do%Bn!ii are o importan ma0or pentru stimularea economiei veniturilor unitailor economice iF (ndeose%i ale populaiei pentru acumularea capitalului i creterea investiiilor. omparativ cu rata inflaiei do%Bnda real poate fiH a=po!itiv cBnd iZrF care incita in mod deose%it economiile i utili!area acestora pentru reali!area unor o%iective economice prin investiii. %=negativ cBnd i]rF care frBnea! economiirea %anilor i investirea lorF pentru c cei care au economiit pot (nregistra in termeni reali pierderi. 5pre e)emplu la cele detaliate anterior presupunem ca avem un (mprumut de 111aF ram%ursa%il intr3un an. 5uma pltita la sfBritul anului pentru acest (mprumut este msurata in termeni nominali i este formata dinH 3111a <capitalul (mprumutat= 3#a do%Bnda pltita < in ca!ul unei rate nominale a do%Bn!ii de #V=
1 1 # a

-a o prima vedere se pare ca cel care a (mprumutat a cBtigat #aF insaF aceast afirmaie nu este integral adevrat deoarece nu s3a luat in calcul nivelul preurilor pe parcursul anului respectiv. >ac preturile rmBn constante intr3un anF atunci rata real a do%Bn!ii pe care o cBtig (mprumuttorul va fi de asemenea de #VF deoarece el poate cumpra cu #V mai multe %unuri i servicii cu cei 11#a ram%ursaiF decBt putea cumpra cu cei 111a pe care i3a (mprumutat. InsF daca nivelul preturilor va creste cu #VF rata real a do%Bn!ii va fi !eroF deoarece cu cei 11#a ram%ursai cumpra aceiai cantitate de %unuri ca i cu cei 111a (mprumutai iniial. >ac (mprumuttorul a (mprumutat cu o do%Bnda de #V anual iar preurile cresc cu 11V atunci rata reala a do%Bn!ii este de 2V. >ac creditorii i de%itorii sunt preocupai de costurile realeF msurate in raport cu puterea de cumprareF rata nominal a do%Bn!ii va fi fi)at la rata real la care cad de acord s fie ram%ursai %anii plus o suma pentru a acoperii orice rat preconi!at a inflaiei.
2"

>o%Bnda nominal repre!inta remunerarea efectiv a unui capital in e)presie curent la preul pieei. Eceasta do%Bnd se caracteri!ea! prin dinamicF insta%iliateF oscilaie i volatilitate.

5"

+uSrrXrRF undeH +uSrata nominala do%Bn!iiP +rSrata reala a do%Bn!ii rRSinflaia anticipata oniderBnd ca un (mprumut pe un an aduce un profit de 11V celui care acord (mprumutul i rata inflaiei este 5V atunci rata nominal a do%Bn!ii este de 15V +uS11X5S15V >ac inflaia este coniderate ca fiind 1V pentru anul respectivF atunci rata nominal a do%Bn!ii va fi de 11V. +uS11X1S11V.

CAPITO%U% 9 ANA%I'A EVO%U&IEI I FORMEI $E MANIFESTARE A PROCESU%UI INF%A&IONIST IN ROMNIA ;N PERIOA$A ())*+()))1 EVO%U&IA PRINCIPA%I%OR IN$ICATORI MACROECONOMICI
In perioada 1CC131CCC inflaia in +omBniaF comparativ cu celelalte ri aflate in tran!iie de la economia de tip centrali!at la economia de piaF a avut forme de manifestare i caracteristici diferite de aceste tarii. &rocesul inflaionist din tara noastr a fost de mai lung durat i in acelai timp amplitudinea pe care a atins3o a fost mai mareF aceasta datorBndu3se intr3o msura mai mare sau mai mic i unor cau!e ce au inut de condiiile economice din +omBnia de la (nceputul anilorJC1 i de natura i ritmicitatea msurilor care au fost luate in direcia li%erali!rii preurilor i a dorinei relansrii economiei naionale.

91( EVO%UTIA INF%A&IEI IN PERIOA$A ())*+())E

$voluia inflaiei in aceast perioad <1CC131CC7= difer in funcie de metoda prin care a fost msurat. 5e o%serva pe %a!a datelor din ta%elul de mai 0os ca rata anual a inflaiei atinge niveluri diferite i are tendineF in anumite perioade contrareF in funcie de indicele prin care este e)primatF indicele preurilor %unurilor de consum I& F indicele preurilor produciei industriale I&&I sau delatorul &I?.

57

Ta3elul nr15 E2#lu/ a rate anuale a n"la/ e m-4urate cu aFut#rul IPC0 IPPI . ,PIB n 6er #a,a ())(+())E 3procente3
EAIITIA>I $ 1CC1 I& 171F2 I&&I 211F1 > &I? 1C5F1 1CC2 211F4 1#4F# 1CCFC 1CC3 25"F1 1"5F1 227F3 1CC4 13"F7 141F5 13CF1 1CC5 32F3 35F1 3"F2 1CC" 3#F3 4CFC 45F1 1CC7 54F# 152F1 144F2

260 210 160 110 60 10 -40 Figura nr.12. Evolutia ratei anuale a inflatiei masurate cu ajutorul IPC, IPPI si d PI in !erioada 1""1-1""#
5#

IPC IPPI $ PI

In figura de mai sus se poate o%serva ca in perioada 1CC131CC3F atBt indicele preurilor de consum cBt i deflatorul &I? au avut o evoluie diferit de cea a indicelui preurilor produciei industriale. EstfelF in timp ce rata inflaiei e)primat prin I& i deflatorul &I? are un ritm rapid i ascendentF rata inflaiei redat prin I&&I are o tendin de diminuare. &rintre cau!ele generatoare ale acestei ituaii se pot meniona pe de parte deose%irile dintre sferele de cuprindere ale indicilor de mai susF iar pe de alta parte momentele diferite ale aplicrii masurilor de li%erali!are a preurilorF modul in care agenii economici au reacionat la aceste masuri. In perioada 1CC431CC" inflaia se caracteri!ea!F indiferent de indicele luat in coniderareF ca avBnd o tendina de cretere. TotodatF in acesta perioad <1CC431CC"= i nivelurile atinse de inflaia e)primat prin indicele preturilor de consumF indicele preurilor produciei industriale i prin deflatorul &I? sunt relativ foarte apropiateF pentru ca in 1CC7 s difere foarte <54F#V prin indicele preurilor %unurilor de consumF 152V prin indicele preurilor produciei industriale i 144F2V prin deflatorul &I?=. 9alorile luate de inflaie au atins nivelul ma)im la (nceputul perioadei de tran!iie. Estfel pentru I& valoarea ma)ima este repre!entata de 25"F1V i s3a (nregistrat in 1CC3P tot in 1CC3 a atins nivelul ma)im i deflatorul &I?F adic 227F3V. In ca!ul I&&I acesta a atins nivelul ma)im in 1CC1F 221F1V.

91(1( EVO%U&IA PRE&URI%OR BUNURI%OR $E CONSUM

'odul in care au evoluat preurile de consum in +omBnia in perioada 1CC131CC7 este strBns legat de etapele de li%erali!areF de eliminare treptat a su%veniilor de la %uget pentru unele mrfuri alimentare i servicii coniderate de %a! in consumul populaieiF precum i de modificrile intervenite in comportamentul consumatorilor. L mare importan in reflectarea acestei evoluii in ituaiile statistice o au sursele de date utili!ate in aceti ani pentru calculul indicilor preurilor de consum i msurile luate in vederea perfecionrii acestor indicii. Enali!Bnd datele din ta%elele 3 i 4 precum i graficele din figurile 13 i 14 se constat o cretere continu a preurilor de consum atBt in ansam%lu cat i pe grupe <mrfuri alimentareF mrfuri nealimentare i servicii= comparativ cu anul 1CC1F precum i de la un an la altul c*iar dac au ritmuri diferite. 53a a0uns astfel ca in anul 1CC7 preurile de consum s fie de peste 211 de ori mai mari decBt in 1CC1F cea mai mare cretere (nregistrBndu3se la preurile produselor alimentare.
5C

Aivelul ma)im atins de I& s3a (nregistrat comparativ cu anul precedent in 1CC3 cBnd a fost de 35"F1V fa de 1CC2. >up 1CC3 au urmat doi ani cu creteri mai reduseF pentru ca in 1CC" sa ai% loc un mare salt la 13#F#V fa de 1CC5F continuat in 1CC7 cu 154F#V.

