Referat Biochimie Vitamina C

CUPRINS
1

A.Consideratii generale asupra vitaminelor

1. Introducere 2. Definitie si necesitatea lor in organism 3. Localizarea lor in natura 4. Rolul vitaminelor in organism

B.Vitamina C(Acidul ascorbic)

1. Surse de vitamina C
2. Formula structurala 3. Rolul ei in organism si avantaje

4. Lipsa vitaminei C

A .1 Introducere

Vitaminele alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice. Plantele si animalele au nevoie pentru cresterea si dezvoltarea lor pe langa constituientii de baza ai materiei vii (protide, glucide, lipide) si de substante anorganice si substante organice cu rol functional care sa stimuleze si sa regleze procesele metabolice, contribuind in mod efectiv la functionarea organismului ca un tot unitar. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipoavitaminoze, ce constituie boli carentiale. Vitaminele sunt sintetizate de organismele vegetale si numai in foarte mica masura de unele specii animale. Animalele isi procura vitaminele din hrana, fie in stare libera, fie sub forma inactiva de provitamine, care se vor transforma ulterior in vitamine. Organismele animale au nevoie in permanenta de cantitati mici de vitamine deoarece nu le pot depozita decat in cantitati foarte mici. Radacinile plantelor crescute in solutii nutritive nu se pot dezvolta normal fara unele vitamine. De asemenea, pentru numeroase microorganisme, vitaminele constituie factori de crestere. In plante vitaminele se gasesc in cantitate mai mare in frunze, fructe, seminte in stare de germinatie, plantule, polen, drojdie de bere, alge, etc. Cu toate ca efectele fiziologice ale prezentei sau absentei vitaminelor din organism sunt relativ bine cunoscute, mai putin cunoscut este mecanismul prin care unele vitamine influienteaza si regleaza procesele metabolice. Prima vitamina a fost descoperita de C.Funk in 1911,care a reusit sa izoleze din taratele de orez o substanta ce vindeca boala beri-beri,numita de autor vitamina Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau apa, acestea se clasifica in: Hidrosolubile Liposolubile

Tabel nr. 1 Principalele vitamine

Vitamina B1 B2 B3 B4 B5 B6 B7 B9 B12 H C

Denumire 1.Vitamine hidrosolubile Vitamina antineuritica (Tiamina) Vitamina cresterii (Riboflavina) Acidul pantotenic Colina (factorul de crestere) Vitamina PP (Niacina) Vitamina antipelagroasa (Piridoxina) Biotina (Vitamina H) Acidul folic Vitamina antianemica Acid p-amino benzoic Acid lipoic Bios I (mezzo-inozitol) Vitamina antiscorbutica (acid ascorbic) 2. Vitamine liposolubile Vitamina antixeroftalmica Vitamina antirahitica (Calciferol) Vitamina antisterilitatii (Tocoferol) Vitamina antihemoragica

Rol fiziologic principal Decarboxilarea -cetoacizilor Reactii redox Transport grupe acil (CoA) Fosfolipide Reactii redox (NAD) Transport grupe amino Transport CO2 Transport grupe C1 Transport grupe alchil Transport hidrogen si grupe acil Cofactor in reactia de hidroxilare; tampon redox

A D E K

Ciclul vederii Transportor si fixator de Ca2+ Antioxidant al lipidelor Sinteza protrombinei

A.2 Definitie si necesitatea in organism

Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensabile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze,ce constituiie boli carentiale . Vitaminele sunt necesare pentru buna functionare a organismului nu numai a omului si a animaleleor dar si plantelor si microorganismelor . De asemenea, pentru numeroase microorganisme vitaminele constituie factori de crestere. Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. Funk acestei grupe de substante se mentine si in present desi unele vitamine nu contin in molecula lor azot. Ea reflecta importanta insemnata ce o au aceste pricipii alimentare pentru buna functionare a organismului. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criteria:
4

Nomenclatura veche; Dupa rolul fizologic; Dupa structura chimic Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice, microbiologice si biologice

A.3 Localizarea lor in natura

In plante, vitaminele se gasesc in cantitate mai mare in frunze, fructe, seminte in stare de germinatie, plantule, polen, drojdie de bere, alge, etc.

A.4. Rolul vitaminelor in organism

Vitaminele au in organism un rol functional insemnat, ele se mai numesc si factori coenzimatici deoarece un numar insemnat de vitamine indeplinesc rolul de coenzime iar altele indeplinesc rolul de activatori enzimatici, justificandu-se astfel incadrarea vitaminelor intre biocatalizatori. Unele vitamine formeaza in celule importante sisteme de oxidireducere, care iau parte in numeroase procese metabolice ale glucidelor, protidelor, lipidelor si a altor compusi; regleaza potentialul de oxidoreducere celular, contribuie la transportul hidrogenului pe cale neenzimatica. La plante se pare ca vitaminele stimuleaza procesul de fecundatie (fapt ce explica continutul ridicat de vitamine din polen). Acidul ascorbic da o coloratie intensa cu clorura ferica datorita unei grupe endiolice -C(OH)=C(OH)-, ceea ce explica puterea reducatoare si marea sensibilitate la reactivi bazici.

