Daca toate vasele de sange ar fi puse cap la cap, ar avea 100.000 km -suficient pentru a inconjura Pamantul de doua ori.

Sangele distribuie oxigen si substante hranitoare la toate organele si tesuturile corpului, inclusiv la inima. El se incarca si cu produsele reziduale din celule, care vor fi eliminate prin rinichi, ficat si plamani.

Termenul boli cardiovasculare (BCV) este atribuit unei multitudini de boli ce afecteaza inima si vasele de sange, printre acestea numaranduse cardiopatia ischemica (CI), afectiunile cerebrovasculare, hipertensiunea arteriala (presiunea ridicata a sangelui) sau boala arteriala periferica (BAP). Alte boli cardiovasculare sunt miocardita (afectiune a inimii cauzata de febra reumatica) si bolile cardiace congenitale (malformatii ale inimii prezente de la nastere). BCV sunt asociate cu atacurile de cord (infarctul miocardic), angina si accidentele vasculare cerebrale. Bolile cardiovasculare reprezinta o problema la nivel global, fiind responsabile de peste 30% din decese pe plan mondial. Potrivit statisticilor, in Romania, la fiecare 4 minute un om moare din cauza unei boli cardiovasculare.Sunt responsabile de mai multe decese in lume decat cancerul, insuficienta respiratorie cronica si diabetul zaharat cumulate. Pe langa impactul pe care il au asupra tarilor si populatiei ca factori de deces, BCV constituie totodata o cauza majora de handicap si afectiuni cronice, reprezentand o povara considerabila pentru sistemele medicale si economie. Pana in 2020, se estimeaza ca BCV vor deveni principala cauza de handicap, devansand bolile infectioase.

 Impactul bolilor cardiovasculare

- Se estimeaza ca 17 milioane de oameni mor anual din cauza BCV. - La fiecare doua secunde survine un deces ca rezultat al BCV, un atac de cord la fiecare cinci secunde si un atac cerebral la fiecare sase secunde. - Dintre cele 17,5 milioane de decese cauzate de BCV in 2005, s-a estimat ca 7,6 milioane au fost determinate de cardiopatie ischemica si 5,7 de atacuri cerebrale. - Din cele 10 miloane de oameni care supravietuiesc anual unui accident vascular cerebral, peste 5 milioane raman cu dizabilitati permanente, devenind o povara pentru familii si comunitati. - Numarul total de decese cauzate de BCV se estimeaza sa ajunga la aproximativ 25 milioane pana in 2020.

 Cauze
- Evenimentele acute precum infarctul miocardic si accidentele cerebrale sunt predominant cauzate de ateroscleroza, adica de depunerea progresiva a materialului gras (ex. colesterol, trombocite si reziduuri celulare) pe peretele arterial al vaselor de sange ce iriga inima sau creierul. Acumularile reziduale determina formarea leziunilor sau a ateromatozei. in timp, aceste leziuni se maresc si se dilata, ingustand artera si astfel limitand cantitatea de sange ce circula prin vase. Vasul de sange se poate astfel intari si pierde din flexibilitate. - Deoarece inima si creierul nu sunt irigate corespunzator, aceste limitari ale fluxului sangvin, asociate aterosclerozei, pot cauza probleme cardiovasculare precum angina. Limitari mai accentuate pot degenera in evenimente cardiovasculare serioase, inclusiv atacuri de cord si accidente cerebrale. - Dilatate, arterele se pot rupe, dezvoltand cheaguri de sange ce pot bloca complet vasele, cauzand atacuri de cord si accidente cerebrale. Nu exista simptome caracteristice BCV, primul semn fiind, in majoritatea cazurilor, un infarct de miocard sau un accident cerebral. Acest lucru probeaza importanta constientizarii de cate indivizi a riscurilor si luarea de masuri pentru prevenirea BCV. Cu toate acestea, unele persoane prezinta anumite simptome.