Ta3elul nr18 E2#lu/ a 6retur l#r ,e c#n4um n 6er #a,a ())(+())E C"a/- ,e ())*D
EAII 1CC1 1CC2 1CC3 1CC4 1CC5 1CC" 1CC7 '/.E-I'$ATE+$ 2#"F2 C"3F4 33"1F2 7C41F3 114"CF3 1427"F5 21"14F" '/.A$E-I'$ATE+$ 2"7F# 7#7FC 2C17F4 "7"CF# #775F3 12215FC 1#"14 5$+9I II 235F7 ""1F1 224CF5 5"41F# #151F2 11#31F# 21##1F4 TLTE271F2 #3#F# 2C#7F1 7171FC C353F4 12C#3F4 211C#F3

22000 1#000 12000 #000 2000 -%000 Figura nr.1%. Evolutia !returilor de consum in !erioada 1""1-1""#&fata de 1""0'
"1

1""1 1""2 1""% 1""4 1""( 1""6 1""#

Ta3elulul nr19 E2#lu/ a 6retur l#r ,e c#n4um n 6er #a,a ())(+())E Canul 6recen,entG(**D 3procente3
EAII 1CC1 1CC2 1CC3 1CC4 1CC5 1CC" 1CC7 '/.E-I'$ATE+$ 2#"F2 33"F" 34#FC 23"F2 131FC 13"F4 151F4 '/.A$E-I'$ATE+$ 2"7F# 2C4F2 3"CF1 232F# 12CF" 13CF1 152F5 5$9I II 235F7 2#1F4 341F3 251F# 142F7 14"FC 17"F5 TLTE271F2 311F4 35"F1 23"F7 132F3 13#F# 154F#

"1

4(0 400 %(0 %00 2(0 200 1(0 100 (0 0 -(0 Figura nr.14. Evolutia !returilor de consum in !erioada 1""1-1""# &anul !recedent)100'

1""1 1""2 1""% 1""4 1""( 1""6 1""#

>ac se au in vedere componentele indicelui total al preurilor de consumF se constat ca evoluia acestora este oscilantH in anii 1CC131CC2 creterea preurilor mrfurilor alimentare a devansat3o atBt pe cea a preurilor mrfurilor nealimentare cBt i a serviciilor. In 1CC3 i 1CC7 au dominat creterile la preurile mrfurilor nealimentareF iar in perioada 1CC431CC" cele ale preurilor serviciilor. >e asemeneaF se poate o%serva ca indicii preurilor mrfurilor alimentare au devansat in anii 1CC1F 1CC2F 1CC4 i 1CC5 indicii preurilor mrfurilor nealimentare.

"2

91(15 EVO%U&IA ME$IE %UNAR7 A INF%A&IEI

In ceea ce privete creterile lunare ale preurilor de consum se o%serv o evoluie oscilant a acestora de3a lungul perioadei 1CC131CC7F nivelul ma)im fiind atins in 1CC3 cu 12F1V. In urmtorii doi ani aplicarea unor masuri de a0ustare in domeniul fiscal i al preurilor a condus la scderea ratei medii lunare a inflaiei la 4F1V in 1CC4 i 2F1V in 1CC5. In 1CC" i 1CC7 se produce ins o nou intenificare a procesului inflaionistF rata medie lunar (nregistrBnd un nivel de 3F#V in 1CC" i #V in 1CC7.

Ta3elul nr1H Rata me, e lunar- a n"la/ e n 6er #a,a ())(+())E +procente3
'/.E-I'$ATE+$ '/.A$E-I'$ATE+$ 5$+9I II TLTE1CC1 12F1 CF1 CF1 11F3 1CC2 11F2 CF3 #F4 CF" 1CC3 11F" 12FC 11F# 12F1 1CC4 4F2 3F7 4F7 4F1 1CC5 1FC 2F1 2FC 2F1 1CC" 3F7 4F1 3F" 3F# 1CC7 7F# 7F7 CF7 #F1

"3

14 12 10 * 6 4 2 0 -2 Figura nr.1(. +ata medie lunara a inflatiei in !erioada 1""1-1""# ,F.-.I,E/0+E ,F./E-.I,E/ 0-+E 1E+2ICII 030-.

>ac in primii doi aniF cele mai mari creteri medii lunare s3au fcut la preurile mrfurilor alimentareF iar in 1CC3 i 1CC" la cele ale mrfurilor nealimentareF in anii 1CC4F 1CC5 i 1CC7 cea mai accentuat ma0orare a avut loc la tarifele pentru serviciile prestate populaieiF piaa acestora continuBnd sa fie dominat de sectorul pu%licF in condiiile unui consum relativ sc!ut i puin fle)i%il.
"4

91(18 EVO%U&IA PRE&URI%OR PRO$USE%OR A:ROA%IMENTARE VN$UTE PE PIA&A &7R7NEASC7

&rodusele agroalimentare vBndute pe piaa rneasc ocup o pondere deose%it de important in consumul populaiei din ara noastr. $voluia preurilor de3a lungul celor apte ani a fost strBns legat de etapele de li%erali!are a preurilorF de evoluia acestora i de nivelul salariilor din economie. Gnc de la (nceputul anului 1CC1 au avut loc creteri ale preurilor produselor agroalimentare vBndute pe piaa rneasc ca o consecin a creterii salariilor populaiei oreneti i a restituirii unor importante sume de %ani acesteia. ea mai rapid cretere a acestor preuri a avut loc in anul 1CC2 <cu 1#7F4V fa de 1CC1=.

Ta3elul nr1I E2#lu/ a 6re/ur l#r 6r#,u4el#r agr#al mentare 2Jn,ute 6e 6 a/a /-r-nea4cn 6er #a,a ())(+())E C())*G(**D 3procente3
EAII 1CC1 1CC2 1CC3 1CC4 1CC5 1CC" 1CC7 &+L>45$ >$ L+I,IA$ 9$,$TE-Y 21CF# 5""F" 145"F# 3C1"F1 5447F1 7412F7 111#"F1 EAI'E-$ DI &+L>45$ >$ TLTE&E5Y+II 9II L+I,IA$ EAI'E-Y 155F7 212F7 212F1 551F# "1"F2 5#1F2 142#F1 1C42F1 1577F5 3373F1 4""4F1 4112F2 5142F# 5C14F# 551CF1 ""1"F1 C111F1 7"43FC 7343FC 11113F3 11311F"

"5

10(00

*(00

6(00

4(00 1""1 1""2 1""% 1""4 1""( 1""6 1""#

2(00

(00

-1(00 Figura nr.16. Evolutia !returilor !roduselor agroalimentare vandute !e !iata taraneasca in !erioada 1""1-1""#

""

Ta3elul nr1E E2#lu/ a 6retur l#r 6r#,u4el#r agr#al mentare 2Jn,ute 6e 6 a/a /-r-nea4cn 6er #a,a ())(+())E Canul 6rece,entG(**D 3procente3
EAII 1CC1 1CC2 1CC3 1CC4 1CC5 1CC" 1CC7 &+L>45$ >$ L+I,IA$ 9$,$TE-Y 21CF# 257F# 257F1 2"#F2 13CF1 135FC 137F" EAI'E-$ DI &+L>45$ >$ TLTE&Y5Y+II 9II L+I,IA$ EAI'E-Y 155F7 212F7 212F1 354F4 314F1 2#7F4 25#F# 31"F3 271F" 23"F2 23CF3 253F7 14CF5 12"F" 137FC 131F2 154F3 13#F5 111F1 145F2 134FC

%60 %10 260 210 160 110 60 10 -40 Figura nr.1#. Evolutia !returilor !roduselor agroalimentare in !erioada 1""1-1""# 1""1 1""2 1""% 1""4 1""( 1""6 1""#

