Vitamina C

Cîrjaliu Andreea Gabriela,

Popa Maria Magdalena
Clasa: a X-a A

1. Generalități
Vitaminele reprezintă o clasă de substanţe organice, de origine în general exogenă,
(alimentară) cu structuri chimice foarte variante , care sunt indispensabile organismului uman şi care
în cantităţi foarte mici, asigură creşterea , dezvoltarea şi funcţionarea normală a acestuia.

Acești compuși prezintă o serie de caracteristici comune :

 sunt compuși ce nu pot fi sintetizați de către organism, fiind dependenți de aportul lor exogen;
 nu pot fi utilizați ca substanțe energetice, deci nu au valoare calorică;
 cu excepția retinolului care intră în structura rodopsinei , celelalte vitamine nu prezintă rol structural
în organism,
 prezintă numeroase funcții celulare importante: intervin în coagularea sângelui, în procesul vederii,
sinteza proteinelor etc.

Termenul de vitamine  nu cuprinde alți nutrienți esențiali cum ar fi mineralele, acizii grași
esențiali sau aminoacizii esențiali.

Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în ziua de azi. Multor alimente li se

adaugă vitamine în plus față de ce conțin inițial în timpul procesului de fabricație. Una din
problemele suplimentării cu vitamine este faptul că multe dintre ele cresc în mod semnificativ
apetitul. În ziua de astăzi, obezitatea este o problemă serioasă, iar suplimentarea cu vitamine o poate
crea sau accentua. Există oameni care au devenit obezi din cauza suplimentării cu vitamine în
copilărie sau adolescență.

Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul olandez Casimir
Funk  în 1912. Vita, în limba latină , înseamnă viață, iar sufixul -amină este pentru amine , la
momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se știe că nu este așa.
 2.Rolul vitaminelor în organism:
 sunt factori alimentari, accesorii absolut necesari organismului animal;
 sunt indispensabile creşterii normale şi manifestării proceselor vitale ale organismului;
 sunt componente esenţiale pentru evoluţia normală a proceselor metabolice;
 exercită acţiuni de reglare a funcţiilor celulare şi intervin în utilizarea energiei;
 unele vitamine acţionează în calitate de coenzime, asigurând efectul catalitic al enzimelor, cu care
acţionează şi modulând astfel activitatea acestora.

Sursa primordială furnizoare de vitamine pentru om o reprezintă plantele şi produsele

acestora. O sursă secundară de vitamine o constituie flora bacteriană localizată în intestinul gros şi
care sintetizează anumite vitamine pe care le furnizează organismului .

3. Clasificare:
Vitaminele pot fi clasificate în vitamine hidrosolubile şi vitamine liposolubile.

Vitaminele hidrosolubile sunt cele din complexul B şi vitamina C. Funcţiile lor sunt în general
de a asista enzimele importante implicate în producţia de energie din carbohidraţi şi grăsimi.
Nu sunt depozitate în organism în cantităţi mari, deci aportul frecvent este necesar. Carenţele
de vitamine hidrosolubile afectează cel mai mult ţesuturile care "cresc" sau au un
metabolism rapid cum ar fi pielea, sângele, tractul digestiv şi sistemul nervos. Sunt instabile
în prezenţa căldurii şi procesul de preparare al hranei afectează conţinutul de vitamine din
mâncare.

 Vitaminele liposolubile se absorb pasiv (fara consum energetic) din intestin

impreuna cu lipidele si se elimina prin materiile fecale.
Vitamine liposolubile sunt : A, D, E , K.
 Vitamina C - acidul ascorbic, este un acid organic cu proprietăţi antioxidante,
implicat într-o serie de procese care se desfăşoară în celulele vii.

Vitamina C (acidul ascorbic) este o vitamină hidrosolubilă ( solubilă în apă ) care are un
rol foarte important în formarea colagenului , hormonilor , carnitinei și aminoacizilor. Este esențială
în procesele de vindecare a plagilor și arsurilor , susține imunitatea , are rol antioxidant și
favorizează absorbția fierului în organism motiv pentru care se folosește împreună cu fierul în
tratarea anemiilor feriprive (anemii prin deficit de fier) .

Vitamina C a fost izolată pentru prima dată în 1928 și 1933 , de o echipă formată din
cercetătorii maghiari Joseph Svirbely și Albert Szent-Gyorgy și în mod independent , de americanul
Charles Glen King. Ei au arătat că vitamina C este acidul ascorbic. În anul 1937 , Gyorgy a primit
premiul Nobel pentru Medicina datorită activității sale .

Proprietatile vitaminei C
Molecula de acid ascorbic este un compus organic cu proprietati antioxidantec. Ca aspect,
acidul ascorbic este o substanta solida, sub forma de cristale sau pudra, de culoare alba spre
galben foarte deschis, cu un gust placut, puternic, foarte acru. Acidul ascorbic aproape ca nu
are miros. Este solubil in apa (hidrosolubil).

4. Rolul Vitaminei C în organism:

Organismul uman are nevoie sa ingereze vitamina C zilnic pentru a functiona asa cum
trebuie, asta pentru ca nu este capabil sa produca de unul singur aceasta vitamina importanta,
dar nici sa o depoziteze. Rolul vitaminei C (acidului ascorbic) in organism este, printre altele,
de a mentine sanatoase tesuturile conjunctive si de a actiona precum un antioxidant.
  Stimularea productiei de colagen din organism
Vitamina C ajuta la formarea colagenului. Fără vitamina C, corpul nostru nu poate să
sintetizeze colagenul, principala proteina din tesutul conjunctiv. Drept rezultat, deficienta de
vitamina C iti afecteaza pielea, tendoanele, ligamentele si oasele.
 Actiunea antioxidanta a vitaminei C
Vitamina C are o actiune antioxidanta, prin care se apăra organismul. Vitamina C este
unul dintre cei mai importanti antioxidanti din organism.
 Sintetizarea hormonilor si neurohormonilor
Vitamina C are numeroase functii in corpul uman, inclusiv faptul ca actioneaza ca un
cofactor esential in reacțiile enzimatice. Vitamina C (molecula de acid ascorbic) actioneaza tot
ca un cofactor si in biosinteza neurohormonilor, o categorie speciala de substante chimice
produse de celulele nervoase.
 Metabolismul aminoacizilor
Rolul vitaminei C în organism este unul complex, iar aceasta vitamina îndeplinește o
functie si in metabolismul aminoacizilor. Studiile au aratat ca vitamina C, din surse autentice
sau naturale, are un efect benefic asupra absorbtiei a trei aminoacizi (glicina, lizina si
metionina). Rezultatele studiilor au fost ca acidul ascorbic a sporit absorbtia aminoacizilor, iar
acest efect a fost maximum in cazul metioninei.

5. Surse de Vitamina C:
Surse naturale de vitamina C
Fructele și legumele sunt cele mai bogate surse de vitamina C . Multă lume asociază
fructele citrice cu vitamina C , iar acestea sunt , într-adevăr , o sursă bună , dar nu sunt singurele
care asigură o doză bună de vitamina C . Multe legume și multe fructe ( care nu sunt din familia

citricelor ) conțin vitamina C ,

 Să nu uităm că cele mai bune surse de vitamina C sunt fructele și legumele proaspete .
Temperaturile ridicate și fierberea lor în apă pot să distrugă o parte din conținutul de vitamina C ,
așa că alimentele crude sunt cele mai bune .

 Fructe cu conținut ridicat de vitamina C sunt: portocalele, lămâile , grepfrutul , kiwi ,

căpșunele , pepenele , citricele., papaya , guava , clementinele , portocalele
grapefruitul, coacăzele negre , prunele ,caisele, piersicile,  cireșele , ananasul , fructul
pasiunii, lămâia , mango ; zmeura,  strugurii .

Legumele cu conținut ridicat de vitamina C sunt: ardeiul gras roșu , roșia , broccoli , ardeiul
gras verde , varza , spanacul , mazărea , cartoful , varza kale , conopidă , sparanghelul

Anumite tipuri de carne și de pește sunt , de asemenea , o sursă bună de vitamina C pentru
oameni . Alimentele de origine animală care sunt gătite ( preparate termic ) nu conțin , practic ,
niciun pic de vitamina C , dar cantități mici din acest nutrient pot fi găsite în ficatul crud , în ouă , în
icre , în carne și în pește.

6. Manifestări ale deficienței de vitamina C:

Lipsa de vitamina C (acid ascorbic) din organism cauzeaza apariția scorbutului , o afecțiune
caracterizată de formarea unor pete pe piele , de sensibilizarea gingiilor și de sângerarea
membranelor mucoasem . Scorbutul are ca efecte secundare și tulburări de natură depresivă . Pe
termen lung, deficitul de vitamina C poate cauza hipertensiune , ateroscleroza ori afecțiuni ale
vezicii biliare .

Pentru a preveni deficitul de vitamina C , trebuie doar să consumi fructe și legume , de

preferat negatite , crude ori gătite la aburi .
 Primele semne care tradeaza deficitul de vitamina C sunt urmatoarele:

 Învinețirea rapidă a pielii

 Inflamarea gingiilor
 Vindecarea greoaie a rănilor de la nivelul pielii
 Par casant
 Apariția unor pete roșii la nivelul pielii
 Sângerări nazale
 Sistem imunitar slăbit
 Afecțiuni digestive
 Creșterea în greutate , din cauza încetinirii metabolismului
 Articulații umflate și dureroase.

7. Antagoniști ai vitaminei C
Este bine cunoscut faptul că fumul de țigară reduce nivelul vitaminei C , al calciului și
fosfatului în organism . Deoarece vitamina C reacționează cu o mare varietate de substanțe străine
din organism , putem spune că orice poluant sau medicament poate fi considerat un antagonist al
vitaminei C . Dintre cei mai cunoscuți antagoniști ai vitaminei C fac parte : antihistaminicele ,
barbituricele , atropia , alcoolul .
Interacțiunea vitaminei C cu medicamente și alte vitamine
Vitamina C poate interacționa cu medicamente , cu suplimente alimentare și poate interfera cu
analize de laborator . Dintre interacțiunile medicamentoase , amintim:
Săruri de aluminiu din preparatele antiacide
Aspirina
Contraceptivele orale
Anticoagulante orale
Cu o serie de suplimente alimentare , interacțiunile sunt benefice. Dintre acestea , enumerăm:
interacțiunea cu seleniu, fier, bioflavone.
Asocierea cu alte suplimente trebuie justificată și se realizează după un consult medical.
 Acidul ascorbic interferă cu următoarele analize de laborator: dozarea bilirubinei, glicemiei și
creatininei. De aceea, este necesar ca pacientul să anunțe dacă este sub tratament cu vitamină C sau
beneficiază de o suplimentare cu vitamină C, mai ales dacă aceasta este utilizată cronic.

8. Dozarea Vitaminei C
PRINCIPIUL METODEI
Metodele chimice de dozare a vitaminei C se bazează pe proprietăţile sale reducătoare .
Acidul ascorbic se transformă prin oxidare în acid dehidroascorbic . Se pot utiliza diverşi agenţi
oxidanţi . Erorile care pot interveni în determinare de datoreaza faptului că în produsele vegetale se
găsesc şi alte substanţe oxidabile (agenţi reducători) . Un alt neajuns este oxidarea rapida a
vitaminei C, care poate avea loc chiar în decursul pregătirii materialului pentru analiză . De aceea
dozarea trebuie să se facă rapid.
Metoda iodometrică
-are la bază oxidarea acidului ascorbic cu iod în exces , conform reacţiei:

Ca și oxidant poate fi utilizat iodul generat în situ prin reacția iodatului cu iodura de K
conform reactiei:
 9. PARTEA EXPERIMENTALĂ
Reactivi:
 acid clorhidric soluţie apoasă 2%
 soluţie apoasă KIO3 de concentraţie 0,0008 M
 soluţie apoasă de amidon 0,2 % ca indicator
 soluţie apoasă 1 % KI

Prepararea reactivilor
 Soluţia de acid clorhidric 2%: Într-un balon cotat de 500 ml se introduc 22,7 ml soluţie
de HCl concentrată (aprox. 37%) si se aduce la semn cu apă distilată.
 Soluţia de KIO3 0,0008 M se prepară prin dizolvarea a 4,277 g iodat de potasiu in 20-
30 ml apă distilată într-un balon cotat de 100 ml. După solvirea completă se aduce la
semn cu apă distilată.
 Soluţia apoasă de KI 1 %: se dizolva 1 g de KI în 20-30 ml apă distilată într-un balon
cotat de 100 ml. După solvirea completă se aduce la semn cu apă distilată.

Mod de lucru pentru determinarea vitaminei C în fructe și legume:

1. Se cântăresc 15 g de material de analizat (de exemplu ceapă , ardei gras , măr ,
portocală , lamaie , kiwi etc.) cu o perecizie de 0,01 g .
2. Materialul de analizat cântărit se mojarează energic cu circa 10 cm3 soluţie HCl 2% şi
2,5 g nisip de cuarţ sau praf de sticlă , timp de 10 minute .
3. Se trece cantitativ amestecul obtinut într-un balon cotat de 50 ml şi se aduce la semn
cu HCl 2 % .
4. Se filtrează printr-un filtru creţ într-un vas uscat sau se centrifughează suspensia .
5. Se pipetează 10 cm3 filtrat într-un balon Erlenmeyer de 100 ml , se adaugă 30 ml apă
distilată , 5 ml KI , 5 ml HCl şi 1,5 ml solutie de amidon .
6. Se titrează cu o soluţie de KIO3 până la culoarea albastră . La adăugarea iodatului de
potasiu peste amestecul care conţine şi iodură de potasiu , se generează iod care
oxidează vitamina C prezentă . După ce vitamina C a fost complet oxidată , iodul
generat va forma cu amidonul prezent un complex de incluziune colorat albastru intens
. Culoarea trebuie să persiste 30 secunde .
 7. Analiza se repetă de 2 ori , se calculează valoarea medie a titrărilor (V în ml)

10. Calculul rezultatelor:

Pe baza ecuațiilor reacțiilor chimice , se observă ca un mol de iodat de potasiu genereaza 3
moli de iod , care oxidează 3 moli de vitamina C .
 Numărul de moli de iodat de potasiu este: V*0.0008/1000
 Numărul de moli de acid ascorbic oxidat în proba analizată prin titrare este atunci
3*V*0.0008/1000
 Deoarece la titrare au fost introduși doar 10 ml ( din cei 50 ml suspensie din balonul
cotat) , acesta trebuie multiplicată cu 5
 Cu masa moleculară a vitaminei C , de 176 , se obține prin multiplicare cantitatea de
vitamina C din materialul analizat ( G g material cântărit inițial pentru a fi folosit la
extracția vitaminei C prin mojarare ) : V*0.0008/1000*5*176
 Conținutul în vitamina C se calculează în general în mg/100 g material , adică:
 Vitamina C mg%= V*0.0008/1000*5*176/G*100*1000
 Vitamina C mg%=V*0.0008*5*176/G*100= V*70.4/G
unde:
V = nr. ml KIO3 0.0008 M folosiţi la titrare ;
G = Masa în g de material luat în analiză.
Determinarea vitaminei C din fructele de kivi.
Se cântăresc la balanța electronică 15 g fructe de kivi. După pregătirea probei conform
metodei de lucru , se titrează proba cu o soluție de iodat de potasiu 0,0008 mol/l.
Conținutul în vitamina C se calculează în general în mg/100 g material:

Fructe de kiwi
• V1KIO3 = 14,91cm 3
• V2 = 14,86 cm3
• Vmediu = 14,88 cm 3
• Vitamina C mg% = V*0.0008*5*176/G*100 = V*70.4/G = 14,88 *70,4/15 =
69,83g
unde:
• V = nr. ml KIO 0.0008 M folosiţi la titrare ;
3
• G = Masa în g de material luat în analiză
 V1 = 14,91 cm3
V2 = 14, 86 cm3
V mediu = 14,88 cm3
Vitamina C mg%=V*0.0008*5*176/G*100= V*70.4/G = 14,88

Conținutul de Vitamina C în ardeiul gras :

• V =8,52 cm3
1
• V =8,64cm3
2
• V = 8,58 cm3
mediu
• Vitamina C mg% = V*0.0008*5*176/G*100 = V*70.4/G= 8,58
*70,4/15=40,26g
unde:
• V = nr. ml KIO 0.0008 M folosiţi la titrare ;
3
• G = masa în g de material luat în analiză.

Concluzii

• Vitamina C este una dintre cele mai importante vitamine necesare vietii, iar
aportul trebuie sa fie nelipsit din dieta.
• Pentru a preveni deficitul de vitamina C, trebuie doar să consumi fructe și
legume, de preferat negătite, crude ori gătite la aburi.
Bibliografie

 Aurel Popa, Ana-Maria Buga – Biochimie Medicală, EDIT. SITECH Craiova

2010

 S. Magear, A. Turcu – Biochmie generală, Edit. Didactică și pedagogică

 www.wikipedia.com

 www.secom.ro