 Diferitele forme de boli cardiovasculare: - Cardiopatie ischemica (CI), o afectiune a vaselor de sange ce iriga inima. Implicatiile CI cuprind: - Infarctul miocardic (IM, sau atac de cord) - Angina (dureri ale pieptului) - Unele aritmii (ritmuri anormale ale inimii). - Bolile cerebrovasculare, afectiuni ale vaselor de sange ce iriga creierul. Implicatiile bolilor cerebrovasculare includ: - Accidentele cerebrale (afectiuni ale celulelor creierului cauzate de insuficienta irigare cu sange) - Atacul ischemic tranzitoriu (alterare temporara a vederii, vorbirii, simtului tactil sau miscarii) - Boala arteriala periferica (BAP), o afectiune a vaselor de sange ce iriga bratele si picioarele, ce poate rezulta in dureri intermitente sau crampe, mai ales in timpul exercitiului fizic, la nivelul muschilor picioarelor.

- Cele mai comune simptome ale atacului de cord cuprind dureri sau disconfort resimtit in mijlocul pieptului, brate, umarul stang, coate, maxilare sau spate. Alte simptome includ dispneea (dificultatea de a respira) sau insuficienta respiratorie, starea de rau, voma, apatia sau lesinul, transpiratia rece, paliditatea.

- Cel mai frecvent intalnit simptom ale accidentului cerebral este senzatia brusca de slabiciune a fetei si membrelor, cel mai adesea pe o parte a corpului. Alte simptome cuprind declansarea rapida urmatoarelor: atrofierea fetei si membrelor, cel mai adesea pe una dintre partile corpului; confuzia; dificultate in vorbire sau intelegere; dificultate in vederea cu unul sau ambii ochi; dificultate in deplasare, ameteala, pierdere a echilibrului sau coordonarii; migrene pronuntare fara cauza precisa; lesin sau stare de inconstienta.

 Factori de risc in bolile cardiovasculare - Exista un numar de factori de risc bine definiti, ce pot fi impartiti in doua categorii principale: modificabili (cei care pot fi influentati) si nemodificabili (aceia care nu pot fi influentati sau tratati). Factori de risc modificabili - Hipertensiunea - Dislipidemia (niveluri anormale ale colesterolului) - Diabetul/perturbari ale tolerantei la glucoza - Fumatul - Obezitatea (IMC 30) - Lipsa activitatii fizice - Microalbuminuria sau RFG <60 mL/min (boala a rinichiului diabetic) Factori de risc nemodificabili - Varsta (>55 ani pentru barbati, >65 ani pentru femei) - BCV premature in istoria familiei

 Hipertensiunea arteriala (HTA) ingreuneaza buna functionare a inimii, amplificand starea ei de slabire. Atat inima, cat si arterele sunt predispuse accidentelor vasculare. Presiunea ridicata a sangelui mareste riscul preinfarctului, al aterosclerozei, al accidentului vascular cerebral, provocand insuficienta cardiaca congestiva, ateroscleroza, insuficienta renala si afectiuni oculare. Cand acesta presiune este asociata obezitatii, fumatului, diabetului, colesterolului marit, riscul atacurilor subite se mareste. Hipertensiunea arteriala are tendinta de a creste o data cu varsta. Barbatii se expun unor riscuri mai mari decat femeile. Acestea dupa varsta de 55 de ani prezinta tendinte similare barbatilor privind accelerarea presiunii sangelui. In schimb, dupa 75 de ani, femeile sunt mai predispuse acestor riscuri decat barbatii. HTA-ul nu se defineste de obicei prin simptome caracteristice, fiind un adevarat "ucigas tacut". Preventiv insa, un singur test ce nu implica dureri poate detecta daca esti predispus sau nu unui asemenea risc. Daca esti suspectat de hipertensiune arteriala, trebuie sa acorzi mai multa atentie sanatatii tale. Tinand o dieta corespunzatoare, pierzand in greutate (cand este cazul), practicand regulat un sport, evitand sarea si urmand o medicatie riguroasa din partea medicului specialist, poti tine sub control presiunea sangelui (respectiv scaderea presiunii sangelui la valori normale), diminuand agravarea starii de sanatate;