"7

&rimele semne ale sta%ili!rii macroeconomice aprute in anul 1CC3 i manifestate mai puternic in 1CC4 au influenat i tendinele de evoluie a acestor preuri. Enul 1CC4 s3a caracteri!at prin creterea veniturilor populaiei i ec*ili%rarea raportului dintre cerere i oferta la produsele agroalimentareF precum i prin mrirea gradului de aprovi!ionare a populaiei cu produse agroalimentare de pe piaa rneasc. &returile acestor produse cunosc creteri din ce in ce mai reduse pana in anul 1CC"F cBnd ritmul este ceva mai mare decBt anul anterior <3#F5V=F pentru ca la sfBritul perioadei anali!ate sa scad din nou <34FCV=. 4rmrind evoluia preurilor pe categorii de produse agroalimentare <adicH produse de origine vegetalP animale i pasri vii i produse de origine animal=F se constat diferene de ritm atBt intre eleF cBt i fa de total. EstfelF preurile la produsele de origine vegetal au atins nivelul ma)im in 1CC4F dup o cretere continu din 1CC1F iar pBn in 1CC7 (nregistrea! creteri tot mai reduseF pentru ca in acest an ritmul s se accelere!e. &reurile la grupa :animale i pasri vii; au crescut pBn in anul 1CC2 din ce in ce mai multF in acest an (nregistrBndu3se cel mai (nalt ritm din (ntreaga perioad 1CC131CC7F dup care creterea a fost mai redus. &returile produselor de origine animal au sporit cel mai rapid in anul 1CC3 <21"F3V fa de anul 1CC2=F dup care ritmul s3a redus pBn in anul 1CC" cBnd a avut un nou salt <X54F3V= pentru a fi urmate de o cretere mai mic in 1CC7 <45F2V= omparativ cu anul 1CC1F preurile produselor agroalimentare vBndute pe piaa rneasc au crescut de aproape 113 oriF cu creteri apro)imativ egale la preurile produselor de origine vegetal i a celor de origine animal <de apro)imativ 111 ori i o cretere mai redus pentru grupa :animale i pasri vii; <de 73 de ori==. In conclu!ie se poate spune ca vBn!rile pe piaa rneasc au ocupat o pondere din ce in ce mai mare in totalul vBn!rilor deoarece preurile pe aceast pia l3a repre!entat raportul direct i li%er dintre cerere i ofert.

91(19 EVO%U&IA PRE&URI%OR PRO$UC&IEI IN$USTRIA%E ;N PERIOA$A ())(+())E

-i%erali!area preurilor produciei industriale a repre!entat o msur important i necesar pentru reali!area autonomiei activitii (ntreprinderilor i pentru restructurarea lor pe criterii de renta%ilitate.
"#

>up cum re!ult i din ta%elele # i C i din graficele din figurile 1# i 1C (nc din 1CC1F imediat dup li%erali!areF preurile de producie au crescut e)trem de multF amplitudinea atins in acest an fiind de 321F1V comparativ cu 1CC1 <acesta a fost cel mai (nalt nivel din perioada anali!atF luBndu3se in calcul anul precedent=. Eceasta cretere a avut ca factori determinani scumpirea salariilorF materiilor prime i energiei i a sporirii costurilor cu fora de munc. &Bn in 1CC" ma0orarea preurilor a fost tot mai redusF pentru ca din acest an creterea acestora s se accelere!e. Eceast tendina s3a manifestat atBt pe ansam%lu <I&&I total= cBt i pe fiecare ramur din economie. Ta3elul nr1K E2#lu/ a 6re/ur l#r 6r#,uc/ e n,u4tr ale n 6er #a,a ())(+())E C())*G(**D 3procente3
EAII IA>45T+IE $2T+E TI9Y 2C4F2 C17F" 2253F" 51C1F1 "177FC C127F" 3#2"2FC IA>45T+IE $A$+,IE &+$-4 +YTLE+$ $-$ T+I EF T$+'I EF E&E DI ,E[$ 31CF# 47#F4 #51F1 1"33F3 2315F5 3C4"F1 55C3F1 C211F2 775"F1 112##F4 11747F5 15""1F1 2"C13F5 4C134F" TLTE-

1CC1 1CC2 1CC3 1CC4 1CC5 1CC" 1CC7

321F1 C11F" 2415F7 5#1CF# 7#4CF" 117"4F2 2C"45F#

(0000 4(000 40000 %(000 %0000 2(000 20000 1(000 10000 (000 0

1""1 1""2 1""% 1""4 1""( 1""6 1""#

Figura nr.1*. Evolutia !returilor !roductiei industriale in !erioada 1""1-1""#

"C

Ta3elul nr1) E2#lu/ a 6re/ur l#r 6r#,uc/ e n,u4tr ale n 6er #a,a ())(+())E Canul curentG(**D 3procente3
EAII IA>45T+IE $2T+E TI9Y 2C4F2 31#F5 2#4F3 231F3 11CF1 147F# 41CF2 IA>45T+IE $A$+,I$ &+$-4 +YTLE+$ $-$ T+I EF T$+'I EF E&E DI ,E[$ 31CF# 47#F4 274F4 341F4 271F2 241F" 242F" 233F4 13#F7 122F1 151F4 13#F7 22CF1 313F1 TLTE-

1CC1 1CC2 1CC3 1CC4 1CC5 1CC" 1CC7

321F1 2#4F# 2"5F1 241F5 135F1 14CFC 252F1

(00 4(0 400 %(0 %00 2(0 200 1(0 100 (0 0

Figura nr.1". Evolutia !returilor !roductiei industriale in !erioada 1""1-1""#

1""1 1""2 1""% 1""4 1""( 1""6 1""#

71

In ceea ce privete dominaia uneia sau alteia din componentele indicelui total al preurilor de producie <ramurileH industria e)tractivF industria prelucrtoareF energie electricF termicF ga!e i ap=F se o%serv ca in primii doi ani preurile la energie electricF termicF ap i ga!e au fost cele care au (nregistrat cea mai rapid cretereF pentru ca din 1CC3 i pBn in 1CC" industria prelucrtoare s fie cea mai avansat i in anul 1CC7 cea e)tractiv s devanse!e celelalte ramuri. &entru industriile prelucrtoare i energie electricaF termicF ap i ga!eF cea mai mare cretere a avut loc in anul 1CC1 <de 31CF#V iF respectiv 47#F4V= in timp ce pentru industria e)tractiv anul 1CC7 a fost cel in care au avut loc cele mai mari ma0orri <de 41CF2V=. omparativ cu anul 1CC1F o cretere deose%itF au (nregistrat3o preurile la energie electricF termicF ap i ga!eF (n 1CC7 I&&I in aceasta ramur atingBnd nivelul de 4C134F"V. Eu urmat creterile din industria e)tractivF cu 3#1"2FCV i din industria prelucrtoare cu 2"#13F5V faa de 1CC1.

915 INF%A&IA ;N ROMNIA ;N PERIOA$A ())K+()))

Enali!a procesului inflaionist in cadrul acestui capitol este (mprit pe dou perioade 1CC131CC7 iF respectiv 1CC731CCCF datorit unei sc*im%ri intervenite in metoda de calcul a indicelui preurilor de consum. I& se calculea! ca un indice de tip -aspe.res cu %a!a fi). GncepBnd din ianuarie 1CCCF calculul indicilor lunari cu %a!a fi) se face cu preurile medii din anul 1CC7 <anul 1CC7S111= i ponderile din acelai an determinate pe %a!a c*eltuielilor medii din Enc*eta Integrata in ,ospodarii <EI,=. &entru aigurarea continuitii seriilor de indici construii cu %a!e diferite s3a utili!at un :coeficient de racordare; care permite legarea <racordarea= seriei de indici lunari din anul 1CCC cu %a!a 1CC7S111 la seria de indici cu %a!a 1CC5S111. oeficientul de racordare s3a calculat ca raport intre un indice de tip -aspe.res calculat pentru luna decem%rie 1CC# in acea %a!a <1CC5S111= i un altul de acelai tip i pentru aceeai lun in noua %a! <1CC7S111=. ompararea a doi indici calculai in %a!e diferite se face raportBnd indicele de comparat in noua %a!a multiplicat cu coeficientul de racordare la indicele cu care se compar calculat in vec*ea %a! <aceasta metodologie este utili!ata de 4$=. 'etodologia de calcul a I& in +omBnia esteF in generalF armoni!at cu metodologia utili!at de Lficiul de 5tatistic al 4niunii $uropene <$4+L5TET= la nivel de claificriF nomenclatoare metode de eantionare i de calcul. laificare LI L& < laificare consumului individual pe destinaii= convenita de $$T$4+L5TETTL$ > asigur compara%ilitatea indicilor la nivel european. 4ltima veriune a acestei claificriF adaptata din noiem%rie
71

1CC"F este structurata de 12 divi!iuniF detaliate in 2C de grupe i "1 clase de mrfuri i servicii.

