VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

ÄMEDICUS CURAT, NATURA SANAT´

HIPOCRAT

ÄMEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA´

2

MOTIVATIE

In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate« in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou ± inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine«««««««««««««««

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine«««««««««««««««««

6

Generalitati««««««««««««««««««««««« 6 Rolul vitaminelor in organism«««««««««««««««. 8

Clasificarea vitaminelor«««««««««««««««««« 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile«««««««««««««««««... Vitaminele B«««««««««««««««««««««« Vitamina B1«««««««««««««««««««««« Vitamina B2«««««««««««««««««««««« Vitamina B6««««««««««««««««««««««. Vitamina B5««««««««««««««««««««««. Vitamina B12«««««««««««««««««««««.. Vitamina B3(PP)««««««««««««««««««««.. Alte vitamine din grupa B««««««««««««««««... Vitamina C««««««««««««««««««««««. Vitamina PP«««««««««««««««««««««.. Concluzii«««««««««««««««««««««««. Bibliografie««««««««««««««««««««««.

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: ÄPentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.´ ÄImportanta biologica a vitaminelor´, declara Guggenheim, Äconsta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.´ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, Äproblema vitaminelor´nu exista in realitate. ÄAlimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin´, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie ± echilibrate in aparenta ± poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . fie sub forma de provitamine. Poate ca. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. majoritatea minore. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. in unele cazuri Äs-a dat gres´ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. 6 . care sunt forme premergatoare vitaminelor. fie ca atare. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. Cuvintul Ävitamina´ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. majoritatea din surse exogene. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. am fi in drept sa le speram. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. a echilibrului fiziologic. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. 2. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. 1. Prin urmare. bogata in cruditati. poate chiar negativa. Dar nu este exclus. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. iar in organism se transforma in vitamine. binefaceri scontate pe care teoretic. cu o inteleapta utilizare a plantelor. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. binefaceri constante.

in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. D.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. Factor PP. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze.1 Vitamina Numirea si functiunea I. Tabel 2. potrivit structurii ei. Acestea se fabrica in cantitati mari. B1. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. de aceea. A. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. 7 . In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p ± aminobenzoic Bios I ( mezo. K si nicotinamida. unui om adult.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0.001 1-2 50 ± 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. fiind utilizate ca medicamente. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. prin sinteza.In prezent.1. B12.

Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. iar aportul prea mare. produce hipervitaminoza. pentru suplimentarea alimentatiei. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. coji. facind parte din diferite clase de substante organice. deci ca adjuvant. corectoare metabolice). Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze.2. Denumirea de vitamine le-a 8 . diminuarea biosintezei in organism. eforturi fizice. 2. reducind la normal procesele biochimice perturbate. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. perioade de crestere. in general cu eficienta redusa. germeni de cereale. infectii. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. in anumite conditii. consum crescut in sarcina. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. frunze. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. trofic. sub forma de medicamente. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. drojdie de bere. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. Alte indicatii. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. lactatie. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. sunt mentionate la fiecare substanta.

de provitamine. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. care se manifesta prin eczeme. se agraveaza cu timpul. varza si de asemenea in ficat si muschi. iar sintetic vitamina D4. pelagra etc. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. care se gaseste in foile verzi de lucerna. In organismul omului si al animalelor. Pelagra. Vitamine hidrosolubile. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. care. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. si prin aceasta singele se incheaga normal. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. tulburari nervoase. Se gaseste in "untura de peste". Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). Vitaminele din grupa K (antihemoragice). care formeaza impreuna cu vitamina D2.). fie sub o forma premergatoare. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. spanac. iar la adulti oasele devin fiabile. castane. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. vitamina C si vitamina PP. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. slabiciune. Vitamina Kl. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. grupa vitaminelor D. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. organismul este predispus la rahitism. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. respectiv calciferol. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. fie sub forma de vitamine. datorita decalcifierii organismului.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. 9 .

Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului.B. Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. H). spanacul si drojdia de bere.F. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. C). antiberiberi (vit. vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit.K. acid ascorbic (vit. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. care inseamna piele aspra.B2).etc. C). etc.A1).E. in solventi organici. R(extrasa din plante ieboase. azot. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche. 3. Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit.E. D1.In cadrul aceleeasi clase. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. laptele sucul de rosii (tomate). D4.).Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. antirahitica (vit. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism.C. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa. B1). A2. antiscorbutica (vit. B1).P(citrine). Cluj si Iasi. industria chimico-farmaceutica. D3. D).B6).D.D. microbiologice si biologice. din tara noastra. antihemoragica (vit. ficatul. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 . Astazi. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. 2. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile.piridoxina (vit.riblofavina (vit. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine.K si F. prin fabricile de la Bucuresti. si insolubili in apa .acid paraaminobenzoic (vit.E).C. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A. neidentificindu-se structura moleculara). antisterilitatii (vit. D5 ). Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi. K). D2. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica.

si vitaminele R(extrase din plante ierboase.in cantitati mici(B1.piridoxina.B6.K.care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ³complexului B´(tiamina. ce constituie boli carentiale.neidentificandu-se structura moleculara).B5.acidul ascorbic si bioflavonoidele. grupul B s. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa). Vitaminele se clasifica.B2.biotina.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.B12.acid lipoic.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.R si K.B12.sau avitaminoze.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.riboflavina. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K . Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata.B2. facand parte din diferite clase de substante organice.3.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.PP).PP) si altele ± in cantitati mai mari (B6.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.de obicei. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.acidul folic.acid folic).a.biotina. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ³complexul B´ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 .dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.acidul nicotic. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.acidul pantotenic).si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.D. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale.B8.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.

O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri .ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere. 1. fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede.cantitatea eliminate crescand o data cu doza. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. 3. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii.carentele implica. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere). termostabile.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. in general.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. fiind termolabile.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal. nu pot fi stocate in tesuturi. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care. in general. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. vitaminele hidrosolubile fiind.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente.cu usurinta.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. rezerve cu aceste vitamine.de multe ori. 12 . Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular. Organismul nu face. reprezentind cofermentii acestora.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular.extras din orezul nedecorticat. se acumuleaza cu substante de rezerva.de aceea starile carentiale survin relative repede. -solubilitatea in apa.

Aneurina. Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. matreata. proteinelor. bataxin 13 . Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic.Adenina 3. colina si inozitol. friabilitatea unghiilor. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. la metabolismul glucidelor. deshidratarea pielii. cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 . Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe. Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica.Acid Pantotenic vitamina B4 .Acid Pangamic vitamina B5 .Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . vita. intervin in functiile sistemului nervos.Riboflavina vitamina B6 .Ciancobalomina vitamina B15 . a unor glande endocrine . ficat. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere.Tiamina vitamina B2 . Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. paraaminobenzoic (PABA). lipidelor.mina H (biotina). Betabion. 1. VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina. intr-o strinsa interdependenta.Piridoxina vitamina B8 .Adenizin fosfat vitamina B12 . preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . 1.

Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). incolore sau pulbere cristalina alba. oua etc). TPP. Intervine in sinteza acetil colinei. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. cu rol de coenzime. Se elimina prin urina. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. lapte. Participa la procese generale de oxireducere. Antivitamina B1 (piritiamina. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . lapte. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. Absorbtia si metabolismul.A fost izolata in anul 1911 de Funk. peste 100 grade C se descompune. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. De asemenea. Vitamina B1 este solubila in apa. alcool. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. din taritele de griu. fecale. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. in coaja si germenii boabelor de griu. 14 . Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. neopiritiamina etc). cu aparitia de polinevrite. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. regleaza schimburile gazoase. cu miros caracteristic. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. Produc fenomene paralitice. peste. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. gust slab amar. Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. secretorii si de absorbtie digestiva.

800 ug intre 6-8 ani .3-1.1 mg intre 10-18 ani .1.1 mg intre 8-10 ani . greturi.1.400 ug intre 6-12 luni .500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .500 ug intre 1-3 ani . varsaturi.Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.100 ug in alaptare .600 ug intre 3-4 ani . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1. iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.4 mg in sarcina .200 ug intre 2-6 luni .700 ug intre 4-6 ani .5 mg peste 18 ani .1. solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .

2. ficat. foarte usor solubila in solutii alcaline. Absorbtia si metabolismul. Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. Ribovlavina intervine in procesul de crestere. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. dupa care ajunge in ficat si rinichi. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). in metabolismul glucidelor. oua. Surse: alimente de origine animala (lapte. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. mercur). salata verde. de mentinere a integritatii epiteliilor. Lactoflavinum.intre 2-6 luni . pina la galben portocaliu. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. solubila in apa si alcool. 1. Nu se depoziteaza in organism. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. rosii etc).intre 0-2 luni . fecale. crustacee si unele vegetale (spanac. lapte. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 .3. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. Necesarul zilnic: . creier. Bleflavin. splina). lipidelor in funtiile sistemului nervos. Intervine in procesele de oxireducere. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice.

6-1. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina. 17 .7 mg 1.5 mg 1. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa.in sarcina . PIRIDOXOL.5-5 mg/zi 3.intre 6-10 ani . In organismul animal predomina piridoxamina.in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1.intre 3-4 ani . piridoxalul si piridoxamina. glosite.2-1. 1. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI).intre 10-18 ani . HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina. stomatite. conjunctivite. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6.1-1. BECILAN.intre 2-3 ani .2 mg 1. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0.8 mg 2 mg keratite. 3. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere.intre 4-6 ani .peste 18 ani . Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. dermatite eczeme..

tiamina. forma activa.700 ug intre 4-6 ani «««.N. asociata cu vitamina Pp..900 ug intre 6-10 ani ««. ««. somnolenta. greu solubil in alcool. intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S.300ug intre 6-12 luni ««400 ug intre 1-2 ani ««. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii.2.5 mg in alaptare ««««. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni««. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala.2 mg in sarcina««.1-1.200 ug intre 2-6 luni««.. intervenind in metabolismul proteic. 500 ug intre 2-3 ani «««600 ug intre 3-4 ani «««. cu gust usor acru. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 .. usor solubil in apa.8 mg peste 18 ani «««.2.1.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta.2 mg intre 10-18 ani «... Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. fara miros.5 mg Indicatii: in pelagra.. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta.4-1.C. Este factorul de crestere pentru microorganisme.

dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor.50 g/zi injectabil: 0.Putin timp de la descoperirea sa.M. metabolismul unor steroizi. Este implicat in sinteza celulelor rosii.alanina 2 .J. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R. Vitamina B5.Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0.fiind omniprezenta in natura.Williams si denumita dupa cuvantul grec ³pantos´ ± ³pretutindeni´. I.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic.V.25 grame fiole de 5 ml cu 0. 4. Este sintetizat de plante si de multe bacterii. cu F .Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator. K . acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica.25 g Mod de administrare. confirmandu-i structura chimica. este dipeptida acidului E . F . adulti: oral: 0.20) g/zi in functie de virsta 3. CALCII PANTOTHENAS (D.15-0.dihidroxi . dar abia in 1948 s-a 19 .25 (0.25 g/zi.I. producerea de anticorpi.dimetilbutiric . activitatea neuronala.1-0.). C9H17NO5 3 ' . sau I.C.F .25-0. 1. 2 3 2 2 . posologie: oral. zilnic sau la 2 zile copii: 0. vitamina are o arie larga de raspandire.

formand acidul citric. o forma ³activa´ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. formand acetil colina.Astfel. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari.El a izolat. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. a. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere. in oxidarea enzimatica a piruvatului. oua si ficat.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. cu oxigen. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic.descoperit aceasta combinatie.Aceasta descoperire apartine lui N. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : AT coenzima A acetat AM acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil.care. lipsit de + gr. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi.Lipmann.O.Kaplan si F. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil).Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). 20 .Lynen in 1951. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. tarate de orez. cum este colina. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. din drojdie. anterior. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. sau cu acidul oxalilacetic. lapte.

carnea (mai ales ficatul si rinichii).Deseori. etc. par) sau leucotrichie (albirea parului). feluri gata preparate. cutanate (caderea parului. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic. cele mai bogate fiind drojdia de bere.De asemenea.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv.dureri). senzatie de arsura a extremitatilor. produsele lactate. impreuna cu alte vitamine.Ele se traduc printr-o oboseala.khroma. legumele uscate si pestele. etc. in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei.grasimi si proteine. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor. ouale. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii.). orez alb.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile. tulburari digestive (greturi. Reversibile.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor. paste. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5. culoare + gr.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar.miscand 21 .a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. carnati. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. thrix.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi. Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. la primele animale si respective incetarea cresterii. cartofi prajiti. etc. ulceratii) si neurologice (dureri de cap.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor.diaree. prajituri. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele).De aceea. Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente.

Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi..70 tarate de grau««««««««. paste si cartofi prajiti.. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame. greata. mergand pana la 5 miligrame pe litru. 1. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic. care. adolescenti si personae adulte.. scaderea rezistentei la infectii. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire. etc. 0. balonari. 1. la zahar. 0..Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. cefalee. ulcer duodenal. pot fi sintetizati si de flora intestinala. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5.. 0. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic.78 galbenus (de la un ou)«««««« 0.75 crabi««««««««««««« 0.. tulburari de somn. 7..B9 si C. 0. in oarecare proportie.57 muschi file««««««««««.35 nuci««««««««««««« 0. Pentru copii.. pe cat posibil. 2.63 vanat««««««««««««. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat««««««««««««.90 cereale integrale««««««««.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri.. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit.Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie.82 seminte de floarea soarelui«««. tulburari sanguine si dermatologice. dulciuri. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut. 1.40 scrumbie.40 lapte integral«««««««««.31 22 .Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic. hipoglicemie..macrou«««««««.85 pastrav«««««««««««. crampe musculare. de altfel. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. se recomanda sa ne hranim echilibrat.

Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. Prelucrarea te rmica.. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. etc. Simptomele deficitului sunt oboseala.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 .25 mg si varza aproape 1 mg. preparata cat mai sumar. condimentele iuti. stresul cronic si depresia. De asemenea. pastele. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul. de pilda prin prajire. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime. produsele de panificatie din faina alba. bicarbonatul de sodiu. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. fierbere. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. mareste capacitatea de concentrare. prin aceasta. prelucrarea industriala. De aceea. tarata 2. etc. Alimentele rafinate. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. de exemplu otetul. descompun molecula de vitamina. distruge vitamina B5. muraturile de orice fel. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. cum cunt orezul alb. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. galbenusul de ou 7 mg la 100 g.Si acizii sub diferite forme. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. este indicat sa mancam hrana proaspata. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. La randul lor.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg.. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor.Totodata. coacere.ea protejeaza inima. mustarul iute. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine ± de pilda. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala. este un aliat prestios in scaparea de kilograme.Drojdia contine 20 mg la 100g.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. castravetii acri.

1. de culoare rosie. continand 4.5% cobalt si radicalul cian. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor. colesterolului. . sau I. timp de 20 minute.copii: 0. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti. Rezista la 120 de grade C.adulti: 2-4/zi . Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490 140.5 g/zi comprimate: . 5. Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari.C.5 g substanta activa PANTENOL . stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU . fosfolipidelor.copii: 1-3/zi 3. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D. hormonilor steroizi.adulti: 0. solubile in apa si alcool. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina.fiole de 5 ml cu 0.5 g/zi . posologie: injectabil. COBIONE. bazelor si acizilor puternici. I.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare.I. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 .). stabile in aer si in mediu acid.M.25-0. Are o structura deosebit de complexa. de unde si denumirea de ciancobalamina.Este grupul prostetic al coenzimei A. hemoglobinei. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. Sunt semirele la actiunea oxidantilor.V. DAVITA-MON B12.

. ci numai in componenta gruparilor amidice. mentionam ca in Indochina. fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). muschi). Identificarea. izolarea. creier. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. fezandare / . factor antipernicios. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . imediat dupa descoperire. Prin anii 1950. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). SINONIM: cianocobalamina. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. mocirla canalelor.. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale. corinoida. factorul proteinelor la animale etc.. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. bogat in acizi aminati si vitamine. mai ales din colon. Absorbtia si metabolismul. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. in care avea loc un proces accentuat de . bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat.celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. Ca element exotic (intre timp. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza.. Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. In 1952. factor anemic extrinsec. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. vitamina antipernicioasa. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C N). Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. folosind cca. 250 tone namoluri culese zilnic. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. putrefactie. splina. un atom de Co si grupari amidice.

In continuare. care stocheaza vitamina B 12. diaree. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. labilitate a starii de spirit. aceasta carenta poate. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. care nu este rara in tarile industrializate. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). Cea mai buna sursa este ficatul. mucoasa tubului digestiv. laptele si derivatele lactate. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. mucoasa bucala (glosita Hunter).absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. in mod exceptional. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. Ficatul. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. dar si pestele. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . pierdere a apetitului. In sfarsit. sa mai provina dintr-o anomalie. Carenta in vitamina B12. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. poate rezulta deci fie. nevrita optica inflamatie a nervului optic. senzatie de balonare. precum boala lui Biermer. pierderi de memorie. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. denumita factor intrinsec. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. ouale. apar primele semne ale carentei: oboseala generala. depresie) si mucoase (limba depapilata). varsaturi. in mod exceptional. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. bolnavii prezentand inapetenta. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. hematopoeza si functionarea celulei nervoase. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani.

Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. dar contine cobalt (4%).5. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. A fost obtinuta cristalizata. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. Solutia apoasa are Ph=4-4. Ciancobalamina. de structura probabil mucoproteica. asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. mai ales in ficat. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. prin filtrare glomerulala( 0. numita si factor intrinsec. stomac. creier si muschi. 27 . sub forma nemodificata. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. In intestinul gros absorbtia este mai redusa. in doze mari ca analgezic. rinichi. de asemenea. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. cu reactie neutra. indeosebi). se elimina renal. Este depozitata in ficat. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. substanta care intra in structura acizilor nucleici. este indicata in carenta corespunzatoare. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. hidroxocobalamina. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. Ea este utilizata. Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec.2 ug). sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. administrata in injectii intramusculare. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat).Vitamina B12.

gastrita atrofica. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. anorexia. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. insuficienta pancreatica. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. aclorhidria histaminorefractara. Dispar tulburarile digestive. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. dupa citeva ore de la injectare. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. neoplasm gastric. 28 . iritarea stomacului) si gastrectomie. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. disbacterioze intestinale.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. unde are actiune majora. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. de absorbtie. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. cu formarea timinei. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. tumori. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. prin favorizarea gruparilor metil labile. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. se observa la nivelul maduvei. necesara pentru functionarea unor enzime. Are actiune neurotropa. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. diminua astenia. uremie sau primeste cloramfenicol. In formele obisnuite de anemie megaloblastica.

Datorita actiunii neurope.fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina.N.fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. ameliorarea se obtine mai lent. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice. La bolnavii cu complicatii ale S..fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina. tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. - Mod de administrare. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. VITAMINA B12 . cu atit se obtin rezultate mai bune. NEOHEPAR .Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. Prezentare: ROMTRAT .fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic. . posologie: 29 .

M. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline. Initial. timp de 5-10 zile. si 5 mg acid folic..M. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. alcool. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. termostabile. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. tranpiratie. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. zilnic. la formele medii. oral. clorpromazima. iar in nevrite 1000 ug/zi. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic.termostabile. tulburari neurologice intense.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. solubile in apa. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. Absorbtia si metabolismul. 6. deoarece nu este posibila absorbtia.alcool. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. infectii.Acidul nicotinic si amida apa.C. incolore. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. Se elimina prin urina. nicotinica sunt substante cristaline. sau S. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. vitamina K solutie apoasa. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. solutii alcaline si reductoare. 1.incolore. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile. 3. fecale. hemoragii. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot.solubile in 30 . La acestia doza zilnica este de 1 ug. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica.

crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan. mineral.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine.pana in 1937.oua si lapte. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice. ametelilor.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut. Vitamina B3 este stabila la lumina. modereaza tensiunea arteriala. in 1933. in Suedia.a fost izolat de H. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente. foarte asemanatoare cu coenzima I.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare.In 1915-1920.Elvehjem si 31 .Christian au izolat o alta coenzima. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron.In 1934.von Euler. precum metabolismul lipidelor (grasimilor). la caldura si rezistenta la oxidare.Acest cofactor. a sistemului nervos. ca fiind acidul nicotic.incepute in 1904. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne. amelioreaza circulatia sangelui ± participa la metabolizarea proteinelor.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil. previne aparitia diareei.amida acidului nicotinic.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).lipidic. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic . ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.estrogeni.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida. normalizand functia suprarenalelor. Carenta vitaminei B3. migrenei.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante.J. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg. Warburg si W.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos.Totusi. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C. Putin dupa aceea. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa.De asemenea. descrisa sub termenul de pelagra.diminuand colesterolul daunator(LDL).A.La inceputul secolului 20. glucidelor si lipidelor.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente. glucidic.Harden si W. numit initial coenzima sau coenzima I.pe care au numit-o coenzima II. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite. cand biochimistii englezi A. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene).insulina). protejeaza impotriva arterosclerozei. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida. dializabil.