 Tutunul - fumatul este unul dintre cei mai importanti factori de risc privind bolile cardiovasculare. Cercetatorii au demonstrat ca fumatorii sunt predispusi atacurilor de inima de doua ori mai mult comparativ cu nefumatorii. Persoanele care au acest viciu pot muri subit, in mai putin de o ora, fata de persoanele ce se abtin de la fumat. Nicotina si monoxidul de carbon din tigara reduc cantitatea de oxigen din sange prin ingrosarea peretilor vaselor sanguine si prin formarea cheagurilor de sange. Fumatul, prin ingustarea vaselor de sange care iriga musculatura picioarelor si a bratelor, este unul dintre cei mai mari factori de risc privind bolile circulatiei periferice. De fapt, acest aspect este intalnit aproape exclusiv in cazul fumatorilor. Acestia daca se confrunta cu simptomele unei proaste circulatii periferice sunt predispusi dezvoltarii gangrenelor (cunoscute si sub numele de cangrene) si, indirect, amputarii picioarelor. Persoanele care fumeaza pipe prezinta riscuri mai mari in privinta bolilor arterelor coronare si a preinfarctelor decat cei ce fumeaza tigarete. Acest lucru este cauzat de inhalarea unei cantitati marite de fum. Tutunul poate disturba ritmul inimii mai ales in cazul persoanelor care acuza dureri in piept. Lucrul acesta poate produce o moarte cardiaca subita, moment in care inima inceteaza sa mai pompeze sangele. Moartea survine la cateva minute dupa ce au aparut aceste simptome.

 Hipercolesterolemia (nivelul crescut al nivelului colesterolului sanguin) - riscul bolilor coronariene creste cu cat colesterolul atinge un nivel ridicat. Cand sunt prezenti si alti factori de risc precum hipertensiunea arteriala si fumatul, gradul de expunere fata de bolile cardiovasculare este cu atat mai mare. Colesterolul se gaseste numai in grasimile animale. Anumite plante uleioase, des folosite in prepararea hranei, sunt bogate in grasimi saturate. Transgrasimile rezultate prin adaugarea hidrogenului uleiurilor vegetale sunt des folosite in restaurante si in fast-food-uri. Fructele si legumele nu contin colesterol, de aceea sunt recomandate in orice tip de dieta. Daca prezinti un nivel crescut al colesterolului sanguin trebuie sa urmezi o dieta sanatoasa, sa practici regulat miscare fizica, sa mentii o greutate corporala corespunzatoare. In cazul in care ai nevoie de medicamente pentru a reduce nivelul colesterolului, este bine sa recurgi la respectarea unei diete sanatoase atat pentru a-ti diminua cantitatea de colesterol, cat si pentru a-ti imbunatati sanatatea cardiovasculara;

 Inactivitatea fizica - un stil sedentar de viata este un factor de risc pentru bolile arterelor coronare. Cand inactivitatea fizica este asociata cu o alimentatie nesanatoasa, pot rezulta diabetul si hipercolesterolemia. Toti acesti factori reuniti maresc riscurile bolilor cardiovasculare. Exercitiile regulate si moderate impiedica declansarea hipertensiunii arteriale si a altor afectiuni cardiace. Activitatea fizica controleaza nivelul colesterolului, diabetul, obezitatea si tensiunea arteriala. Pentru a avea repercusiuni pozitive, trebuie sa pratici sportul cel putin timp de 30-60 de minute pe zi. Activitatile moderate precum plimbarile, dansul, gradinaritul, munca in gospodarie pot ajuta de asemenea la o buna functionare a inimii. Persoanele care sunt complet inactive pot incepe cu 10 minute de miscare pe zi, urmarind cresterea minutelor de la o zi la alta. Inainte de a incepe un program riguros de exercitii este bine sa afli si parerea doctorului. Acest lucru este recomandabil mai ales daca esti de varsta medie sau si mai in varsta, daca esti predispus bolilor cardiace, daca ai suferit un accident vascular cerebral sau daca ai avut un regim sedentar de viata pentru o perioada lunga de timp;