9151( IN$ICII PRE&URI%OR $E CONSUM ;N ())K I ()))

Enul 1CC# se caracteri!ea! din punctul de vedere al nivelului atins de rata inflaiei drept unul %unF deoarece in toat perioada de tran!iie i pBn in pre!ent anul 1CC# constituie perioada cu cea mai mica inflaie <indicele preturilor de consum a fost de 141F"C=. >ei dup datele din ta%elul 11 i din graficul din figura 21 reiese ca anul a de%utat relativ prost <in primele luni ale sale inflaia a atins nivelurile lunare ma)imeF respectiv in ianuarie 4FCV i fe%ruarie 7F2V=F ratele lunare ale inflaieiF in continuare au (nregistrat valori su% cele atinse in primele dou luni.

Ta3elul nr1(* E2#lu/ a lunar- a IPC n ())K . ())) 3procente3

IA>I $T-4AE IEA4E+I$ /$?+4E+I$ 'E+TI$ E&+I-I$ 'EI I4AI$ I4-I$ E4,45T 5$&T$'?+I$ L TL'?+I$ ALI$'?+I$ >$ $'?+I$ -4AE EAT$+ILE+ES111 1CC# 1CCC 114FC 113F1 117F2 112FC 113F# 11"F4 112F7 114F# 112F3 115F3 111F3 115F1 111F3 111F7 111F" 111F2 112F7 113F2 113FC 114F2 111FC 114F1 112F2 112FC >$ 3EA4- &+$ 1CC# 114FC 112F4 11"F" 11CF# 122F5 124F1 125F7 12"F5 131F1 135F1 137F" 141F" $>$AT 1CCC 113F1 11"F1 112F7 11#F2 124F5 131F# 133F1 134F" 13#FC 144F7 151F4 152F3

72

10 " * # 6 ( 4 % 2 1 0 Figura nr.20. +ata inflatiei in anii 1""* si 1""" &luna anterioara)100' I-/4-+IE FE +4-+IE ,-+IE -P+I.IE ,-I I4/IE I4.IE -45410 1EP0E, +IE 3C03, +IE /3IE, +IE $ECE, +IE

73

60 (0 40 %0 20 10 0
Figura nr.21. +ata inflatiei in anii 1""* si 1""" &luna dec. anul !recedent)100'

I-/4-+IE FE +4-+IE ,-+0IE -P+I.IE ,-I I4/IE I4.IE -45410 1EP0E, +IE 3C03, +IE /3IE, +IE $ECE, +IE

In privina inflaiei pe structur <adic mrfuri alimentareF mrfuri nealimentare i servicii= aceasta a avut urmtoarea evoluieH 9151(1( IPC Lm-r"ur al mentare
Ta3elul nr1(( E2#lu/ a lunara a IPC Lm-r"ur al mentare +procente3
IA>I $T-4AE IEA4E+I$ /$?+4E+I$ 'E+TI$ E&+I-I$ 'EI I4AI$ I4-I$ E4,45T 5$&T$'?+I$ L TL'?+I$ ALI$'?+I$ >$ $'?+I$ -4AE EAT$+ILE+ES111 1CC# 1CCC 114F5 112F5 117F7 112F5 112F5 114F7 112F1 115F2 111F7 113F1 111F1 111F5 CCF1 C#F# CCF1 111F1 112F7 113F" 111F" 113F4 111F# 113F4 112F5 114F1 >$ 3EA4- &+$ 1CC# 114F5 112F5 115F3 117F# 11#F" 11#F5 117F4 11"F3 11CF3 121F3 123F4 12"F5 $>$AT 1CCC 112F5 115F1 11CFC 115F" 11CF3 11CF# 11#F4 11#F5 122F# 127F1 131F3 13"F7

74

40

%(

%0 I-/4-+IE FE +4-+IE ,-+0IE -P+I.IE ,-I I4/IE I4.IE -45410 1EP0E, +IE 3C03, +IE /3IE, +IE $ECE, +IE

2(

20

1(

10

0 Figura nr.22. Evolutia lunara a IPC-marfuri alimentare &dec. anul !recedent)100'

75

* # 6 ( 4 % 2 1 0 -1 -2
Figura nr.2%. Evolutia lunara a IPC-marfuri alimentare&luna anterioara)100'

I-/4-+IE FE +4-+IE ,-+0IE -P+I.IE ,-I I4/IE I4.IE -45410 1EP0E, +IE 3C03, +IE /3IE, +IE $ECE, +IE

ea mai mare cretere de preuri fa de luna precedent s3a (nregistrat la grupa de mrfuri alimentare <in 1CCC X4F1V=F iar in cadrul acesteiaF creteri semnificative (nregistrBndu3se la legume i conserve de legume <X11F1V=F ou <X11F1V=F pBine <X7F5"V=F lapte i produse lactate <X4F"V=F fructe i conserve din fructe <4F1V=. Eceste produse dein 24F1V din totalul c*eltuielilor %neti de consum ale populaiei.

7"

9151(15 IPC+m-r"ur neal mentare

Ta3elul nr1(5 E2#lu/ a lunara a IPC+m-r"ur neal mentare 3procente3
IA>I $T-4AE IEA4E+I$ /$?+4E+I$ 'E+TI$ E&+I-I$ 'EI I4AI$ I4-I$ E4,45T 5$&T$'?+I$ L TL'?+I$ ALI$'?+I$ >$ $'?+I$ -4AE EAT$+ILE+ES111 1CC# 1CCC 112F# 112F5 117F1 113F4 115F2 11#F# 112F3 113F7 114F1 113F4 112F" 117F3 112F" 112F" 111FC 112F2 111F# 112FC 115F1 113F" 111FC 115F3 111FC 112F5 >$ 3EA4- &+$ 1CC# 112F# 111F1 115F7 11#F3 123F2 12"F4 12CF7 132F2 134F5 141F4 144F1 14"F# $>$AT 1CCC 112F5 11"F1 115F3 11CF" 123F7 132F7 13"F1 13CF1 143F2 14#F3 15"F2 1"1F2

#( 6( (( 4( %( 2( 1( ( -(
Figura nr.24. Evolutia lunara a IPCmarfuri nealimentare&dec. anul !recedent)100'

I-/4-+IE FE +4-+IE ,-+0IE -P+I.IE ,-I I4/IE I4.IE -45410 1EP0E, +IE 3C03, +IE /3IE, +IE $ECE, +IE

77

" # ( % 1 -1
Figura nr.2(. Evolutia lunara a IPC-marfuri nealimentare &luna anterioara)100'

I-/4-+IE FE +4-+IE ,-+0IE -P+I.IE ,-I I4/IE I4.IE -45410 1EP0E, +IE 3C03, +IE /3I, +IE $ECE, +IE

-a mrfurile nealimentare creterea preurilor a fost in 1CCC superioar celei din 1CC# <"1F2V in 1CCC i 4"F#V in 1CC#=F creteri mai (nsemnate fiind la com%usti%ili <X4F5V=F tricota0e <X3F#V=F medicamente <X3F3V=F acestea contri%uind cu 11F7V in totalul indicelui preurilor de consum.

9151(18 IPC+4er2c
Ta3elul nr1(8 E2#lu/ a lunar- a IPC+4er2c 3procente3
IA>I $T-4AE IEA4E+I$ /$?+4E+I$ 'E+TI$ E&+I-I$ 'EI I4AI$ I4-I$ E4,45T 5$&T$'?+I$ L TL'?+I$ ALI$'?+I$ >$ $'?+I$ -4AE EAT$+ILE+ES111 1CC# 1CCC 111F" 11"F1 11"F2 112F7 113F# 115F1 115F7 11"F7 112F2 11"F2 111F" 111F# 114F5 11"F1 111FC 111F" 115F1 112FC 11"F5 11"F# 112F3 112F5 112F1 111F3 >$ 3EA4- &+$ 1CC# 111F" 11#F" 123F1 131F1 133F1 135F1 141F2 143F# 151F2 1"1F1 1"4F# 1"#F2 $>$AT 1CCC 11"F1 11#F# 114F3 122F1 141F7 15#F5 1"#F1 171F7 175F" 1#7F" 1C2F3 1C4F7

7#

200 1(0 100 (0 0

Figura nr.26. Evolutia lunara a IPCservicii &dec. anul !recedent)100'

I-/4-+IE FE +4-+IE ,-+0IE -P+I.IE ,-I I4/IE I4.IE -45410 1EP0E, +IE 3C03, +IE /3IE, +IE $ECE, +IE

1* 16 14 12 10 * 6 4 2 0
Figura nr.2#. Evolutia lunara a IPCservicii &luna anterioara)100'

I-/4-+IE FE +4-+IE ,-+0IE -P+I.IE ,-I I4/IE I4.IE -45410 1EP0E, +IE 3C03, +IE /3IE, +IE $ECE, +IE

7C

omparativ cu anul 1CC# in 1CC# sporul serviciilor aproape ca s3a du%lat <C4F7V=F iar in cadrul acestei grupe creteri lunare mai mari s3au (nregistrat la tarifele pentru igien i cosmetic <3FCV=F (ngri0ire medical <X2F1V=F apF salu%ritate <X2F"V=F transport interur%an <2F2V= care repre!int 4F7V din totalul c*eltuielilor %neti ale populaiei.

918 EVO%U&IA PRINCIPA%I%OR IN$ICATORI MACROECONOMICI ;N PERIOA$A ()K)+())) I POIBI%IT7&I%E ROMNIEI $E A$ERARE %A UNIUNEA EUROPEAN7 9181( PRO$USU% INTERN BRUT

>up 11 ani de la declanarea tran!iiei la economia de piaF nivelul relativ al produsului intern %rut difer de la o ar la alta i reflect eficiena masurilor promovate de rile respective. >e regulF volumul fi!ic al produsului intern %rut este mai mic decBt la (nceputul perioadei i a condus la adBncirea decala0elor fa de rile 4$F aflate in progres evident. &entru a sta%ilii o prima opinie despre aceste decala0e elocvente sunt datele din ta%elul nr.14. >atele indic dou procese diametral opuse. &e de o parte tarile 4$ careF in intervalul 1C#C31CC# au (nregistrat o cretere medie a produsului intern %rut cu 1CVP creteri superioare au avut loc in rile mai miciF incluiv in cele mai puin de!voltate. E se vedea in acest sens sporul &I? cu 2"FCV in &ortugaliaF cu 21FCV in 5pania i creterea record de #3FCV in Irlanda. >e asemeneaF ,ermaniaF de departe cea mai mare ara europeanF s3a afirmat i in aceasta perioada ca principala locomotiv a 4$. oncomitent cu integrarea i structurarea fostei economii socialiste est3germaneF in intervalul amintit produsul intern %rut al ,ermaniei a crescut cu 22F"VF procent superior fa de cel mediu din 4niunea $uropean. &e de alta parteF in ma0oritatea rilor candidate la 4$F produsul intern %rut in 1CC# este inferior celui din 1C#C. In +omBniaF spre e)empluF volumul fi!ic al &I? este cu 23FCV mai micF fapt ce a indus un decala0 in cretere fa de rile 4$. >ac avem in vedere ca in +omBnia produsul intern %rut a c!ut in
#1

1CCC cu circa 3F"VF iar in rile 4$ a avut loc o cretere de circa 1FCVF decala0ul produsului intern %rut pe locuitor dintre 4$ i +omBnia a crescut in deceniul 1C#C31CCC de la 4F5H1 la 5F5H1. Ta3elul nr1(9 In, cele 6r#,u4ulu ntern 3rut !n /-r le UE . /-r le can, ,ate la UE !n ())K "a/- ,e ()K) 3procente3 TARI UE 4$3TLTE/+EATE ,$+'EAIE ITE-IE +$,ET4- 4AIT E45T+IE ?$-,IE >EA$'E+ E /IA-EA>E ,+$ IE I+-EA>E -42$'?4+, L-EA>E &L+T4,E-IE 5&EAIE 54$>IE ())KM()K) 11CF1 115F1 122F" 112F2 11#F1 123F# 11#F# 125F1 112F2 117F3 1#3FC 151FC 12#F1 12"F" 121FC 113F1 TARI%E CAN$I$ATE %A UE +L'EAIE ?4-,E+IE +. $ME &L-LAIE 5-L9E IE 5-L9$AIE 4A,E+IE $5TLAIE -4TLAIE -IT4EAIE ())KM()K) 7"F1 "CF1 C5F3 117F1 CCF# 111F4 C5F3 7CF4 5CF3 ""F2

Indicele produsului intern %rut este seni%il mai mic i in alte ri europene candidate la 4niune @in ?ulgaria cu 31V i in celelalte trei ri %alticeF in medie cu 33F5V. In celelalte ri ins @ +epu%lica e*F 4ngariaF 5lovacia i 5lovenia produsul intern %rut din 1CC# era practic apropiat sau asemntor cu cel din 1C#CF iar in &olonia a fost cu 17F1V mai mare. >atele aratF totodatF ca in ultimul timp ma0oritatea rilor central i est @europene s3au (nscris pe un trend constant de cretere economicF unele din 1CC231CC3 caF &oloniaF 4ngaria i +. e*F altele din 1CC5 caF $stoniaF -etonia i -ituania. +omBnia pre!int o ituaie aparteF dup o cretere a &I? in fiecare an in intervalul 1CC331CC" a urmat o scdereF de asemeneaF in fiecare an a indicatorului in intervalul 1CC731CCC i progno!ele o%inute arat ca a%ia in anul 2111 se va stopa scderea i se va relua creterea economic. ?ulgaria a
#1

avut o ituaie asemntoareF in 1CC" i 1CC7 cBnd a (nregistrat o scdere a &I?F dar din 1CC# indicatorul respectiv cunoaste o anumita cretere. $ficiena masurilor de reform din rile in tran!iie re!ult i din evoluia altor indicatori.

91815 PRO$UC&IA :%OBA%7 IN$USTRIA%7

In ca!ul produciei glo%ale ne referimF in primul rBndF la evoluia produciei industrialeF (ntrucBt prin ponderea ei ridicat in economia tuturor rilorF are o influen ma0or asupra dinamicii &I?. EstfelF in timp ce in +omBnia producia industrial repre!enta in 1CC# numai 4"F3V din cea a anului in 1C#CF in rile central europene aceasta a fost de C#F2VF cu preci!area c in &olonia nivelul a atins 11#F"VF in 4ngaria 113F2VF in +. e*a i 5lovacia aproape #1V i in 5lovenia 75FCV. /r (ndoialF volumul fi!ic mai mare al produciei industriale in rile menionate mai sus reflect un grad superior de restructurare i de adaptare a agenilor economici la cerinele economice li%ere de pia.

91818 FORMAREA BRUT7 A CAPITA%U%UI FI<

a factor esenial al restructurrii i moderni!rii producieiF formarea %rut a capitalului fi) a avut o evoluie destul de sinuoas in +omBnia. omparativ cu 1C#CF nivelul real al indicatorului a sc!ut %rusc in urmtorii doi aniF astfel ca in 1CC2 a a0uns la numai 44F1VP a urmat o cretere lent in 1CC"F cBnd nivelul indicatorului a fost de 72F2VF dup care a sc!ut din nou. In 1CC# formarea %rut a capitalului nu repre!int decBt 57F4V din valoarea anului 1C#C. u c*eltuieli anuale pentru fondurile fi)e reduse al 0umtateF respectiv cu perioada prerevoluionarF este dificil sa se relanse!e creterea economic i s se ating intr3un timp scurt nivelul produsului intern %rut i al produciei industriale din 1C#C. In ?ulgaria nivelul indicatorului este c*iar mai mic decBt in +omBnia <44F1V in 1CC7=. 5pre deose%ire de ituaiile amintiteF in celelalte ri candidate la 4$ formarea %rut a capitalului fi) a atins volumul real din 1C#C i c*iar l3a depitF in +. e* din 1CC5F in &olonia din 1CC" i in 4ngaria i 5lovacia din
#2

1CC7. 5pre e)emplu in +. e*F 4ngaria i &olonia indicele formarii %rute a capitalului fi) a fost de 115V in 1CC# fa de 1C#C. 5trBns legat de aceste aspecte eseniale ale economiei realeF sunt demne de semnalat (nc doua ituaiiH 3c*eltuielile aferente consumului curent total al societilor romaneti din 1CC# sunt mai mari decBt cu 11 ani in urm. In termeni realiF in 1CC# ele au fost cu 4F1V superioare celor din 1C#C. /enomenul privind devansarea dinamicii procesului intern %rut de ctre dinamica consumului se manifest i in alte ri candidate la 4$F dar intenitatea acesteia este mai redus decBt in ca!ul rii noastre. 3economiile interne %rute <diferena dintre &I? i consumul total= au o rat foarte sc!ut in +omBnia <14V in 1CC7=F ara noastr plasBndu3se pe penultimul loc in cadrul rilor europene candidate la 4niuneF dup noi aflBndu3 se -etonia cu o rata a economiirii de 11V.In celelalte ri indicatorul are dimeniuni mai mariH in +. e* i 5lovacia 2#VF 4ngaria 27V i 5lovenia 23VF fapt ce le permite sa aloce fonduri mai mari pentru investiiiF cea mai puternica pBrg*ie a creterii economice.