B.1. Surse de vitamina C

Vitamina c sau acidul L (+)-ascorbic este cea mai raspandita vitamina din natura . Se gaseste in toate plantele iar in cantitate mai mare se afla in fructele citrice (lamai, portocale, papaya, grepfruit), macese, coarne, coacaze negre, nuci necoapte, mere, frunze, spanac si in legume ca : rosii, varza, cartof, ardei gras etc . Tabel nr.2. Continutul de acid sacorbic in plante si in produse vegetale

PRODUSUL Ardei verzi Ardei rosii Patrunjel Cartofi Ceapa Loboda Hrean proaspat Lucerna Sfecla de zahar Dovlecei Castraveti Pastarnac Conopida Ridichi

VITAMINA C (mg/100g) 100-200 250-300 150 15-22 60 140-150 200 225 30-40 16-30 5 40 70 20

PRODUSUL Pere Gutui Coarne Nuci verzi Coacaze negre Capsuni Maciese Ace de conifere Mandarine Grepfruit Agrise Fragi Zmeura Mure

VITAMINA C (mg/100g) 4-11 10-38 50-60 1000-18000 140-300 25-120 120-800 100-300 30-45 40 30-50 30 28-45 5

B.1. Formula structurala

O HO HO C O

CH C HC

Vitamina C are o structura furanozica ce ii imprima o mare reactivitate. Prin

CHse micsoreaza si chiar se opreste activitatea efectuarea unor substituiri in ciclul HO furanozic

vitaminica. Acidul ascorbic este o substanta solida, cristalina, solubila in apa. Structura acidului ascorbic a fost confirmata prin mai multe sinteze,dintre care una, Vitamina C aplicata industrial porneste de la L-sorboza, obtinuta prin oxidarea fermentativa a Dsorbitolului. Aceasta monozaharida trece prin oxidare(fie direct cu HNO3, fie dupa protejarea grupelor OH, prin acetalizare cu acetona) in acidul 2-ceto-L-gulonic.Esterul metilic al acestui acid se enolizeaza cu metoxid de sodiu si se transforma apoi in lactona cu acid clorhidric. Structura aceasta a acidului ascorbic este confirmata si prin analiza cristalografica cu raze X. Toti atomii din ciclu se afla in acelasi plan;atomul C5 iese din plan.
6
H2C OH

B.3 Rolul ei in organism si avantajele acesteia

Acidul ascorbic stimuleaza metabolismul glucidelor, lipidelor, glicoproteidelor si a numerosi aminoacizi. Are o actiune antioxidanta de aparare a vitaminelor liposolubile si a glutationului. Vitamina C indeplineste : -rolul de activator general al metabolismului celular; -rolul de transportor biologic de hidrogen,fiind un agent reducator puternic ; -este cofactor in anumite reactii de hidroxilare; -fiind reducatoare are rol in mentinerea activitatii SH-enzimelor; -este implicata si in transportul de electroni din fractia microzomiala,realizandu-se asanumitul lant respirator microzomial. Acidul ascorbic este un acid de taria acizilor carboxilici:el poate fi titrat cu hidroxizi alcalini, descompune carbonatii si formeaza saruri.Aciditatea sa este conferita de una din grupele OH enolice,.Acidul dehidroascorbic nu are caracter acid, ci se titreaza cu baze incet, ca o lactona. Formarea vitaminei C depinde de prezenta unui complex enzymatic ce contine peroxidaza si ascorbic-oxidaza, de prezenta citocromilor cat si a glucozei.

Principalele avantaje ale vitaminei C

-

importanta oaselor

pentru

sanatatea

dintilor,

gingiilor,

pielii,

sangelui

si

ajuta la vindecarea ranilor, fracturilor ajuta in asimilarea fierului din alimentative creste rezistenta la infectii si mentine numarul globulelor albe din sange ofera protectia antioxidanta, prevenind transformarea nitratilor (din tigari, fum, grasimi, unele legume) in substante cancerigene

- ajuta in tratamentul racelii

7

Continutul in acid ascorbic scade mult prin conservarea si fierberea alimentelor. Activitatea vitaminica se pierde numai cand se deschide ciclul lactonic si se formeaza acidul dicetogulonic. Principalele reactii la care participa vitamina C sunt: -hidroxilarea prolinei si lizinei pentru sinteza colagenului -hidroxilarea fenilalaninei -sinteza catecolaminelor -hidroxilarea sterolilor -desaturarea acizilor grasi -absorbtia fierului -metabolizarea xenobioticelor etc.

B.4 Lipsa vitaminei C

Lipsa de vitamina C poate provoca: - scorbut, boala care cauzeaza hemoragii, pierderea dintilor si umflarea gingiilor; - vindecarea lenta a ranilor si fracturilor - incheieturi umflate sau dureroase - aparitia de umflaturi si vanatai pe suprafata pielii - sangerari nazale - probleme digestive - lipsa poftei de mancare - articulatii dureroase -anemie Intoxicarea cu vitamina C (1000-5000 mg pe zi) poate provoca: - aparitia de pietre la rinichi -afectarea sistemului imunitar - simptome de ameteala si greata Aparitia scorbutului este precedata de anemie, inapetenta, scaderea rezistentei la efort, infectii, dureri articulare, uscaciunea tegumentelor. Intr-un stadiu mai avansat apar hemoragii subcutanate, musculare, gingivale.

Apar leziuni ale tesutului osos si ale cartilagiilor, ca urmare a perturbarii biosintezei colagenului.Stocul normal este suficient pentru cel putin 3-4 luni inaintea aparitiei semnelor de scorbut. Supradozarea poate conduce la litiaza renala, datorita formarii oxalatului de calciu insolubil, cat si datorita efectului nefavorabil asupra absorbtiei vitaminei B12.

Bibliografie:
1.

Burnea,I.;Popescu,Ionela;Stancu,Elena;Neamtu,G,Chimie si biochimie

vegetala, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1977.

2.Lehninger,A.,L.,Biochimie, vol. I, cap.13, partea I- Vitamine si coenzime , Ed.Tehnica, Bucuresti. 4. Internet(google.com)

10