 Obezitatea si greutatea supraponderala - oamenii care au un exces de grasimi in organism sunt predispusi multor probleme de sanatate precum: hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, un nivel ridicat al trigliceridelor, diabetul si bolile coronariene. Multe persoane obeze si supraponderale se confrunta cu nenumarate dificultati in lupta impotriva kilogramelor in plus. Nu uita insa ca pana si o pierdere ce pare la prima vedere nesemnificativa reduce hipertensiunea arteriala si nivelul colesterolului total. Daca nu poti slabi apeleaza la indicatiile medicului nutritionist. Incearca sa atingi o greutate corespunzatoare si apoi sa o mentii. Pentru a pierde din greutate, femeile ar trebui sa consume intre 1200 si 1500 de calorii pe zi, insa nu mai putin de 1200, in timp ce barbatii ar trebui sa se incadrezee intre 1500 si 1800 de calorii pe zi, dar nu mai putin de 1500;

Diabetul zaharat - diabetul este o boala in care organismul nu mai raspunde corespunzator hormonului insulina. Organismul are nevoie de insulina pentru a tranforma zaharul, amidonul si alte alimente in energie. Diabetul (boala ce se caracterizeaza prin cresterea cantitatii de zahar in sange si in urina) se intalneste sub doua forme principale:

 Diabetul juvenil apare inca din primii ani de viata. Persoanele care se confrunta cu aceasta forma de diabet prezinta o deficienta insulara primara si trebuie sa-si faca insulina pentru a ramane in viata. A doua forma de diabet este cea mai intalnita forma si apare de obicei in cazul adultilor de varsta mijlocie. Obezitatea si inactivitatea fizica sunt principalii factori de risc ai acestei boli. Intr-o forma usoara, diabetul poate trece nedetectat pentru mai multi ani. Diabetul netratat creeaza probleme medicale serioase, incluzand bolile cardiovasculare. Chiar daca nivelul de glucoza se afla sub control, diabetul mareste riscurile atacurilor, ale accidentelor vasculare cerebrale si ale hipertensiunii arteriale. Tensiunea arteriala a unui diabetic trebuie sa fie mai scazuta de 120/80 mm Hg. De cele mai multe ori, diabeticii mor din cauza uneia dintre afectiunile cardiovasculare. Pentru oamenii care se confrunta cu diabetul este foarte important sa consulte medicul si sa mearga periodic la control. Controlul greutatii, exercitiile fizice, chiar medicatia sunt lucruri ce trebuiesc respectate de diabetici pentru a reduce factorii de risc la care sunt supusi.

 Inaintarea in varsta - atacurile de inima se pot declansa la orice varsta. Cu toatea acestea, o data cu trecerea anilor creste riscul confruntarii cu una dintre afectiunile cardiovasculare. Sexul masculin - comparativ cu femeile, barbatii prezinta un risc accentuat fata de diferitele boli cardiovasculare. Femeile se confrunta cu acesti factori de risc mai ales dupa perioada in care se instaleaza menopauza. Ereditatea - daca fratele, tatal sau bunicul tau au suferit un atac de inima inainte de 55 de ani sau sora, mama sau bunica ta s-au confruntat cu afectiuni cardiovasculare, si tu poti prezenta factori de risc mariti. Unele familii sunt conditionate genetic privind cresterea nivelului de colesterol sau a trigliceridelor. Diabetul ca si hipertensiunea arteriala se pot transmite de la o generatie la alta. Bineinteles, este adevarat ca si stilul de viata caracteristic fiecarei familii poate accentua sau diminua factorii de risc. De exemplu, membri unei familii pot fi supraponderali, inactivi fizic, pot fuma sau pot avea o alimentatie bogata in grasimi si colesterol. Tocmai pentru ca nu poti controla mostenirea ereditara, este cu atat mai important sa tratezi si sa controlezi la timp toti factorii de risc pentru a evita afectiunile cardiovasculare.

 Reactia in fata stresului - toata lumea se confrunta cu stresul, insa, fiecare persoana are stilul specific de a reactiona in fata lui. Stresul acumulat intr-o cantitate sporita pe o durata lunga de timp si reactia de negare a acestuia pot cauza diferite probleme (mancatul excesiv, fumatul etc) care predispun la bolile cardiovasculare. Gaseste modalitati sanatoase pentru a-i tine piept stresului. Daca simti ca reactia ta fata de stres iti influenteaza negativ sanatatea apeleza la indicatiile doctorului.