rezultatul lipsei acidului nicotinic.Woolley la identificarea.W. nuci. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. Pelagra este.in deosebi din triptofan. un aminoacid. leguminoasele. in 1937.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. N N N 2 Acid nicotinic Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. 32 .un alcaloid toxic din tutun. painea integrala.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. curmalele. migdalele. avocado. morcovul. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. in primul rand. carnea. arahidele.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori. tomatele. etc. De asemena. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta.glucidelor si lipidelor. De fapt. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. smochinele. de fapt. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. participand activ la metabolismul proteinelor. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului .taratele de cereale. dar. pestele. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. ciupercile proaspete. deci la metabolismul general al organismului. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire.al pielii. conopida.D.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. ouale. piersicile. ficatul.

Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare ± comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C.De aceea. respective glucoza. rosii si morcovi. Candva vitamina B3 a fost numita si ³vitamina antipelagroasa´. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. dar si alte vitamine ale complexului B. respiratie dificila. acnee. vitamina B3 dilata vasele de sange. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. intr-o combinatie adecvata. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita.Previne si vindeca pelagra.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3. in peste. dermatita). diferite psihoze. stari depresive.Zaharul in sange. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ³D´ (dementa. tulburari circulatorii periferice. copiii si adolescentii ± intre 5 si 12 miligrame adultii ± circa 6. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic. cefalee.diaree.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei. herpes. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru.De asemenea.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin. in diaree. precum si oligoelementul crom. insomnii. degeraturi. lactate si branzeturi. de porc. broccoli. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. iritabilitate.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului. artrita.Surplusul este eliminate prin urina.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 .Vitamina B3 este indicata in pelagra. indigestii. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. senzatie de rau general . niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene.De asemenea. porumb si produse din porumb. prurit. oua. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. alcoolism. hipertensiune arteriala si ateroscleroza. grau integral. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate. enterocolita. cartofi. stres. inflamatii bucale. etc. fara un alt tratament. afte. ameteli.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor.

in general subiectii incearca o senzatie de purpura. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii. 100 grame ««««« 35. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie.. care deseori limiteaza utilizarea sa. care contine niacina plus inositol.. 6. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei. 8.femeile ± 13 pana la 15 miligrame barbatii ± intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea.2 34 . 1 ceasca ««««««.2 ton. 1 ceasca «««««. 100 grame ««««««««..2 inima. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic.IHN sau ³flush-free´ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. Pe de alta parte.8 cereale integrale.6 piersici uscate. dar. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM).. 7. 100 grame ««««««««. mai ales in caz de insuficenta renala. 5.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat. 100 grame ««««««««. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. 100 grame «««««««««.Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet..4 somon. ea este in general prost suportata. 12. 10. o ceasca ««««««««« 24.6 arahide. Experimente efectuate pe pacienti umani. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. totusi. 100 grame «««««««««.3 pasare. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. Totusi. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale.2 ficat. luate precautii. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei. Trebuie. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere.(IHN). este mai usor tolerat de catre unii utilizatori. aceasta apare la unele persoane. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. 9. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange. deci.

Autorii acestor lucrari. 1 ceasca ««««««. 3. atacuri de cord. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute... 35 .precum si alti specialisti concluzioneaza ca.Intr-un alt studiu. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului.. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei.De asemenea.. 5. 1 bucata ««««««.8 cotlet de porc.. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului. chiar in doze crescute in conditii de siguranta ± in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile ± aproape 70% mai putine decese. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului...6 boabe de soia. in special in cresterea HDL.9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. datorita efectelor sale. 4. 3.1 migdale.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului. intr-unul dintre studii. 100 grame «««««« 2.Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ³bun´. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.De exemplu.7 mazare verde. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. 1 bucata ««««««.Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare. 1 ceasca ««««««««. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ³bun´).cotlet de mile. niacina fiind considerata mult mai eficienta ± in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 ± decat tratamenetul medicamentos.

multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . confuzie si isterie. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea. acestea amplificand efectul niacinei.Astfel. In ambele lucrari. niacina este de asemenea.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor. in timp ce celelalte nu. dar si a acizilor grasi omega-3.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular.De exemplu. impreuna cu anticonvulsivele. nelinistile. slabiciunea si pierderea memorei ± toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos.nervozitatea. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer.acestia sunt incantati de rezultate. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor.Astfel. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii.depresia si chiar schizofrenia.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. depresia.Eficacitatea terapiei a durat catev luni a chiar si dupa ce a fost interupt. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C.B6 si pantotenatul de calciu ± poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei.Studiile sugereaza ca niacianamida ± ca si vitaminele E. in forma de niacina este un vasodilatator ± un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine.

pelagrei ± boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. Totusi. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. deoarece administrarea dozelor crescute. poate creea toxicitate hepatica. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. precum inositolul-hexancianat (IHN). singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara. chiar si sub monotorizare de specialitate.Noile forme. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb. In cazul persoanelor sanatoase. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). par cea mai sigura varianta.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. poate si o oarecare stare de neliniste. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei.diaree si dementa. 37 . deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic.

ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. mai putin cunoscute. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii.3 mg (300 mcg). Copiii au nevoie de o cantitate de 50±90 mcg/zi. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. 1. prin producerea leucopeniei si granulopeniei. Ea alaturi de alte vitamine B. a clorurii de sodiu. dar in cantitati insuficiente. prevenind steatoza hepatica. 38 . fecale. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. lipidelor. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului.3. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. 7. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. concentratia cea mai mare de vitamina B4. glucidelor si lipidelor. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. transpiratie. Impiedica incaruntirea si caderea parului. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. dar lumina. o substanta hidrosolubila. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). Vitam B8 sau H ina este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. Doza zilnica recomandata: 0. Alimentele (proaspete. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. In singe. Eliminarea vitaminei se face prin urina. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. este in hematii. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om.

² calmeaza durerile musculare. Ca urmare. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. conopida. deci. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. Are si un efect calmant pronuntat. Din acesate motive. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. biochimistul dr. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. glucozei. ² intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. aminoacizilor. ² are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. Dupa ani de cercetari. ca si drojdia de bere. nucile. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. laptele. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor.Surse Carnea proaspata. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. porcilor. porumbul. ² impiedica incaruntirea prematura. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii).de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. un virus sau o toxina misterioasa. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. ² stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. organele de vita. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. produsele lactate. constituie un principiu component al complexului B. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. 39 . cerealele integrale. galbenusul de ou. Ernest Krebs a izolat. melasa. precum si in formarea globulelor rosii. Intervine in procesele enzimatice si. Con tribuie la dezvoltarea fizica. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. cu rol in stimularea cresterii puilor. in 1950. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. reintregind rezervele organismului. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. activitatii cerebrale. Nu ar fi vorba despre o bacterie. Roluri si caracteristici ² ajuta la degradarea acizilor grasi. are rol in hematopoeza.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat.

Conform studiilor dr.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17.dureri la locul injectiei 3. CEBION. Krebs. tonifiant. 40 . FOSFAT Prezentare: . REDOXON. continind fosfat de sodiu 10 mg . sau vitamina anti-scorbutica. CANTAN.V.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I.). intervenind in procesele de oxido-reducere.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator .ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17. Are o importanta capitala pentru organism.C. specific. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii .I. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. In general. consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului. CAROSCORBIS. VITASCORBOL Este acidul ascorbic.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: . Are rol anti-infectios. VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. 1 fiola zilnic Reactii adverse: . semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui. 2.

ardeiul 120 . pentru un adult normal. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. cerealele. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb.mararul 100 . mercur.patrunjelul 200 . Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. In Zonele cu clima temperata sau rece.spanacul 050 41 . Mineralizarea scheletului este alterata. economiseste vitaminele din complexul B. dintii devin mobili si cad. putand apare mai des. Efortul muscular. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. Gingiile sangereaza usor. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). la actiunea oxigenului si a luminii. 30 miligrame. la cca. Ratia zilnica este estimata insa. etc. unde productia de fructe este sezoniera. etc.participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. de exemplu. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C.napul 140 . gripa sau tuberculoza pulmonara. protejeaza vitaminele A si E. tegumentelor.lamaia 065 . frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. fracturile se vindeca mai greu.conopida 060 . spontan sau la traumatisme minime.). S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. benzen. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. In lipsa vitaminei C. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii.portocala 060 . Produsele animale. muschilor. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor.varza 120 .

In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. a cartilajelor si oaselor. scad colesterolemia si. participa la sinteza fibrelor de colagen. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. Creste si mentine randamen -tul fizic. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. Participa la sinteza acizilor biliari. fiind preferata. Este usor solubila in apa. La fel ca majoritatea vitaminelor. Impreuna cu vitamina C. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. regenerarea tesuturilor. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. caldura si vapori de apa. astfel. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. atenueaza efectele loviturilor. previn formarea cataractei. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. prin efectul reducator. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. deoarece reduce durerea. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. din acest motiv. Are efect antistres.5-7. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. adminitrarea lor concomitena. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. insa nu sunt vitamine propriu-zise. Solutia apoasa are PH=5. Accelereaza vindecarea ranilor. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara.

are actiune antialergica. intervenind in transformarea acidului folinic.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. stimuleaza formarea corticosteroizilor. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. placenta si in concentratii mici in muschi. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. tesut conjunctiv si adipos. in metabolismul glucidic. fiind necesar un aport exogen continuu. corp galben. Vitamina C nu este depozitata in organism. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. un sistem redox. responsabil de proprietatile vitaminice.acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. Prin administrare in doze mari. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser.

30 g/zi. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 .V. I.1 -1 g/zi 0.M. plagi. adulti copii 0. astenie de primavara. surmenaj.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. arsuri.V. si I. sarcina. gingivite. iar injectarea rapida I. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina. Contraindicatii: litiaza renala.05-1. profilaxia racelii comune si a gripei. stari de supraincarcare cu fier. infectii. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral. chiar lipotimie. poate produce ameteli. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor. osteoporoza.

in edeme. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. 2.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. artrite ale membrelor. Asociata cu vitamina C. inferioare. ascite. in hemoragii scorbutice. artrita. afectiuni ale venelor. sangerarea gingiilor. are rol important in fenomenele hemoragice. Vitamina P (vitamina C2. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. raceala. varice. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. hipertensiune arteriala. de asemenea. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). hemoragii retiniene. ate-roscleroza. are un deosebit rol antiinfectios. Vitamina P contribuie la 45 . pleurezii. eczeme si arsuri. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. Vitamina P e puternic antioxidanta si. hemoragii la nou-nascuti etc.

Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. este eliberator de histamina. BENICOT. cu senzatie de caldura si prurit. timp indelungat.I. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. In plus. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator.C. enzime. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. de asemenea. intervine in prevenirea contractarii gripei. precum si a tesutului conjunctiv. usor solubil in apa si alcool. 3 . diferite fructe si legume proaspete. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. Are. ceai de macese. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. 3.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. NICOTIS AUREAMID. se poate trata consumind suc de lamaie. NIACINAMID.). care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. Mai poate produce greturi. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara).

V.ateroscleroza .intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii.fiole de 1 si 2 ml cu 30. lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%.primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0.1 grame acid nicotinic . respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic . precautii: . 47 .sindrom hemoragic . 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii.comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize).M.tromboflebita . I. sau I.

Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. Pentru a avea un organism sanatos. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. 2. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. cu efect direct sau indirect. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. in doze mai mari sau mai mici. desi sunt naturale. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. Din punct de vedere structural. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare.

5. Spre deosebire de vitaminele liposolubile.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. 49 . Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar. Din aceasta cauza. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. excesul fiind eliminat. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. 4. lipidelor. 6. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. Prin rolul lor coenzimatic. In afara de rolul pur vitaminic. 3. din diverse motive. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice.

editia a III-a.BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 .Terapia prin vitamine . 2002 Shari Liberman ± Biblia vitaminelor. Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki . Editura Paralela 45.Editia de buzunar Valeriu Rusu .Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. revizuita si adaugita Denisa Mihele .Dictionar medical.Biochimie clinica ± editia a II-a Maude Bouchard . 2006 50 . Editura: Vladimed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful