VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

ÄMEDICUS CURAT, NATURA SANAT´

HIPOCRAT

ÄMEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA´

2

MOTIVATIE

In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate« in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou ± inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine«««««««««««««««

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine«««««««««««««««««

6

Generalitati««««««««««««««««««««««« 6 Rolul vitaminelor in organism«««««««««««««««. 8

Clasificarea vitaminelor«««««««««««««««««« 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile«««««««««««««««««... Vitaminele B«««««««««««««««««««««« Vitamina B1«««««««««««««««««««««« Vitamina B2«««««««««««««««««««««« Vitamina B6««««««««««««««««««««««. Vitamina B5««««««««««««««««««««««. Vitamina B12«««««««««««««««««««««.. Vitamina B3(PP)««««««««««««««««««««.. Alte vitamine din grupa B««««««««««««««««... Vitamina C««««««««««««««««««««««. Vitamina PP«««««««««««««««««««««.. Concluzii«««««««««««««««««««««««. Bibliografie««««««««««««««««««««««.

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: ÄPentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.´ ÄImportanta biologica a vitaminelor´, declara Guggenheim, Äconsta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.´ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, Äproblema vitaminelor´nu exista in realitate. ÄAlimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin´, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie ± echilibrate in aparenta ± poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

iar in organism se transforma in vitamine. 6 . Poate ca. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. Dar nu este exclus. 2. fie sub forma de provitamine. 1. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. fie ca atare. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. binefaceri constante. cu o inteleapta utilizare a plantelor. in unele cazuri Äs-a dat gres´ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. am fi in drept sa le speram. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. poate chiar negativa. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. a echilibrului fiziologic. Cuvintul Ävitamina´ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. binefaceri scontate pe care teoretic. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. Prin urmare. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. majoritatea minore. bogata in cruditati. majoritatea din surse exogene. care sunt forme premergatoare vitaminelor. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii.

prin sinteza. fiind utilizate ca medicamente.In prezent. B12.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. Factor PP. Acestea se fabrica in cantitati mari. In acest scop servesc mai ales vitaminele C.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. Tabel 2. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. potrivit structurii ei.1. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0. B1.001 1-2 50 ± 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. A.1 Vitamina Numirea si functiunea I. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. de aceea. 7 . K si nicotinamida. unui om adult. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p ± aminobenzoic Bios I ( mezo. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. D. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice.

drojdie de bere. sunt mentionate la fiecare substanta. infectii. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. frunze. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. perioade de crestere. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici.2. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. trofic. diminuarea biosintezei in organism. pentru suplimentarea alimentatiei. sub forma de medicamente. deci ca adjuvant. 2. facind parte din diferite clase de substante organice. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. in anumite conditii. coji. iar aportul prea mare. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. in general cu eficienta redusa. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. Alte indicatii. reducind la normal procesele biochimice perturbate. Denumirea de vitamine le-a 8 . Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. lactatie. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. eforturi fizice. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. consum crescut in sarcina. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. produce hipervitaminoza. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. germeni de cereale. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. corectoare metabolice).

respectiv calciferol. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. organismul este predispus la rahitism. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. tulburari nervoase. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. care se gaseste in foile verzi de lucerna. castane. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. vitamina C si vitamina PP. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. varza si de asemenea in ficat si muschi. Vitamina Kl. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. Vitaminele din grupa K (antihemoragice). Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. Se gaseste in "untura de peste". care formeaza impreuna cu vitamina D2. grupa vitaminelor D. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. slabiciune. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . fie sub forma de vitamine. care. spanac.). apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. Pelagra. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. In organismul omului si al animalelor. iar la adulti oasele devin fiabile. Vitamine hidrosolubile. si prin aceasta singele se incheaga normal. se agraveaza cu timpul. de provitamine. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. 9 . fie sub o forma premergatoare. care se manifesta prin eczeme. datorita decalcifierii organismului. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. pelagra etc. iar sintetic vitamina D4.

Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa. laptele sucul de rosii (tomate).K.In cadrul aceleeasi clase. in solventi organici.E. industria chimico-farmaceutica. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche. antihemoragica (vit. care inseamna piele aspra.piridoxina (vit. K). antisterilitatii (vit.D. si insolubili in apa . antiscorbutica (vit.riblofavina (vit. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica. microbiologice si biologice. R(extrasa din plante ieboase. antiberiberi (vit. ficatul. Astazi.K si F. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 . D4. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. D1. etc. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. H). vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. D2.F.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent.D. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine. antirahitica (vit. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. din tara noastra.C. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi. azot. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice.B. spanacul si drojdia de bere.A1). A2. D5 ). B1). Cluj si Iasi.B6).P(citrine). Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. 2. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului. neidentificindu-se structura moleculara).C. D).E. C). acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor.acid paraaminobenzoic (vit. prin fabricile de la Bucuresti. D3.B2).E). Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. B1).etc. C). Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. acid ascorbic (vit.). 3.Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra.

boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea. grupul B s.acid folic).a.B6.K. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.PP).biotina. facand parte din diferite clase de substante organice.R si K.acidul nicotic.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.acidul pantotenic).de obicei. ce constituie boli carentiale.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ³complexul B´ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 .D.piridoxina.PP) si altele ± in cantitati mai mari (B6. Vitaminele se clasifica.B12.acid lipoic. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ³complexului B´(tiamina. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale.riboflavina.care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.B8. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .sau avitaminoze.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.biotina.acidul ascorbic si bioflavonoidele.B5.B2.neidentificandu-se structura moleculara).Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.si vitaminele R(extrase din plante ierboase.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.B2.3.in cantitati mici(B1.B12. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.acidul folic.

VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri . fiind termolabile. 3.de aceea starile carentiale survin relative repede. nu pot fi stocate in tesuturi. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime. vitaminele hidrosolubile fiind.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. reprezentind cofermentii acestora.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere. in general.cantitatea eliminate crescand o data cu doza. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. 12 .depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal.cu usurinta. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare.de multe ori. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede.extras din orezul nedecorticat.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. in general. Organismul nu face.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere). termostabile. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate. rezerve cu aceste vitamine.carentele implica. 1. -solubilitatea in apa.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali. se acumuleaza cu substante de rezerva.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care.

friabilitatea unghiilor. vita.mina H (biotina). Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica.Ciancobalomina vitamina B15 . Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe. matreata.Piridoxina vitamina B8 . a unor glande endocrine . Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere. proteinelor. colina si inozitol. Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa.Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat.Adenizin fosfat vitamina B12 . paraaminobenzoic (PABA). deshidratarea pielii. VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina.Riboflavina vitamina B6 . pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 . 1.Adenina 3. 1. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului. Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. Betabion.Acid Pantotenic vitamina B4 . Aneurina. intr-o strinsa interdependenta. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. bataxin 13 . la metabolismul glucidelor.Acid Pangamic vitamina B5 . preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . lipidelor. intervin in functiile sistemului nervos.Tiamina vitamina B2 . ficat.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism.

Vitamina B1 este solubila in apa. Produc fenomene paralitice. cu aparitia de polinevrite. incolore sau pulbere cristalina alba. lapte. regleaza schimburile gazoase. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. in coaja si germenii boabelor de griu. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. peste 100 grade C se descompune. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. lapte. cu miros caracteristic. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. din taritele de griu. peste. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . neopiritiamina etc). cu rol de coenzime. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. gust slab amar. Se elimina prin urina. Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. fecale. oua etc). Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. alcool. 14 . Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. Absorbtia si metabolismul. Antivitamina B1 (piritiamina. Participa la procese generale de oxireducere. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. secretorii si de absorbtie digestiva.A fost izolata in anul 1911 de Funk. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. Intervine in sinteza acetil colinei. De asemenea. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. TPP. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina.

400 ug intre 6-12 luni . greturi.5 mg peste 18 ani .500 ug intre 1-3 ani . solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .100 ug in alaptare .600 ug intre 3-4 ani .500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .4 mg in sarcina . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1. iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.1 mg intre 8-10 ani .1.1.200 ug intre 2-6 luni .1 mg intre 10-18 ani .3-1.800 ug intre 6-8 ani .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.1.700 ug intre 4-6 ani . varsaturi.

oua. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. lipidelor in funtiile sistemului nervos. Bleflavin. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Lactoflavinum.intre 0-2 luni . greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei. rosii etc). absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. cu solubilitate crescuta in mediul alcalin.3. Nu se depoziteaza in organism. 1. solubila in apa si alcool. Ribovlavina intervine in procesul de crestere. lapte. mercur). Necesarul zilnic: . creier.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. ficat. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . foarte usor solubila in solutii alcaline. vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. Absorbtia si metabolismul. dupa care ajunge in ficat si rinichi. salata verde. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. crustacee si unele vegetale (spanac. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). fecale. pina la galben portocaliu. splina). Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). 2. de mentinere a integritatii epiteliilor. in metabolismul glucidelor. Intervine in procesele de oxireducere. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. Surse: alimente de origine animala (lapte.intre 2-6 luni .