Alcoolul consumat in exces mareste tensiunea arteriala, conducand la insuficienta cardiaca sau chiar la infarct. Femeile ar trebui sa nu consume mai mult de o bautura alcoolica pe zi. Barbatilor le este permisa consumarea a doua bauturi alcoolice pe zi. Daca nu bei, nici nu te gandi sa schimbi acest lucru, iar daca bei, incearca sa o faci intr-o maniera moderata. Pentru a preveni malformatiile nou-nascutilor, femeile insarcinate nu trebuie sa consume bauturi alcoolice sub nici o forma.
Consumul de droguri - drogurile intravenoase cauzeaza endocardita si atacul de inima. Consumul de cocaina determina producerea accidentelor vasculare cerebrale si a infarctelor. Uneori, utilizarea drogurilor este fatala de la prima incercare.

 Batranetea si menopauza - cu cat o femeie inainteaza in varsta, cu atat mai mult se expune riscurilor de a se confrunta cu bolile cardiovasculare. Daca menopauza este provocata pe cale chirurgiala prin indepartarea uterului si a ovarelor, factorii de risc se agraveaza. Daca menopauza apare pe cale naturala, riscurile se diminueaza. O data ce se instaleaza menopauza, milioane de femei recurg la terapia de substitutie cu estrogen (ERT - estrogen replacement therapy). Aceasta terapie reduce simptome precum bufeurile si protejeaza organismul de osteoporoza. Pentru a preveni cancerul uterin, progestativul este administrat femeilor care mai au uter. Aceasta metoda este cunosuta sub numele de terapie de substitutie hormonala (HRT - hormone replacement therapy

In urma unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral, riscul producerii unui nou atac/accident poate fi considerabil redus, prin administrare medicamentoasa - statine pentru reducerea colesterolului, medicamente pentru reducerea tensiunii si aspirina.

Cum pot emotiile afecta inima? Sentimentele negative pornesc din creier, dar acestea cuprind cu repeziciune intregul corp. Cand omul este nervos, trist sau stresat, sangele este inundat de adrenalina si de alti hormoni ai stresului. Acesti hormoni -si celelalte substante eliberate de un corp aflat sub stres- afecteaza sangele pompat catre muschii inimii, accelereaza inchegarea particulelor sanguine si incetineste circulatia sanguina catre vasele coronariene, ceea ce ar putea duce la aparitia unor cheaguri de sange. Stresul cauzat de emotii poate duce si acesta la o crestere temporara a tensiunii sanguine sau la o criza coronariana. Toate aceste stari pot sa dauneze peretilor vaselor sanguine, facand ca leziunile deja existente schimbari anormale in structura peretilor vaselor datorate ranirii sau bolii- sa devina instabile.

Tratarea bolilor cardiovasculare - Interventiile farmacologice pot contribui in tratarea aproape tuturor tipurilor de BCV, inclusiv hipertensiune, colesterol ridicat si a diabetului/ perturbarilor tolerantei la glucoza. Diferitele clase de medicamente existente pentru tratarea tipurilor de BCV cuprind: - Anti-hipertensive - Anti-agregante plachetare - Anticoagulante orale - Statine (medicamente pentru reducerea lipidelor) - Inhibitori de absorbtie a colesterolului - Antidiabetice orale - Insulina.

 PREVENIREA BOLILOR CARDIOVASCULARE 1. daca fumati, opriti-va.

Tigarile dauneaza arterelor si grabesc formarea colesterolului si a placilor, primii pasi catre un atac de cord. n cadrul studiului Sanatatii Asistentelor, doar una pana la 14 tigari pe zi au triplat riscul aparitiei problemelor cardiace. Alte studii au aratat ca, consumarea a cel putin 25 de tigari pe zi poate multiplica riscul pna la de 15 ori. Daca sunteti fumator, renuntarea ACUM la fumat este cel mai bun lucru pe care l puteti face inimii d-voastra. n decursul a doi ani riscul unui atac de cord va scadea pna la nivelul unei persoane care nu a fumat niciodata.

2. savurati doar mncarurile sanatoase pentru inima. Pentru majoritatea oamenilor, lupta mpotriva bolilor inimii ar trebui sa nceapa n bucatarie. Ati putea sa micsorati nivelul de colesterol din organismul d-voastra, sa va protejati arterele si sa diminuati riscul unui atac de cord prin preluarea a mai putin de 30% din calorii din grasimi (mai putin de 10% din grasimi saturate), consumarea zilnica a cinei compusa din cel mult sapte portii de fructe si legume si prin consumul relativ mare de seminte de gru. Unele grasimi, cum ar fi acizii grasi omega-3 gasiti n carnea de peste pot sa micsoreze nivelul colesterolului si sa ofere alte beneficii. Stabiliti cu medicul cum ati putea sa cresteti cantitatea grasimilor care nu dauneaza, n timp ce eliminati surplusul de grasimi "rele". Produsele potrivite pot proteja foarte bine. De exemplu, un studiu efectuat pe 22.000 de barbati a stabilit ca cei care serveau doua portii si jumatate de legume zilnic si-au diminuat riscul aparitiei unei boli coronariene (blocarea arterelor care hranesc inima) cu 20%, n comparatie cu cei care serveau o singura portie pe zi. Fiecare portie aditionala diminua riscul cu 20%. Aceasta modalitate de protejare este eficienta n special n cazul barbatilor fumatori sau supraponderali.

O alimentatie corecta nu implica un efort mare. Probabil ca va plac oricum fructele si legumele, asadar, de ce sa nu va bucurati de ele mai des? Iar daca credeti ca este dificil sa reduceti din grasimi, luati n considerare faptul ca majoritatea oamenilor pot sa-si reduca la jumatate aportul de grasimi care nfunda arterele renuntand la unt, margarina, maioneza, carnuri care contin grasimi si produsele lactate fabricate din 2% lapte. Daca aveti un regim tipic de 2.000 calorii pe zi, doar 30%-35% din acesta ar trebui sa fie grasimi si doar 10% sau mai putin din grasimi "rele". Aceasta nseamna nu mai mult de 20 gr de grasime pe zi. Puteti descoperi aportul d-voastra de grasimi citind etichetele produselor cumparate, etichete ce contin lista gramajelor grasimilor integrate n aceste produse. n plus, cititi lista de ingrediente si evitati prajiturelele, chips-urile si alte gustari de acest gen ale caror continut este ridicat n "uleiuri partial hidrogenate", care pot creste nivelul colesterolului. De asemenea, ar fi precaut sa luam n considerare si faptul ca mncarurile din restaurante, prajite sau ncarcate cu cascaval sau smntna sunt probabil pe primele locuri in topul grasimilor saturate.

3. puneti-va n miscare. Exercitiile regulate va pot ntari inima, pot creste nivelul colesterolului HDL (colesterolul "bun" care ajuta la curatarea arterelor), sa scada presiunea sanguina, sa dea jos acele cteva kg n plus. Si toate acestea nu necesita un efort olimpic. Se recomanda 30-60 de minute de exercitii care necesita un efort moderat, efectuate de cel putin trei sau patru ori pe saptamna. Desigur, efortul fizic poate fi periculos pentru unele persoane bolnave de inima. Consultati-va medicul nainte de a ncepe un nou exercitiu si cresteti ritmul gradual. Sa nu deveniti un "erou al sfrsitului de saptamna" n sala de gimnastica dupa ce ati fost o "leguma" toata saptamna: aceasta este reteta unei accidentari serioase.

4. monitorizati-va colesterolul. Din moment ce colesterolul contribuie la aparitia placilor n artere, este bine sa pastrati nivelul colesterolului sub 200mg/dl. Orice rezultat ntre 200-240 mg/dl este o amenintare serioasa. Scopul principal este sa mentineti colesterolul "bun", HDL la un nivel nalt, iar colesterolul "rau", LDL, la un nivel scazut. Daca sunteti barbat, ideal ar fi ca HDL sa fie de 40 mg/dl; pentru femei, se recomanda un nivel al HDL situat la 45 mg/dl. Daca nu suferiti de nici o boala de inima si daca ntruniti cel putin 2 dintre factorii majori de risc -obeziate, tensiune arteriala ridicata sau existenta n familia d-voastra a unui precedent n ceea ce priveste bolile premature de inima- nivelul colesterolului LDL ar trebui sa fie sub 130 mg/dl (de preferabil sub 100 mg/dl). Daca suferiti deja de o boala de inima sau de diabet si nivelul LDL este peste 100, probabil ca medicul va va recomanda medicamente care sa scada nivelul LDL sub 100.

5. controlati-va greutatea. n ceea ce priveste inima, mai mare nu nseamna neaparat mai bun. Kilogramele n plus pot forta inima, pot creste presiunea sanguina si pot creste riscul unui atac de cord. Ideal, indexul masei corporale trebuie sa fie ntre 18,3 si 24,9. Conform principiilor unei asociatii medicale americane, o alternativa mai simpla la indexul masei corporale este masurarea taliei-barbatii ar trebui sa masoare 40 de inci sau mai putin, iar femeile maximum 35 inci. Chiar daca nu puteti atinge aceste valori, un program de exercitiigreutate pentru pierderea n , combinate cu un regim corespunzator, ar putea face minuni pentru inima d-voastra.

6. daca obisnuiti sa beti alcool, luati-o mai ncet. Una sau doua bauturi alcoolice pe zi pot ajuta la cresterea nivelului colesterolului HDL si sa previna nfundarea arterelor. Totusi, mai mult de doua pahare de alcool pe zi pot duce la cresterea presiunii sanguine. Bautorii de alcool n exces -cei care consuma echivalentul a sase doze de bere zilnic n decurs de cel putin 10 anipot si ei suferi de o mbolnavire a muschiului inimii (cardiomiopatie).

7. tineti sub control tensiunea sanguina. Din moment ce presiunea sanguina sporeste riscul aparitiei bolilor inimii si a infarctului, e indicata mentinerea acesteia n limite optime: 120/80. Daca rezultatele se ncadreaza n limite normale, 130-139/85-89, repetati anual controlul nivelului colesterolului. ntre timp, discutati cu medicul despre stilul de viata pe care ar trebui sa l adoptati pentru a reduce presiunea sanguina. Daca aceasta este mai mare, adica 140/90 sau mai mult, probabil ca medicul va va prescrie medicamentele necesare reducerii nivelului acesteia. 8. daca sunteti supusi unui grad mare de stres sau va simtiti depresivi, cereti ajutor unui psiholog sau terapeut. Consumul emotional solicita inima, iar ajutorul unui profesionist poate salva vieti. Mai multe studii arata ca o persoana deprimata, sanatoasa fizic, este mult mai predispusa la bolile de inima dect semenul sau care nu e deprimat. De exemplu, un studiu efectuat pe 1.500 de subiecti a aratat ca un episod de depresie a sporit de mai mult de 4 ori riscul unui atac de cord. Aceste studii iau n considerare factori ca si fumatul, aducnd dovezi puternice n favoarea faptului ca depresia, ea singura, poate afecta o inima odata sanatoasa.

 Sa nu uitati ca niciodata nu este prea trziu sa va dezvoltati obiceiuri sanatoase. Drumul catre o inima puternica ncepe acasa, dar este posibila necesitatea interventiei unui medic. Daca presiunea sanguina sau colesterolul sunt mari sau daca sunteti diabetic(a), veti avea nevoie de ajutor medical pentru a oferi protectia necesara inimii. Daca sunteti diabetic(a), puteti reduce substantial riscul aparitiei problemelor cardiovasculare prin mentinerea la un nivel normal a zaharului n snge. Daca riscurile aparitiei unor boli cardiovasculare sunt mai mari, medicul v-ar putea recomanda o doza zilnica de aspirina. Un studiu recent a evidentiat faptul ca administrarea unei anumite doze zilnice din acest medicament banal poate scadea riscul unui atac de cord cu mai mult de 40%. Totusi, aspirina poate cauza probleme stomacului. Asadar, este necesara recomandarea medicului pentru administrarea aspirinei.