91819 INVESTI&II $IRECTE $E CAPITA% STR7IN

apitalul strin are dimeniuni conidera%il mai mari in 4ngariaF +. e*a i &olonia i mai mici in +omBniaF ?ulgaria i 5lovacia. Ta3elul nr1(H In2e4t / 4tr- ne ,e ca6 tal n tar le eur#6ene can, ,ate la UE 3milioane dolari3
WE+ETEAII +L'`AIE ?4-,E+IE +. $MY &L-LAIE 4A,E+IE 5-L9E IE 5-L9$AIE $5TLAIE -$TLAIE -IT4EAIE 1CC1 3 4 1#1 ## 311 1# 4 3 3 3 1CC1 37 5" 513 117 145C #2 "5 3 3 3 1CC2 73 42 1114 2#4 1471 111 111 5# 43 11 1CC3 C4 41 "54 5#1 233C 134 113 1"1 45 31 1CC4 341 115 #"C 542 114" 171 12# 225 214 31 1CC5 41C C1 25"2 1134 4453 157 17" 215 1#1 73 1CC" 2"3 113 142# 27"# 1C#3 21" 2#" 151 3#2 152 1CC7 1215 515 1311 3177 21#5 1"1 321 2"7 525 355 1CC# 2131 411 2541 512C 1C35 51# 1"5 571 274 C2"

#3

>in volumul investiiilor strine pe locuitor in intervalul 1CC131CC# pe primele locuri se afl 4ngaria cu 1"C2 de dolariF +. e*a cu 1172 de dolariF 5lovenia cu "45 dolari i rile %altice cu apro)imativ "41 dolari. In &olonia investiiile directe de capital strin pe locuitor au fost de 355 dolari. In +omBnia nivelul indicatorului este de numai 1C# dolari i in ?ulgaria de 1"3 dolari. >up cum re!ult din cifreF investitorii strini ocolesc +omBnia i ?ulgariaF ca efectF pro%a%ilF al po!iiei lor geografice i a lipsei de (ncredere in sta%ilitatea politic i economic din rile respective. /r (ndoialF efectele nu pot fi decBt negative in planul asimulrii te*nologiilor de producie moderneF a managementului unitilor economice i a integrrii eficiente in relaiile economice internaionale.

9181H BA%AN&A CONTU%UI CURENT

Toate rile central i est3europene candidate la 4$ (nregistrea! un deficit (nsemnat in %alana contului curent. >arF in timp ce in +. e*aF 4ngaria i 5lovenia deficitul este in scdereF in &oloniaF +omBnia i 5lovacia deficitul este in cretere. &entru anul 1CC# volumul deficitului i proporia lui fa de produsul intern %rut sunt redate in ta%elul nr.1" <de menionat ca procentele sunt calculate prin raportarea soldului negativ al contului curent al produsul intern %rut din 1CC7=. Ta3elul nr1(I Balan/a c#ntulu curent n ())K
TARA +L'`AIE ?4-,E+IE +. $MY &L-LAIE 4A,E+IE 5-L9E IE 5-L9$AIE $5TLAIE -$TLAIE -IT4EAIE MI%IOANE US$ 33111 3252 3114" 3"#5# 322C# 3215C 34 3447 3713 312C# N $IN PIB 3#F" 32F5 32F1 35F1 35F1 311F" 31F1 3CF5 312FC 313F5

#4

omparativ cu celelalte ri candidate la 4$F in +omBnia deficitul %alanei contului curent este foarte mare atBt ca mrime a%solutF cBt i ca proporie in &I?. In condiiile unor investiii directe de capital strin sc!uteF deficitul contului curent contri%uieF pe de o parteF la creterea datoriei e)terne iF pe de alt parteF la devalori!area leului in raport cu dolarul 54E i alte valute.

9181I OMA?U%

+estructurarea produciei sociale in deose%i a industriei a generat un oma0 ridicat in ma0oritatea rilor central i est3europeneF cu deose%ire in &oloniaF 5lovaciaF 5lovenia i 4ngaria undeF in anii 1CC431CC#F rata oma0ului a (nregistrat o oscilaie de regulaF intre 11 i 15V. +ate mai sc!ute de oma0 s3au (nregistrat in +. e*a <intre 2FC i 7F5V= i rile %altice < in medie intre 5F3 i 7F3V=. 5u% acest aspectF +omBnia ocupa o po!iie intermediarH rata oma0ului a fost relativ mai mare in primii ani ai tran!iiei <11FCV in 1CC4=F dup care a cunoscut o anumita reducere <"F"V in 1CC"=F pentru ca in ultimul timp oma0ul sa se (nscrieF din nouF pe o cur%a cresctoare <#F#V in 1CC7F 11F3V in 1CC# i 11F3V in iunie 1CCC=. ifrele invocate nu conduc la o conclu!ie categoric privind relaia dintre mersul reformei i rata oma0uluiH In +. e*aF spre e)empluF apreciata ca fiind mai avansat pe calea economiei li%ere de piaF rata oma0ului a avut un nivel relativ sc!ut in aproape toi anii tran!iiei. In sc*im%F in alte ri ca &olonia care a fcutF de asemeneaF pai mari in direcia economiei de piaaF rata oma0ului a avut constant niveluri ridicate <rata ma)im a fost de 1"F1V in 1CC4=.

9181E INF%A&IA
Tran!iia la economia de piaa a fost insoit de o inflaie foarte mareF galopantF mai ales in primii ani cBnd s3au li%erali!at preurile i s3a trecut la formarea lor pe %a!a cererii i ofertei. >e la o inflaie cu trei c*iar patru cifre in 5lovenia i rile %alticeF rata inflaiei este msuratF in pre!entF cu doua sau o ingura cifra. +itmurile anuale ale creterii preurilor de consum sunt pre!entate in ta%elul urmtor.

#5

Ta3elul nr1(E Pretur le ,e c#n4um n /-r le eur#6ene can, ,ate la UE0 ()K)+())K Cme, a anuala0 cre.terea 6r#centuala "ata ,e anul 6rece,entD 3procente3
Tara +L'EAIE ()K) 1F1 ())* 5F1 23F# CFC 5#5F # 2#FC 11F4 551F " 1#F1 11FC CF1 ())( 171F 2 33#F 5 5"F7 71F3 35F1 "1F2 115F 1 212F 1 172F 2 21"F 4 ())5 211F4 C1F3 11F1 45F3 23F1 11F2 217F3 117#F 2 C51F2 1121F 5 ())8 25"F 1 72FC 21F# 3"FC 22F" 23F1 31F7 #CF" 11CF 1 411F 1 ())9 13"F 7 C"F2 11F1 33F2 1CF1 13F4 21F1 47FC 35F7 72F1 ()) H 32F3 "2F1 CF1 2#F1 2#F5 11F1 13F5 2#FC 25F1 3CF5 ())I 3#F# 123F 1 #FC 1CF# 23F" "F1 CFC 23F1 17F7 24F7 ())E 154F# 11#2F " #F4 15F1 1#F4 "F2 #F4 11F1 #F5 #F# ())K 5CF1 22F2 11F" 11F7 14F2 "F7 7FC 11F" 4F7 5F1

?4-,E+IE "F4 +. $ME &L-LAIE 4A,E+IE 5-L9E IE 5-L9$AIE $5TLAIE -$TLAIE -IT4EAIE 1F4 2"4F3 17F1 1F3 12#5F 3 4F1 5F2 2F1

In &oloniaF creterea preurilor de consum a avut un nivel ma)im in 1CC1F dup care creterea a fost din ce in ce mai micF in 1CC# (nregistrBndu3se o inflaie de 11F7V. In +. e*a i 4ngaria inflaia a avut dimeniuni mai mariF cu numai doua cifreF ratele fiind de 5"F7V in +. e*a i de 35V in 4ngariaF in 1CC1. 4lterior rata inflaiei s3a redus de la un an la altul i in 1CC# mrimea ei a fost de 11F"V i respectiv 14F2V. a i in ca!ul altor indicatoriF in +omBnia rata inflaiei a avut o evoluie care a atins niveluri ridicate cu trei cifre in anii 1CC131CC4F mrimea ma)ima fiind 25"F1V in 1CC3P a urmat o scdere in 1CC5 i 1CC"F cu rate de 32F3V i 3#F#VF dup care creterea preurilor de consum a atins din nou cote ridicateH154F#V in 1CC7P 5CF1V in 1CC#F iar pentru anul 1CCC creterea a depit 55V. ?ulgaria pre!intF de asemeneaF o e)periena aparte. Aivelul ma)im al creterii preurilor de consum de 33#F5V a fost atins in 1CC1F au urmat patru ani de cretere mai sc!uta a preturilor <intre "2F1V i 3"F2V=F pentru ca in 1CC" i 1CC7 rata inflaiei s sar la 123F1V i respectivF la cifra record de 11#2F"V. In urma acestei creteri oc a preurilor de consumF rata inflaiei s3a redus la 22F2V in 1CC# i se pare ca aceasta tendin va continua.
#"

$voluiile care au intervenit in rata inflaiei din +omBnia (i au sursa in ritmul lent in care au fost li%erali!ate preurile i in e)istenta unor puternice de!ec*ili%re macroeconomice <%ugetul consolidatF %alana comerului e)terior i a contului curent=.+ata ridicat a inflaiei din +omBnia a fost generatF in acelai timpF de e)istena unor puternice po!iii monopoliste in sectoare vitale ale economiei <+L'T$-$ L'F LA$-F +L',E[F 5A /+ etc=F ca i de e)istenta unor mari (ntreprinderi care (nregistrea! pierderi iF intr3un fel sau altulF au primit sau mai primesc (nc su%venii de la %ugetul statului.

CONC%U'II

:Inflaia contemporan repre!int un de!ec*ili%ru structural monetaro3 realF care e)prim e)istenta in circulaie a unei mase monetare ce depete nevoile economieiF fapt ce atenuea! deprecierea %anilor neconverti%ili in aur i a celor neconverti%ili in generalF ca i creterea dura%il i generali!ata a preurilor.;27 >eci inflaia este perceput de ctre populaie ca un fenomen negativ <de altfel i oma0ul este privit ca avBndF e)cluivF efecte negative=Fdar aceasta repre!intF atBt timp cat se afl in anumite granie fi)e i perfect controlateF un impuls al creterii economice. >ac graniele amintite sunt depiteF inflaia se transform dintr3un factor stimulator intr3unul cu efecte perverse atBt pentru agenii economici care acionea! in economia naional cBt i pentru populaie. &entru populaie inflaia este cea care distruge puterea de cumprare a economiilorF %anilorF *Brtiilor de valoareF conturilor de economiiF peniilor etc. Eceasta se (ntBmpl pentru ca ele nu sunt inde)a%ile cu rata inflaiei. onform unor studii de ca!F in condiii de inflaieF pierdF de regulF mai mult vBrstnicii decBt persoanele tinere pentru ca cei dintBi dein mai multe active nominale care sunt mai vulnera%ile in faa procesului inflaionist <c*iar dac unele a0utoare sociale i rente sunt de regul inde)ateF pierderea tot rmBne=. In +omBnia procesul inflaionist s3a declanat odat cu prima li%erali!are a preurilor ce a avut loc in noiem%rie 1CC1. Ecest lucru nu (nseamn ins c pBn atunci ara noastr nu a cunoscut inflaie. &Bn in anul 1CC1 insaF economia a funcionat pe %a!ele unui istem centrali!at la ma)imumF cu su%venionari i efecturi de investiii care nu aveau legtur cu nici o logic economic. In acelai timp se practicau preuri :dictate;F rigideF care nu luau in calcul raportul dintre cererea i oferta de pe piaaF iar de multe ori preul era mai mic decBt costul %unurilor. Eceasta stare de lucruri a fcut caF odat cu trecerea +omBniei la economia de piaF intervenit dup decem%rie 1C#CF <teoretic doarF datorit faptului ca raporturile li%ere de pe piaa sau manifestat mult mai tBr!iu= s aistam la o e)plo!ie a preurilorF (ndeose%i la %unurile de consum ale
27

R R R3:$conomie politica;F $ditura $conomicaF ?ucurestiF 1CC5

#7

populaiei. >urata i intenitatea procesului inflaionist din +omBnia au avut coordonate mai ridicate fa de celelalte ri care au trecut de la economia de tip centrali!at la economia de pia i datorit unui ansam%lu de cau!e <unele menionate mai sus= care in de condiiile o%iective de funcionare a economiei darF in special de natura politicii economice promovat de guvernele care s3au succedat la putere. In circa !ece ani de tran!iie inflaia sa manifestat ca un proces aproape in permanen ascendent doar cu mici (ntreruperi ale creterii preurilorF de o%icei scderii care au durat mai puin de dou luni. 5emnificativ pentru scderea inflaiei este doar anul 1CC4 cBnd aceasta s3a datorat relurii creterii economieiF cretere (nregistrat (nc din 1CC3 <dei la un nivel foarte sc!utF de numai 1F5V=. Inflaia are totodat efecte asupra mediului de afaceri din ara noastrF dBndu3i un grad sporit de incertitudine. Bnd creterea preurilor este coniderat i de durat se reduce ori!ontul temporar al deci!iilor agenilor economici. Eceasta se traduce prin faptul ca (ntreprin!torii nu se lansea! in proiecte de investiii ample i de lunga duratF cu risc ridicat. 5e prefer investiii cu ori!ont scurt i risc redus. Inflaia persistent i generali!at( din +omBnia in*i% procesul de economiire i de investire transformBnd un numr mare (ntreprin!torilor in speculatoriF speciali!ai in a cumpra a!i mai ieftin i a vinde mBine mai scump. 53a a0uns in acest mod ca in +omBnia cei care produc sa fie din ce in ce mai puini iar cei care se ocup cu operaiunile comerciale s devin tot mai numeroi. In perspectiva integrrii +omBniei in 4niunea $uropean tre%uie menionat faptul ca reducerea inflaiei i reluarea creterii economice repre!int o%iective primordiale pentru (ndeplinirea criteriului economic de aderare sta%ilite de onsiliul $uropean de la open*agaF in iunie 1CC3. In acest conte)tF nominali!area +omBniei in recomandarea omiiei $uropene pentru desc*iderea negocierilor de aderare in anul 2111 <alturi de ?ulgariaF -etoniaF -ituaniaF 'alta i 5lovacia= are in vedere mai alesF progresele o%inute in (nfptuirea criteriului politic i contri%uia pe care a avut3oF alturi de celelalte ri in conflictul din 8osovoF conflict care a indus economiei romBneti serioase pagu%e. >esc*iderea negocierilor este condiionat de promovarea unor msuri adecvate care s conduc la sta%ili!area macroeconomicaF component esenial a unei economii de piaa via%ile. omisia $uropeana aprecia! ca +omBnia nu a o%inut progrese ma0ore in reali!area criteriului economic de aderare. :&e termen mediuF se arata in raportul omisiei din 1CCCF +omBnia nu poate fi luat in considerare drept economie de piaa funcional i nu este in stare s fac fa presiunii competitive i forelor de pia din interiorul 4niunii $uropene;. Aereali!area de ctre +omBnia a criteriului economic de aderare la 4niunea $uropeanF neputina controlrii procesului inflaionistF este strBns
##

legat de nivelul sc!ut al productivitii muncii i ai altor indicatori economici i socialiF comparativ cu cei din rile 4niunii $uropene i celelalte ri candidateF precum i de involuiile care au avut loc in economia realF generate de modul in care este gestionat de la economia de comand la economia de pia.

BIB%O:RAFIE

1.E>4'IT+E M$5$I I.>. AI 4-$5 4 $. AI 4-$5 4 A.,. 3333333333:$conomie politicbteorie i politic economic pentru +omBnia;F $ditura &L-I+L'F IaiF 1CC#. 2.E-?4 -4 IEA -I9I4333333:Tran!iia economiei sau tran!iia Dtiinei $conomiceU;F $ditura $)pertF?ucureti F 1CC# 3.?Y>IWY 'E+IE ?E+LA T4>L+ 8L+8E 'IMEI33333333333333:5tatistica pentru afaceri;F $ditura $ficient F ?ucuretiF 1CC# 4.?$,4 -I9I4 5T$-IEA333333:5tatistica internaional;F $ditura Ell ?ecOF ?ucuretiF 1CCC 5. I4 4+ >4'IT+4 ,E9+I-Y I-I$ &L&$5 4 LA5TEATIA33:$conomie;F $ditura $conomicF?ucurestiF1CCC >I>I$+ 'I M$-3333333333333:$conomiaH regulile 0ocului;F $ditura Mumanitas ?ucuretiF 1CC# ".>L?+LTY AIWY<coordonator=b:>icionar de economie;F $ditura $conomicF ?ucuretiF 1CCC 7.>L?+LTY AIWY333333333333333:$conomie politica;F $ditura $conomicF ?ucuretiF 1CC7 #./+I5 M M$-'4T3333333333333:Teorii ale inflaiei;F$ditura 5edona TimioaraF 1CC7 C.IEA 4 E4+$-3333333333333333:?a!ele politicii economice;F$ditura Ell ?ecO ?ucuretiF 1CC#
#C

11.I,AET ILA &LMLETY ILA -I&E AI 4-EI -4TE ,M$L+,M$3333:$conomie politic;F $ditura $conomic ?ucuretiF 1CC# 11.I5EI 'EAI4 E-$2EA>+4 8L+8E 'IMEI 'IT+4W LA5TEATIA 9LIA$E,4 9$+,I-33:5tatistica;F $ditura Independena $conomic ?rilaF 1CC# 12.I5EI 'EAI4 E-$2EA>+4 'IT+4W LA5TEATIA 9LIA$E,4 9$+,I-33333333:5tatistica pentru managementul afacerilor; $ditura $conomicF ?ucuretiF 1CCC 13.-I&5$[ ,.+I ME+> M+[5TE- E-$ 33333333333:$conomie po!itiv;F $ditura $conomic ?ucuretiF 1CCC 14.&L&$5 4 LA5TEATIA ?Y?$5 4 'E+IA I4 4+ >4'IT+4 &L&$5 4 ILA3333333333:$c*ili%rul (naintrii;F $ditura $ficientF ?ucureti 1CC# 15.+E>L $E E-. ?L,>EA 933333333333333333:Inflaie i inde)are;F entrul de informare i >ocumentare $conomicF ?ucuretiF 1CC2 1".+E>4 9E5I-$333333333333:'oned i politic fiscal;F $ditura 4ranusF ?ucuretiF 1CC4 17.+E>4 9E5I-$333333333333:Gntre ec*ili%ru i receniune;F $ditura $conomic ?ucuretiF 1CC# 1#.5 4+T4 'E+IA333333333:$conomie;F $ditura Independena $conomic ?rilaF 1CCC 1C.[E'/I+ YTY-IA333333:&olitici sociale (n +omBniaH1CC131CC#;F $ditura $)pertF ?ucuretiF 1CCC RRR Edevrul economic RRR Enuarul 5tatistic al +omBnieiF omiia Aaional de 5tatisticF 1CC7 i 1CC# RRR ?uletine statistice lunare i %uletine statistice de preuriF 1CC131CCCF omiia Aaional de 5tatistic RRR &iaa financiar RRR Tri%una economic
C1

AneOa ( Structura c#n4umulu 6#6ula/ e ut l Pata la calculul IPC :RUPA $E PRO$USE 1 'rfuri alimentare3total din careH erealeF produse de morrit i planificaie -egume i conserve de legume arneF preparate i conserve din carne -apteF %rBn!eturiF unt ?ereF vinF alte %uturi alcoolice 'rfuri nealimentare3total din careH Gm%rcminte GncBlminte &roduse de u! casnic &roduse cultural3sportive om%usti%ilF lu%rifiani $nergie electricaF ga!eF (ncl!ire centrala 5evicii3total din careH *irii &ostaF telefonF telegraf Elimentaie pu%lica inemaF teatruF'. u (nvmBntul Gngri0ire medicala Transport ur%an Elte feluri de transport Sur4aQ Bulet n 4tat 4t c nr1(5M())8Rnr1(M())9Rnr1IM())E STRTUCTURA CND 1 2 41F4" 4"F71 7F## #F7C 3F2# CF24 4F7# 3F75 43F77 14F"4 4F3C 4F#1 4F#" 3F2# 3F4C 15F77 1F"# 1F2C 3F#4 1F#C 1F21 1F77 1F"C ,e 4F77 13F3C 4F"" 2F51 41F#2 CF11 4F7" 4F51 "F31 4F75 3F75 12F41 1F15 1F11 2F1" 1F"3 1F3C 1F2C 1F52 n"#rmare 3 47FC3 CF14 "F52 11FCC 4F54 2F13 41F32 7F"5 "F1C 2F71 5F31 5F51 3F44 11F75 1F14 1F15 1F5C 1F7C 1F57 1F#5 1F4# 6u3l c-0

C1

AneOa 5 P#P / a R#mJn e "ata ,e tar le Un un Eur#6ene . tar le can, ,ate la Un une M-r m a34#lute $ecalaFe R#man aG(0* "ata ,e me, e R#mJn a Un unea Tar Un unea Tar Eur#6eana Can, ,ate Eur#6eana Can, ,ate 5 8 9 H I

( 1.&rodusul naional %rut <dolariTloc=F 1CC7 a=dolari la cursul 1411 pieei %=do%Bn!i la 4271 paritatea puterii de cumprare 2.&roductivitatea social a muncii <dolariTpersoan activ=F 1CC7 a=dolari la cursul pieei %=dolari la paritatea puterii de cumprare 3.9aloarea adugat in industrie <dolariTloc=F1CC7 4. onsum energie primara <8gepTloc=F1CC" 5.+andament la cereale

23121 21C1

3227 "251

1"F3H1 4F7H1

2F3H1 1F5H1

2C75 C111 "32 2127 2#"2

4C11C 42#1# "5C5 3#23 55"3

C2

"41# 1241" 1211 2713 3137

1"F5H1 4F#H1 11F4H1 1FCH1 1FCH1

2F2H1 1F4H1 1FCH1 1F3H1 1F1H1

<8gT*a=F1CC"31CC# ".+andament la lapte 2C12 de vac <8gTvaca=F 1CC7 17 7.Tractoare <nrT1111 *a=2F 1CC" #. onsum 43 (ngrminte c*imice <OgT*a=3F 1CC531CC7 C.$)port<dolariTloc=4F 373 1CC7 11.&opulatia "3 neagricol <V=F 1CC7 11.&opulatia ur%an 55 <V=F 1CC7 12.>isponi%il de 3C proteine animale <grTlocT!i=F1CC43 1CC" 13.>isponi%il de 2C2" calorii <nrTlocT!i= 1CC431CC" 14.'edici 1# <nrT11111Tloc=F 1CC7 15.&aturi de spital 74 <nrT11111Tloc=F1CC7 1".$levii in 73 (nvmBntul secundar <rata net de (nscriereF V=F 1CC" 17.5tudentii<rata 23 %rut de (nscriere V=F1CC" 1#.Eparate T9 22" <nrT1111Tloc=F 1CC7 1C.'ortalitate 22 infantil <V=F 1CC7 21.5perana medie "C de via <ani=F 1CC7

522C #1 221

34#" 42 7#

1F#H1 4F#H1 5F2H1

1F2H1 2F5H1 1F#H1

5553 C5 7# "2

1113 #1 72 4"

14FCH1 1F5H1 1F4H1 1F"H1

2F7H1 1F3H1 1F3H1 1F2H1

3375 2# C1 C1

3114 2" 75 #1

1F2H1 1F5H1 1F2H1 1F2H1

1F1H1 1F4H1 1F1H1 1F1H1

4# 55" 5 77

2" 377 13 72

2F1H1 2F5H1 1F2H1 1F1H1

1F1H1 1F7H1 1F2H1 1F1H1

C3

incluiv electricitateF ga!eF ap i construciiP teren ara%il plus vii i live!iP teren ara%il e)port de mrfuriF fr servicii productive 5ursaH A5 <octom%rie 1CCC=

1. 2. 3. 4.

C4