In organismul animal predomina piridoxamina. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI). glosite. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere. piridoxalul si piridoxamina. dermatite eczeme. Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa.peste 18 ani .intre 10-18 ani . HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina.intre 3-4 ani . conjunctivite.1-1.intre 4-6 ani .in sarcina ..5 mg 1. 1.8 mg 2 mg keratite.2 mg 1. PIRIDOXOL.2-1. stomatite.5-5 mg/zi 3.intre 2-3 ani . Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6. 3. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor.in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1. 17 . BECILAN.7 mg 1. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0.intre 6-10 ani .6-1.

. intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 .2. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii.2 mg intre 10-18 ani «.900 ug intre 6-10 ani ««. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat. usor solubil in apa..1-1.. 500 ug intre 2-3 ani «««600 ug intre 3-4 ani «««. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor.C. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni««..1... greu solubil in alcool.N.200 ug intre 2-6 luni««. cu gust usor acru.8 mg peste 18 ani «««. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba.700 ug intre 4-6 ani «««. forma activa. ««.5 mg in alaptare ««««. intervenind in metabolismul proteic.4-1.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta.5 mg Indicatii: in pelagra. somnolenta.2. fara miros.2 mg in sarcina««. asociata cu vitamina Pp.300ug intre 6-12 luni ««400 ug intre 1-2 ani ««. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala. Este factorul de crestere pentru microorganisme. tiamina.

20) g/zi in functie de virsta 3. K .I. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica. F . Este sintetizat de plante si de multe bacterii.F .Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic.Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0. vitamina are o arie larga de raspandire. zilnic sau la 2 zile copii: 0. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC. I.25 g Mod de administrare. 2 3 2 2 . metabolismul unor steroizi. C9H17NO5 3 ' . producerea de anticorpi. dar abia in 1948 s-a 19 . dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R.fiind omniprezenta in natura.50 g/zi injectabil: 0. cu F .Williams si denumita dupa cuvantul grec ³pantos´ ± ³pretutindeni´.). sau I. este dipeptida acidului E .15-0.25 g/zi. Vitamina B5.25 (0.M. CALCII PANTOTHENAS (D. Este implicat in sinteza celulelor rosii.dihidroxi .Putin timp de la descoperirea sa. 4.25-0. adulti: oral: 0. 1. posologie: oral.alanina 2 . activitatea neuronala.Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator.C. confirmandu-i structura chimica.25 grame fiole de 5 ml cu 0.dimetilbutiric .J.1-0.V.

se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr.El a izolat. cu oxigen. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). anterior. cum este colina. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere.descoperit aceasta combinatie.Aceasta descoperire apartine lui N.O. a.Kaplan si F. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir. 20 .Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : AT coenzima A acetat AM acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil.Lipmann. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. formand acetil colina. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. formand acidul citric. tarate de orez.care.Lynen in 1951. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. sau cu acidul oxalilacetic. o forma ³activa´ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. in oxidarea enzimatica a piruvatului. lipsit de + gr.Astfel. oua si ficat. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. lapte. din drojdie.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol).

Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor. produsele lactate.De aceea.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. paste. cartofi prajiti.miscand 21 . in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi. etc.diaree. in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei. carnati.). In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. impreuna cu alte vitamine.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor. cutanate (caderea parului. Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente. tulburari digestive (greturi.Ele se traduc printr-o oboseala. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide. thrix.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv. la primele animale si respective incetarea cresterii. etc.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. ouale. par) sau leucotrichie (albirea parului). etc.carnea (mai ales ficatul si rinichii).lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. legumele uscate si pestele.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere.Deseori. feluri gata preparate. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile. prajituri.grasimi si proteine. culoare + gr. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele). Reversibile. cele mai bogate fiind drojdia de bere. orez alb.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. ulceratii) si neurologice (dureri de cap.khroma. senzatie de arsura a extremitatilor.dureri). aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5.De asemenea.

tulburari de somn.. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat««««««««««««. greata..82 seminte de floarea soarelui«««.macrou«««««««. 0.40 lapte integral«««««««««. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5. care. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit.. balonari. 0..78 galbenus (de la un ou)«««««« 0. cefalee. 1. 0.75 crabi««««««««««««« 0.. crampe musculare.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi. 7. in oarecare proportie.. pot fi sintetizati si de flora intestinala. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire. Pentru copii. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. adolescenti si personae adulte.. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand. paste si cartofi prajiti..57 muschi file««««««««««.. hipoglicemie.Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. pe cat posibil.70 tarate de grau««««««««. 1. ulcer duodenal. de altfel.31 22 .90 cereale integrale««««««««.35 nuci««««««««««««« 0. dulciuri. se recomanda sa ne hranim echilibrat. 0. etc.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic. 2. 1. tulburari sanguine si dermatologice. mergand pana la 5 miligrame pe litru.40 scrumbie.63 vanat««««««««««««.B9 si C.Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. la zahar.. scaderea rezistentei la infectii.85 pastrav«««««««««««.

Simptomele deficitului sunt oboseala. etc.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat.. prelucrarea industriala. tarata 2. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. bicarbonatul de sodiu. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. este indicat sa mancam hrana proaspata. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. De aceea. castravetii acri. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. mustarul iute.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. mareste capacitatea de concentrare. De asemenea. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. pastele. muraturile de orice fel. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. La randul lor. preparata cat mai sumar.. de exemplu otetul. fierbere.Drojdia contine 20 mg la 100g. de pilda prin prajire.ea protejeaza inima. etc.25 mg si varza aproape 1 mg. cum cunt orezul alb. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. prin aceasta. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala. coacere. descompun molecula de vitamina. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. distruge vitamina B5. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. galbenusul de ou 7 mg la 100 g. stresul cronic si depresia. condimentele iuti. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime.Totodata. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 . produsele de panificatie din faina alba. Alimentele rafinate. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul.Si acizii sub diferite forme. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine ± de pilda. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. Prelucrarea te rmica. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase.

stabile in aer si in mediu acid. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 .5 g/zi . timp de 20 minute.fiole de 5 ml cu 0. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490 140. 1. Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari. de unde si denumirea de ciancobalamina. Sunt semirele la actiunea oxidantilor.V.copii: 1-3/zi 3. Rezista la 120 de grade C. stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU .25-0. solubile in apa si alcool. . hemoglobinei.5% cobalt si radicalul cian. colesterolului.adulti: 0.copii: 0. fosfolipidelor.I.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. sau I. continand 4. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina.). Are o structura deosebit de complexa.M. posologie: injectabil. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. DAVITA-MON B12. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti. I. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate. 5.5 g/zi comprimate: .adulti: 2-4/zi .5 g substanta activa PANTENOL . de culoare rosie. bazelor si acizilor puternici. hormonilor steroizi. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D.C. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor.Este grupul prostetic al coenzimei A. COBIONE.

In 1952. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. splina. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C N). Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). . in care avea loc un proces accentuat de . izolarea. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. ci numai in componenta gruparilor amidice. corinoida. cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. imediat dupa descoperire. Absorbtia si metabolismul. Ca element exotic (intre timp. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. Identificarea. folosind cca. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. bogat in acizi aminati si vitamine. mai ales din colon. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. creier. un atom de Co si grupari amidice. SINONIM: cianocobalamina. factor antipernicios. mocirla canalelor. factor anemic extrinsec.. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. mentionam ca in Indochina. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. Prin anii 1950. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). 250 tone namoluri culese zilnic. muschi). fezandare / . factorul proteinelor la animale etc. vitamina antipernicioasa. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp .celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. putrefactie. fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina.. reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator..

de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. care stocheaza vitamina B 12. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. hematopoeza si functionarea celulei nervoase. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. sa mai provina dintr-o anomalie. in mod exceptional. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. mucoasa bucala (glosita Hunter). sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. ouale.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. aceasta carenta poate. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. nevrita optica inflamatie a nervului optic. diaree. In continuare. mucoasa tubului digestiv. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. dar si pestele. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. apar primele semne ale carentei: oboseala generala. denumita factor intrinsec. care nu este rara in tarile industrializate. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. varsaturi. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . Cea mai buna sursa este ficatul. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. Carenta in vitamina B12. bolnavii prezentand inapetenta. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. senzatie de balonare. pierdere a apetitului. labilitate a starii de spirit. in mod exceptional. depresie) si mucoase (limba depapilata). unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. In sfarsit. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. laptele si derivatele lactate. Ficatul. poate rezulta deci fie. precum boala lui Biermer. pierderi de memorie. tulburari hematologice (anemie megaloblastica).

hidroxocobalamina. rinichi. mai ales in ficat. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. se elimina renal. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. administrata in injectii intramusculare.2 ug). Vitamina B12 se gaseste in toate organele. substanta care intra in structura acizilor nucleici. asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei.Vitamina B12. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. in doze mari ca analgezic. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. creier si muschi. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. stomac. In intestinul gros absorbtia este mai redusa. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. de structura probabil mucoproteica. indeosebi). Este depozitata in ficat. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. de asemenea. Solutia apoasa are Ph=4-4. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. cu reactie neutra. Ea este utilizata. dar contine cobalt (4%). 27 . datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. Ciancobalamina. A fost obtinuta cristalizata. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. numita si factor intrinsec.5. prin filtrare glomerulala( 0. este indicata in carenta corespunzatoare. sub forma nemodificata. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina.

absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. aclorhidria histaminorefractara. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. diminua astenia. iritarea stomacului) si gastrectomie. Dispar tulburarile digestive. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. disbacterioze intestinale. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. insuficienta pancreatica. Are actiune neurotropa. se observa la nivelul maduvei. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. cu formarea timinei. gastrita atrofica. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. anorexia. 28 . capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. prin favorizarea gruparilor metil labile. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. unde are actiune majora. necesara pentru functionarea unor enzime. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. neoplasm gastric. dupa citeva ore de la injectare. tumori. uremie sau primeste cloramfenicol. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. de absorbtie. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive.

Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. .fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina. cu atit se obtin rezultate mai bune. tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. VITAMINA B12 . Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic. - Mod de administrare. NEOHEPAR . Prezentare: ROMTRAT . Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. posologie: 29 . Datorita actiunii neurope.fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice.fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina. ameliorarea se obtine mai lent.N. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor.. La bolnavii cu complicatii ale S.fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug.

La copii se administreaza 1-10 ug/zi. timp de 5-10 zile. Initial. clorpromazima.Acidul nicotinic si amida apa. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. Absorbtia si metabolismul. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. solubile in apa. sau S. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic.termostabile. 1.C.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. infectii. Se elimina prin urina. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile.alcool.solubile in 30 . deoarece nu este posibila absorbtia. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot..M. nicotinica sunt substante cristaline. 3. tranpiratie. La acestia doza zilnica este de 1 ug. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. 6. fecale.incolore.M. incolore. zilnic. tulburari neurologice intense. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. solutii alcaline si reductoare. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. si 5 mg acid folic. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. vitamina K solutie apoasa. alcool. iar in nevrite 1000 ug/zi. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. oral. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. la formele medii. hemoragii. termostabile. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile.

Totusi.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa.incepute in 1904. a sistemului nervos.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii). ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara. numit initial coenzima sau coenzima I. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida.oua si lapte.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan. Vitamina B3 este stabila la lumina. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne. normalizand functia suprarenalelor. descrisa sub termenul de pelagra.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv.insulina). un aminoacid aflat in alimentele de origine animala.diminuand colesterolul daunator(LDL). Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic . modereaza tensiunea arteriala.Acest cofactor.In 1934. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida.La inceputul secolului 20. Putin dupa aceea. glucidic.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos.pe care au numit-o coenzima II. cand biochimistii englezi A. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). previne aparitia diareei.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente.Harden si W. dializabil. amelioreaza circulatia sangelui ± participa la metabolizarea proteinelor.In 1915-1920. mineral.lipidic. in 1933.amida acidului nicotinic. la caldura si rezistenta la oxidare. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg. in Suedia.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente.A.De asemenea.a fost izolat de H. migrenei.J. ca fiind acidul nicotic. ametelilor. Warburg si W.estrogeni.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange.pana in 1937. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare.Christian au izolat o alta coenzima. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine. precum metabolismul lipidelor (grasimilor). protejeaza impotriva arterosclerozei.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante. foarte asemanatoare cu coenzima I. glucidelor si lipidelor.Elvehjem si 31 . Carenta vitaminei B3.von Euler.

32 . De fapt. in 1937. pestele. Pelagra este. conopida. De asemena.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. morcovul.un alcaloid toxic din tutun. in primul rand. ficatul. un aminoacid.al pielii. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. curmalele.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere.D. migdalele.Woolley la identificarea. deci la metabolismul general al organismului. participand activ la metabolismul proteinelor.glucidelor si lipidelor. piersicile.in deosebi din triptofan. ciupercile proaspete. dar. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. smochinele.W. etc.taratele de cereale. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. carnea. tomatele. arahidele. de fapt. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . N N N 2 Acid nicotinic Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. ouale. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. avocado.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan. painea integrala. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. nuci. rezultatul lipsei acidului nicotinic. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. leguminoasele. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire.

inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ³D´ (dementa.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei. enterocolita.De asemenea. artrita. rosii si morcovi.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. oua. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3.De asemenea. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. precum si oligoelementul crom. alcoolism. iritabilitate. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare ± comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. de porc. cartofi.Vitamina B3 este indicata in pelagra. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita. grau integral.diaree.Surplusul este eliminate prin urina. lactate si branzeturi. hipertensiune arteriala si ateroscleroza. vitamina B3 dilata vasele de sange. afte.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. cefalee. dar si alte vitamine ale complexului B. inflamatii bucale. respective glucoza. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene.Zaharul in sange. Candva vitamina B3 a fost numita si ³vitamina antipelagroasa´. porumb si produse din porumb. respiratie dificila. etc. tulburari circulatorii periferice. fara un alt tratament. dermatita).Previne si vindeca pelagra. ameteli. in diaree. herpes. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. senzatie de rau general . Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. prurit. degeraturi. insomnii. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. indigestii. stari depresive. diferite psihoze. stres. acnee. copiii si adolescentii ± intre 5 si 12 miligrame adultii ± circa 6. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . in peste. intr-o combinatie adecvata.De aceea. broccoli.

Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. totusi. 12.. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. Trebuie.2 inima.4 somon. mai ales in caz de insuficenta renala. deci. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale. Pe de alta parte.3 pasare. 8.6 arahide.2 ficat. 10. dar.. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic. este mai usor tolerat de catre unii utilizatori. 5. 100 grame «««««««««. 100 grame ««««« 35. 1 ceasca «««««.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat.femeile ± 13 pana la 15 miligrame barbatii ± intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea. 6. 100 grame ««««««««. o ceasca ««««««««« 24.6 piersici uscate. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. Experimente efectuate pe pacienti umani. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere. care deseori limiteaza utilizarea sa.8 cereale integrale.. aceasta apare la unele persoane. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange.2 ton. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. care contine niacina plus inositol. 100 grame ««««««««. luate precautii.(IHN). 9. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride.IHN sau ³flush-free´ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura.. 100 grame ««««««««. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei.. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM).in general subiectii incearca o senzatie de purpura.2 34 . au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii. 7. 100 grame «««««««««.Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. ea este in general prost suportata. Totusi. 1 ceasca ««««««.

numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului.De exemplu. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. 1 bucata ««««««.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului.9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor.. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute..De asemenea. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent. 1 ceasca ««««««««. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. 1 bucata ««««««. 100 grame «««««« 2. 1 ceasca ««««««.. niacina fiind considerata mult mai eficienta ± in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 ± decat tratamenetul medicamentos. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul. datorita efectelor sale. 35 .Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei.precum si alti specialisti concluzioneaza ca. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile ± aproape 70% mai putine decese. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic. Autorii acestor lucrari. 4..Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. 3.Intr-un alt studiu. intr-unul dintre studii. 5. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului. 3. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.8 cotlet de porc.1 migdale. in special in cresterea HDL.cotlet de mile.7 mazare verde.Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ³bun´. chiar in doze crescute in conditii de siguranta ± in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL.. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ³bun´). a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor... atacuri de cord.6 boabe de soia.

aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor.De exemplu.Studiile sugereaza ca niacianamida ± ca si vitaminele E.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive. confuzie si isterie.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor. dar si a acizilor grasi omega-3.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C.Eficacitatea terapiei a durat catev luni a chiar si dupa ce a fost interupt. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti. slabiciunea si pierderea memorei ± toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos.Astfel. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene.Astfel. nelinistile. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular.depresia si chiar schizofrenia. in forma de niacina este un vasodilatator ± un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine.acestia sunt incantati de rezultate.B6 si pantotenatul de calciu ± poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos.nervozitatea. impreuna cu anticonvulsivele.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta. depresia. In ambele lucrari. niacina este de asemenea. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi. acestea amplificand efectul niacinei.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale. in timp ce celelalte nu. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii.

deoarece administrarea dozelor crescute. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. poate si o oarecare stare de neliniste. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv. precum inositolul-hexancianat (IHN).Noile forme. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara. 37 . Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. poate creea toxicitate hepatica. Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb.pelagrei ± boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. chiar si sub monotorizare de specialitate. par cea mai sigura varianta.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. In cazul persoanelor sanatoase. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg).diaree si dementa. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. Totusi.

lipidelor. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. o substanta hidrosolubila. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. 38 . 1. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. Eliminarea vitaminei se face prin urina.3 mg (300 mcg). intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. Alimentele (proaspete. 7. In singe. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. dar lumina.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. este in hematii. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. concentratia cea mai mare de vitamina B4. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. Ea alaturi de alte vitamine B. Vitam B8 sau H ina este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. Copiii au nevoie de o cantitate de 50±90 mcg/zi. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. fecale. mai putin cunoscute. Doza zilnica recomandata: 0. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. Impiedica incaruntirea si caderea parului. transpiratie. prin producerea leucopeniei si granulopeniei. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). Surse: alimente din regnul animal si vegetal. glucidelor si lipidelor. ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. prevenind steatoza hepatica. dar in cantitati insuficiente.3. a clorurii de sodiu.

Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). melasa. Are si un efect calmant pronuntat. Con tribuie la dezvoltarea fizica. are rol in hematopoeza. Din acesate motive. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. galbenusul de ou. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. ca si drojdia de bere. laptele. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. cu rol in stimularea cresterii puilor.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. precum si in formarea globulelor rosii. 39 . nucile. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . Ca urmare. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. porumbul. porcilor. Nu ar fi vorba despre o bacterie. constituie un principiu component al complexului B. biochimistul dr. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. un virus sau o toxina misterioasa. Ernest Krebs a izolat. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. ² stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. aminoacizilor. in 1950. ² calmeaza durerile musculare. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. Dupa ani de cercetari. conopida. reintregind rezervele organismului. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. activitatii cerebrale.Surse Carnea proaspata. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. deci. glucozei. organele de vita. ² intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. ² impiedica incaruntirea prematura. Intervine in procesele enzimatice si. cerealele integrale. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. ² are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. produsele lactate. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. Roluri si caracteristici ² ajuta la degradarea acizilor grasi.

CANTAN. semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui. consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului. tonifiant. continind fosfat de sodiu 10 mg .dureri la locul injectiei 3. Are rol anti-infectios. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii .). 40 .fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila.I. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. intervenind in procesele de oxido-reducere. CEBION. FOSFAT Prezentare: . Krebs.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. 1 fiola zilnic Reactii adverse: .C. REDOXON.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator . specific. Conform studiilor dr. CAROSCORBIS. VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. In general. VITASCORBOL Este acidul ascorbic.V. Are o importanta capitala pentru organism. sau vitamina anti-scorbutica.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: .actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I. 2.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17.

portocala 060 . protejeaza vitaminele A si E. Produsele animale. Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. muschilor.lamaia 065 .). cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. putand apare mai des. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb. etc. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . Efortul muscular. gripa sau tuberculoza pulmonara.ardeiul 120 .participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. In Zonele cu clima temperata sau rece. de exemplu.mararul 100 . exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. la cca. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate.conopida 060 . Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). Mineralizarea scheletului este alterata. spontan sau la traumatisme minime. fracturile se vindeca mai greu.varza 120 . etc. dintii devin mobili si cad. In lipsa vitaminei C. benzen. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. unde productia de fructe este sezoniera. Ratia zilnica este estimata insa. 30 miligrame. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. pentru un adult normal. cerealele. economiseste vitaminele din complexul B.patrunjelul 200 . tegumentelor. mercur. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. la actiunea oxigenului si a luminii. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii.spanacul 050 41 . produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului.napul 140 . Gingiile sangereaza usor.

Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. previn formarea cataractei. insa nu sunt vitamine propriu-zise. participa la sinteza fibrelor de colagen. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. Creste si mentine randamen -tul fizic. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. fiind preferata. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. atenueaza efectele loviturilor. caldura si vapori de apa. a cartilajelor si oaselor. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . Participa la sinteza acizilor biliari. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. prin efectul reducator. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. Impreuna cu vitamina C. adminitrarea lor concomitena. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara.5-7. deoarece reduce durerea. regenerarea tesuturilor. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. astfel. din acest motiv. scad colesterolemia si. Are efect antistres. Este usor solubila in apa. In preparatele de vitamina C din extracte naturale.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. Accelereaza vindecarea ranilor. La fel ca majoritatea vitaminelor. Solutia apoasa are PH=5. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei.

fiind necesar un aport exogen continuu. Prin administrare in doze mari. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. intervenind in transformarea acidului folinic. stimuleaza formarea corticosteroizilor. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei.acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. in metabolismul glucidic.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. tesut conjunctiv si adipos. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. responsabil de proprietatile vitaminice. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. corp galben. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. are actiune antialergica. Vitamina C nu este depozitata in organism. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. placenta si in concentratii mici in muschi. un sistem redox.

sarcina. arsuri.05-1. stari de supraincarcare cu fier.V.M. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 .V.30 g/zi. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. adulti copii 0. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina. iar injectarea rapida I. surmenaj. gingivite. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral.1 -1 g/zi 0. poate produce ameteli. chiar lipotimie. plagi. astenie de primavara. infectii. Contraindicatii: litiaza renala. profilaxia racelii comune si a gripei. osteoporoza. I. si I.

5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. raceala. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. are un deosebit rol antiinfectios. in edeme. are rol important in fenomenele hemoragice. sangerarea gingiilor. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). Vitamina P e puternic antioxidanta si. varice. hemoragii la nou-nascuti etc. artrite ale membrelor. Vitamina P contribuie la 45 . ascite. afectiuni ale venelor. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. 2. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. in hemoragii scorbutice. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. inferioare.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. hipertensiune arteriala. ate-roscleroza. Vitamina P (vitamina C2. hemoragii retiniene. pleurezii. Asociata cu vitamina C. de asemenea. eczeme si arsuri. artrita.

ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. usor solubil in apa si alcool. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. diferite fructe si legume proaspete. timp indelungat. ceai de macese.C. intervine in prevenirea contractarii gripei. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. NICOTIS AUREAMID. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. BENICOT. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. NIACINAMID. de asemenea. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. Mai poate produce greturi.). se poate trata consumind suc de lamaie.I. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. cu senzatie de caldura si prurit. 3 . Are. In plus. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. precum si a tesutului conjunctiv. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. 3. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. enzime. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. este eliberator de histamina.

lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%. respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .V.tromboflebita .fiole de 1 si 2 ml cu 30.M. 47 .1 grame acid nicotinic . 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii.sindrom hemoragic . sau I. I.intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii.ateroscleroza .primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0.comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize). precautii: .

Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. Din punct de vedere structural. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. Pentru a avea un organism sanatos. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. in doze mai mari sau mai mici. desi sunt naturale. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. 2. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. cu efect direct sau indirect. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1.

5. 49 . Din aceasta cauza. 4. In afara de rolul pur vitaminic. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. excesul fiind eliminat. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. 6.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. din diverse motive. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. lipidelor. 3. Prin rolul lor coenzimatic. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar.

Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki . 2002 Shari Liberman ± Biblia vitaminelor.BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 .Biochimie clinica ± editia a II-a Maude Bouchard . editia a III-a.Editia de buzunar Valeriu Rusu .Dictionar medical. Editura: Vladimed. 2006 50 .Terapia prin vitamine . Editura Paralela 45.Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. revizuita si adaugita Denisa Mihele .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful