VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

ÄMEDICUS CURAT, NATURA SANAT´

HIPOCRAT

ÄMEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA´

2

MOTIVATIE

In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate« in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou ± inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine«««««««««««««««

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine«««««««««««««««««

6

Generalitati««««««««««««««««««««««« 6 Rolul vitaminelor in organism«««««««««««««««. 8

Clasificarea vitaminelor«««««««««««««««««« 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile«««««««««««««««««... Vitaminele B«««««««««««««««««««««« Vitamina B1«««««««««««««««««««««« Vitamina B2«««««««««««««««««««««« Vitamina B6««««««««««««««««««««««. Vitamina B5««««««««««««««««««««««. Vitamina B12«««««««««««««««««««««.. Vitamina B3(PP)««««««««««««««««««««.. Alte vitamine din grupa B««««««««««««««««... Vitamina C««««««««««««««««««««««. Vitamina PP«««««««««««««««««««««.. Concluzii«««««««««««««««««««««««. Bibliografie««««««««««««««««««««««.

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: ÄPentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.´ ÄImportanta biologica a vitaminelor´, declara Guggenheim, Äconsta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.´ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, Äproblema vitaminelor´nu exista in realitate. ÄAlimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin´, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie ± echilibrate in aparenta ± poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. a echilibrului fiziologic. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. 1. binefaceri scontate pe care teoretic. bogata in cruditati. iar in organism se transforma in vitamine.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. am fi in drept sa le speram. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. Cuvintul Ävitamina´ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. binefaceri constante. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. fie sub forma de provitamine. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. Dar nu este exclus. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. in unele cazuri Äs-a dat gres´ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. 6 . dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. poate chiar negativa. fie ca atare. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. Poate ca. majoritatea din surse exogene. 2. majoritatea minore. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. cu o inteleapta utilizare a plantelor. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. care sunt forme premergatoare vitaminelor. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. Prin urmare.

prin sinteza. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p ± aminobenzoic Bios I ( mezo. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. B1.001 1-2 50 ± 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. K si nicotinamida. fiind utilizate ca medicamente.In prezent. de aceea.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. potrivit structurii ei.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. Factor PP. unui om adult. 7 . in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine.1 Vitamina Numirea si functiunea I. B12. Tabel 2. Acestea se fabrica in cantitati mari.1. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. D. A.

Alte indicatii. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. germeni de cereale. drojdie de bere. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. pentru suplimentarea alimentatiei. perioade de crestere. Denumirea de vitamine le-a 8 . administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. trofic. coji. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. iar aportul prea mare. diminuarea biosintezei in organism. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. deci ca adjuvant. in anumite conditii. reducind la normal procesele biochimice perturbate. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. infectii. lactatie. sunt mentionate la fiecare substanta. 2. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. sub forma de medicamente. facind parte din diferite clase de substante organice. eforturi fizice. corectoare metabolice). Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. in general cu eficienta redusa. frunze. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. consum crescut in sarcina. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. produce hipervitaminoza. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv.2. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite.

care formeaza impreuna cu vitamina D2. Vitamine hidrosolubile. iar sintetic vitamina D4. castane. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. de provitamine. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. si prin aceasta singele se incheaga normal. iar la adulti oasele devin fiabile. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. fie sub o forma premergatoare. Vitamina Kl. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. Vitaminele din grupa K (antihemoragice). grupa vitaminelor D. care se gaseste in foile verzi de lucerna. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. Pelagra. varza si de asemenea in ficat si muschi. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. datorita decalcifierii organismului. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor.). Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. In organismul omului si al animalelor. 9 . grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. vitamina C si vitamina PP. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. pelagra etc. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. se agraveaza cu timpul. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . organismul este predispus la rahitism.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. slabiciune. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. tulburari nervoase. spanac. care. respectiv calciferol. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. care se manifesta prin eczeme. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. fie sub forma de vitamine. Se gaseste in "untura de peste". Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia.

D2. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B.piridoxina (vit.F. etc. 2.C. antisterilitatii (vit. in solventi organici.D. D4. care inseamna piele aspra. din tara noastra. neidentificindu-se structura moleculara). desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului. D3. microbiologice si biologice. R(extrasa din plante ieboase.E. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit.B6). Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. H). D5 ). C).B2). B1). 3. acid ascorbic (vit. antihemoragica (vit. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A.K.). prin fabricile de la Bucuresti.Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra.riblofavina (vit. Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. Astazi.C.etc. Cluj si Iasi. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica.K si F. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. antirahitica (vit.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. industria chimico-farmaceutica. Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice. antiberiberi (vit. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine. azot. ficatul.B. B1).acid paraaminobenzoic (vit. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa.E. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche. si insolubili in apa .E). vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1.D. Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi. C). laptele sucul de rosii (tomate). D1. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. antiscorbutica (vit. K).In cadrul aceleeasi clase. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 .A1). A2. D). Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica.P(citrine). este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. spanacul si drojdia de bere. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea.

PP) si altele ± in cantitati mai mari (B6.acidul nicotic.de obicei.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea.acid folic).care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1. Vitaminele se clasifica. VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.B12.B12. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ³complexului B´(tiamina. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale.B8.B6.B5.acid lipoic.piridoxina.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .acidul ascorbic si bioflavonoidele. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.acidul folic.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze. ce constituie boli carentiale.sau avitaminoze.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.acidul pantotenic).si vitaminele R(extrase din plante ierboase.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.PP).R si K. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ³complexul B´ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 .fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.3. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).K. grupul B s.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.biotina.in cantitati mici(B1.B2.neidentificandu-se structura moleculara).riboflavina.D.a.biotina.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata. facand parte din diferite clase de substante organice.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.B2. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.

Spre deosebire de vitaminele liposolubile care. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente. vitaminele hidrosolubile fiind. fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate. reprezentind cofermentii acestora. 1.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. nu pot fi stocate in tesuturi. -solubilitatea in apa.cantitatea eliminate crescand o data cu doza. se acumuleaza cu substante de rezerva. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. in general.carentele implica. termostabile.cu usurinta.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime.de aceea starile carentiale survin relative repede. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. rezerve cu aceste vitamine.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri . 12 . 3. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii. fiind termolabile.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali.extras din orezul nedecorticat. in general. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere).Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. Organismul nu face.de multe ori.

ficat. vita. lipidelor. la metabolismul glucidelor. paraaminobenzoic (PABA). friabilitatea unghiilor. Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat.Riboflavina vitamina B6 .Acid Pantotenic vitamina B4 . Aneurina.Adenizin fosfat vitamina B12 . Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa. colina si inozitol. matreata. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic.Acid Pangamic vitamina B5 . a unor glande endocrine .Tiamina vitamina B2 . bataxin 13 . VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina. 1. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere. preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta .Piridoxina vitamina B8 . 1. fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe. proteinelor. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. intr-o strinsa interdependenta. intervin in functiile sistemului nervos.Adenina 3. Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica.mina H (biotina). deshidratarea pielii. cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 .Ciancobalomina vitamina B15 .Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . Betabion.

fecale. lapte. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica.A fost izolata in anul 1911 de Funk. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. regleaza schimburile gazoase. Produc fenomene paralitice. 14 . cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. din taritele de griu. Se elimina prin urina. in coaja si germenii boabelor de griu. Absorbtia si metabolismul. Participa la procese generale de oxireducere. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. Vitamina B1 este solubila in apa. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. oua etc). Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. cu miros caracteristic. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. TPP. Intervine in sinteza acetil colinei. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. lapte. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. neopiritiamina etc). incolore sau pulbere cristalina alba. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. alcool. cu rol de coenzime. gust slab amar. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. peste. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. De asemenea.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . cu aparitia de polinevrite. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. Antivitamina B1 (piritiamina. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. peste 100 grade C se descompune. secretorii si de absorbtie digestiva.

solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .600 ug intre 3-4 ani .1 mg intre 10-18 ani .4 mg in sarcina .100 ug in alaptare .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice. iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.700 ug intre 4-6 ani .1. varsaturi.3-1. greturi.200 ug intre 2-6 luni .500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .500 ug intre 1-3 ani .800 ug intre 6-8 ani .1. Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1.1 mg intre 8-10 ani .5 mg peste 18 ani .400 ug intre 6-12 luni .1.

Nu se depoziteaza in organism. mercur). dupa care ajunge in ficat si rinichi. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. salata verde. lipidelor in funtiile sistemului nervos. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. solubila in apa si alcool. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. 1. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Bleflavin. Lactoflavinum. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . Absorbtia si metabolismul.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . crustacee si unele vegetale (spanac. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. 2.intre 2-6 luni . Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv.intre 0-2 luni . ficat. fecale. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. Necesarul zilnic: . Ribovlavina intervine in procesul de crestere. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. oua. Intervine in procesele de oxireducere. vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei.3. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). foarte usor solubila in solutii alcaline. rosii etc). Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. Surse: alimente de origine animala (lapte. lapte. creier. in metabolismul glucidelor. de mentinere a integritatii epiteliilor. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). pina la galben portocaliu. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. splina).

intre 6-10 ani . VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI). dermatite eczeme.5 mg 1.8 mg 2 mg keratite. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina. stomatite. 3. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. glosite.intre 4-6 ani .in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1.2 mg 1.6-1. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere. Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6. piridoxalul si piridoxamina. BECILAN. conjunctivite..intre 3-4 ani . In organismul animal predomina piridoxamina. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0. 17 .intre 2-3 ani .7 mg 1.intre 10-18 ani . In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina.1-1. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa.in sarcina . Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine.peste 18 ani .5-5 mg/zi 3.2-1. PIRIDOXOL. 1.

. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat..200 ug intre 2-6 luni««. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor. Este factorul de crestere pentru microorganisme.1-1. intervenind in metabolismul proteic. 500 ug intre 2-3 ani «««600 ug intre 3-4 ani «««. fara miros.2 mg in sarcina««. cu gust usor acru.300ug intre 6-12 luni ««400 ug intre 1-2 ani ««. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni««. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii. asociata cu vitamina Pp.N. usor solubil in apa. greu solubil in alcool.700 ug intre 4-6 ani «««.900 ug intre 6-10 ani ««. ««.4-1.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta..1. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala. forma activa.2.2. intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S.C.. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba.8 mg peste 18 ani «««. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 .5 mg Indicatii: in pelagra..2 mg intre 10-18 ani «.. tiamina. somnolenta.5 mg in alaptare ««««.

producerea de anticorpi. posologie: oral.V.alanina 2 . 4. zilnic sau la 2 zile copii: 0. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC.25 grame fiole de 5 ml cu 0. Este sintetizat de plante si de multe bacterii. C9H17NO5 3 ' . 1. vitamina are o arie larga de raspandire.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic. I.). K .20) g/zi in functie de virsta 3. CALCII PANTOTHENAS (D. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R. dar abia in 1948 s-a 19 .25 g/zi.Putin timp de la descoperirea sa.J.15-0.M. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica. Este implicat in sinteza celulelor rosii. confirmandu-i structura chimica.50 g/zi injectabil: 0.Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator.25-0.C. adulti: oral: 0. cu F . dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor. activitatea neuronala.fiind omniprezenta in natura.dihidroxi . sau I. metabolismul unor steroizi. Vitamina B5.dimetilbutiric .25 (0. este dipeptida acidului E .I.Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0. 2 3 2 2 .25 g Mod de administrare.1-0. F .Williams si denumita dupa cuvantul grec ³pantos´ ± ³pretutindeni´.F .

conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice.Lipmann.El a izolat. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir. anterior. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari. lipsit de + gr.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). formand acidul citric. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. 20 . cum este colina. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. oua si ficat.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. cu oxigen. se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. in oxidarea enzimatica a piruvatului. tarate de orez.Kaplan si F. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). a.Astfel. din drojdie. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi. sau cu acidul oxalilacetic.care. lapte. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : AT coenzima A acetat AM acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala.descoperit aceasta combinatie.Lynen in 1951. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. formand acetil colina. o forma ³activa´ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A.Aceasta descoperire apartine lui N.O.

grasimi si proteine. la primele animale si respective incetarea cresterii. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. etc.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. cutanate (caderea parului. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor.). orez alb. feluri gata preparate.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi.De asemenea. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide.De aceea. culoare + gr. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele).lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv. senzatie de arsura a extremitatilor.diaree. carnati. cele mai bogate fiind drojdia de bere. ouale. cartofi prajiti. etc. Reversibile. legumele uscate si pestele. thrix. produsele lactate. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali.Ele se traduc printr-o oboseala. tulburari digestive (greturi. impreuna cu alte vitamine.Deseori.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor. etc. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. prajituri. in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange.dureri).khroma. ulceratii) si neurologice (dureri de cap.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei. par) sau leucotrichie (albirea parului).a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti.carnea (mai ales ficatul si rinichii). Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5. paste.miscand 21 .

31 22 .. cefalee.. de altfel.40 scrumbie. paste si cartofi prajiti.57 muschi file««««««««««. Pentru copii. balonari.. 0. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame. tulburari sanguine si dermatologice. crampe musculare. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire.40 lapte integral«««««««««. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut. greata.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri. 1.. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat««««««««««««. ulcer duodenal. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. pe cat posibil.75 crabi««««««««««««« 0. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi... dulciuri.85 pastrav«««««««««««. scaderea rezistentei la infectii. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand.. adolescenti si personae adulte. 7.macrou«««««««.82 seminte de floarea soarelui«««. 1. la zahar. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5. etc.70 tarate de grau««««««««.Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. mergand pana la 5 miligrame pe litru.63 vanat««««««««««««.B9 si C.35 nuci««««««««««««« 0.90 cereale integrale««««««««. in oarecare proportie. tulburari de somn. 2. 0. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit.Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. hipoglicemie.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic.78 galbenus (de la un ou)«««««« 0.. 1. care.. pot fi sintetizati si de flora intestinala. 0. se recomanda sa ne hranim echilibrat. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic. 0..

combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. bicarbonatul de sodiu. tarata 2. Alimentele rafinate.25 mg si varza aproape 1 mg. etc. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala. coacere. pastele. mareste capacitatea de concentrare. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. de exemplu otetul. condimentele iuti. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice.. Prelucrarea te rmica. este indicat sa mancam hrana proaspata. distruge vitamina B5.Totodata. descompun molecula de vitamina.Drojdia contine 20 mg la 100g. De asemenea. stresul cronic si depresia. produsele de panificatie din faina alba. cum cunt orezul alb. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime.ea protejeaza inima. prin aceasta.Si acizii sub diferite forme. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. de pilda prin prajire. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. Simptomele deficitului sunt oboseala. De aceea.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. etc. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. La randul lor. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. mustarul iute. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine ± de pilda. prelucrarea industriala. castravetii acri.. preparata cat mai sumar.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. muraturile de orice fel. galbenusul de ou 7 mg la 100 g. fierbere. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 .

25-0. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti.).I. Are o structura deosebit de complexa. 1. COBIONE. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D.5% cobalt si radicalul cian. fosfolipidelor. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490 140.copii: 0. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor.M. stabile in aer si in mediu acid. posologie: injectabil. sau I. .Este grupul prostetic al coenzimei A. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina.C. de culoare rosie. 5. colesterolului.fiole de 5 ml cu 0.5 g/zi . timp de 20 minute. hormonilor steroizi.V.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 . DAVITA-MON B12.copii: 1-3/zi 3. bazelor si acizilor puternici.5 g/zi comprimate: . I. hemoglobinei. Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei.5 g substanta activa PANTENOL . Sunt semirele la actiunea oxidantilor.adulti: 2-4/zi . de unde si denumirea de ciancobalamina.adulti: 0. continand 4. solubile in apa si alcool. stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU . Rezista la 120 de grade C.

reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale.. Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. ci numai in componenta gruparilor amidice. In 1952. fezandare / . un atom de Co si grupari amidice. cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. Ca element exotic (intre timp. SINONIM: cianocobalamina. in care avea loc un proces accentuat de . stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . bogat in acizi aminati si vitamine.celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. Identificarea. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. creier. folosind cca. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. vitamina antipernicioasa.. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. imediat dupa descoperire. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C N). . reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. Prin anii 1950. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. factor anemic extrinsec. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). factor antipernicios. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. izolarea. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. mocirla canalelor. mai ales din colon. putrefactie. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). splina. 250 tone namoluri culese zilnic. factorul proteinelor la animale etc. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. corinoida. mentionam ca in Indochina.. Absorbtia si metabolismul. muschi).

dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. diaree. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. care stocheaza vitamina B 12. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. poate rezulta deci fie. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). varsaturi. denumita factor intrinsec. Carenta in vitamina B12. sa mai provina dintr-o anomalie. In continuare. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). ouale. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. senzatie de balonare. in mod exceptional. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. Ficatul. laptele si derivatele lactate. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). precum boala lui Biermer. In sfarsit. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. nevrita optica inflamatie a nervului optic. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. depresie) si mucoase (limba depapilata). labilitate a starii de spirit. aceasta carenta poate. pierderi de memorie. apar primele semne ale carentei: oboseala generala. mucoasa bucala (glosita Hunter). Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. care nu este rara in tarile industrializate. Cea mai buna sursa este ficatul. dar si pestele. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. pierdere a apetitului. hematopoeza si functionarea celulei nervoase. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. in mod exceptional. bolnavii prezentand inapetenta. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. mucoasa tubului digestiv. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 .

mai ales in ficat.Vitamina B12. de asemenea. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. Ciancobalamina. cu reactie neutra. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. dar contine cobalt (4%). stomac. se elimina renal. prin filtrare glomerulala( 0. hidroxocobalamina. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. indeosebi). Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. sub forma nemodificata.5. A fost obtinuta cristalizata. rinichi. Ea este utilizata. este indicata in carenta corespunzatoare. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. Solutia apoasa are Ph=4-4. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. in doze mari ca analgezic. numita si factor intrinsec. In intestinul gros absorbtia este mai redusa. Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug).2 ug). de structura probabil mucoproteica. 27 . Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. Este depozitata in ficat. substanta care intra in structura acizilor nucleici. administrata in injectii intramusculare. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. creier si muschi. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin.

absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. gastrita atrofica. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. prin favorizarea gruparilor metil labile. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. uremie sau primeste cloramfenicol. de absorbtie. anorexia. neoplasm gastric. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. unde are actiune majora. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. dupa citeva ore de la injectare. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. se observa la nivelul maduvei. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. insuficienta pancreatica. cu formarea timinei. Are actiune neurotropa. In formele obisnuite de anemie megaloblastica.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. diminua astenia. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. aclorhidria histaminorefractara. necesara pentru functionarea unor enzime. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. tumori. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. Dispar tulburarile digestive. 28 . disbacterioze intestinale. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. iritarea stomacului) si gastrectomie. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice.

fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina.N. Datorita actiunii neurope. cu atit se obtin rezultate mai bune. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. NEOHEPAR .fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina. tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. posologie: 29 . Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice. ameliorarea se obtine mai lent. .fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina. La bolnavii cu complicatii ale S.. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. - Mod de administrare. Prezentare: ROMTRAT .fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. VITAMINA B12 . Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic.

deoarece nu este posibila absorbtia. oral. timp de 5-10 zile. 3. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline.M. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. tranpiratie. vitamina K solutie apoasa. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. termostabile. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic.. solutii alcaline si reductoare. Initial. clorpromazima. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe.solubile in 30 . tulburari neurologice intense. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. alcool. infectii. zilnic. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. 6. si 5 mg acid folic.M. Absorbtia si metabolismul. iar in nevrite 1000 ug/zi. 1. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica.Acidul nicotinic si amida apa. nicotinica sunt substante cristaline. incolore.C. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. Se elimina prin urina. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic.alcool. la formele medii.termostabile. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. hemoragii. sau S.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic. fecale. La acestia doza zilnica este de 1 ug.incolore. solubile in apa.

Warburg si W. glucidic.a fost izolat de H. Vitamina B3 este stabila la lumina. glucidelor si lipidelor. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida. la caldura si rezistenta la oxidare.pana in 1937. normalizand functia suprarenalelor. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente.amida acidului nicotinic.De asemenea. in Suedia. mineral.lipidic. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie. Carenta vitaminei B3.Harden si W. in 1933. dializabil.estrogeni.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare. modereaza tensiunea arteriala.insulina). pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos.von Euler. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala. foarte asemanatoare cu coenzima I.A.Elvehjem si 31 . fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene).In 1915-1920.Christian au izolat o alta coenzima.J. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron. descrisa sub termenul de pelagra. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice.diminuand colesterolul daunator(LDL).Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv. cand biochimistii englezi A.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine. numit initial coenzima sau coenzima I. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic .Acest cofactor.La inceputul secolului 20. previne aparitia diareei. amelioreaza circulatia sangelui ± participa la metabolizarea proteinelor.pe care au numit-o coenzima II. a sistemului nervos.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente.Totusi. Putin dupa aceea.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange. ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan. precum metabolismul lipidelor (grasimilor).incepute in 1904.oua si lapte. ametelilor. ca fiind acidul nicotic. protejeaza impotriva arterosclerozei. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut. migrenei.In 1934.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii).

ouale.taratele de cereale. nuci. dar. rezultatul lipsei acidului nicotinic. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. ciupercile proaspete.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii.un alcaloid toxic din tutun. curmalele. morcovul. tomatele. smochinele.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan. in primul rand. arahidele. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic.W.glucidelor si lipidelor. conopida. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. leguminoasele.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. N N N 2 Acid nicotinic Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. deci la metabolismul general al organismului. painea integrala. piersicile. De fapt. in 1937.D. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori. etc. carnea. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului .Woolley la identificarea. pestele. migdalele. De asemena.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. un aminoacid. avocado. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. ficatul. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. 32 .al pielii. participand activ la metabolismul proteinelor. Pelagra este.in deosebi din triptofan. de fapt.

enterocolita. indigestii. etc. degeraturi.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare ± comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C.De aceea. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene. herpes. prurit. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ³D´ (dementa. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic. Candva vitamina B3 a fost numita si ³vitamina antipelagroasa´. artrita. respective glucoza. iritabilitate. oua.Zaharul in sange. de porc. intr-o combinatie adecvata. fara un alt tratament. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita.Surplusul este eliminate prin urina. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. in peste. rosii si morcovi. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. afte.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . senzatie de rau general . tulburari circulatorii periferice. stres. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina.Vitamina B3 este indicata in pelagra. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. inflamatii bucale. broccoli. cefalee. stari depresive.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3. cartofi.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei.De asemenea. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile. grau integral. copiii si adolescentii ± intre 5 si 12 miligrame adultii ± circa 6.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin. diferite psihoze. precum si oligoelementul crom. vitamina B3 dilata vasele de sange.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. alcoolism.Previne si vindeca pelagra.De asemenea. dermatita). in diaree. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate. acnee. dar si alte vitamine ale complexului B. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. insomnii. porumb si produse din porumb.diaree. lactate si branzeturi. respiratie dificila. hipertensiune arteriala si ateroscleroza.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. ameteli.

100 grame ««««« 35. ea este in general prost suportata.. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM). Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. 8.3 pasare. 1 ceasca «««««. 5.6 piersici uscate. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei. totusi. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale. mai ales in caz de insuficenta renala. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. deci. Experimente efectuate pe pacienti umani.2 34 . este mai usor tolerat de catre unii utilizatori.2 ficat. 1 ceasca ««««««.Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. 100 grame ««««««««. dar. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta.. 6. aceasta apare la unele persoane. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride. 100 grame ««««««««. Trebuie.. o ceasca ««««««««« 24. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei. Pe de alta parte.(IHN). 10. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange.IHN sau ³flush-free´ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata. 100 grame «««««««««. care contine niacina plus inositol.4 somon.6 arahide. 100 grame «««««««««. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere.2 inima. 7.2 ton. care deseori limiteaza utilizarea sa. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. luate precautii. 12.8 cereale integrale. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie.femeile ± 13 pana la 15 miligrame barbatii ± intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea.. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii.in general subiectii incearca o senzatie de purpura. 100 grame ««««««««.. Totusi. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. 9.

Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei. 1 bucata ««««««. 35 .Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.. intr-unul dintre studii.Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ³bun´.6 boabe de soia. niacina fiind considerata mult mai eficienta ± in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 ± decat tratamenetul medicamentos. 3.7 mazare verde..De exemplu.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului.9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita.Intr-un alt studiu.. 3. 4.8 cotlet de porc. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul. in special in cresterea HDL. 1 ceasca ««««««. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului.1 migdale.. datorita efectelor sale. Autorii acestor lucrari. 5. 1 bucata ««««««. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile ± aproape 70% mai putine decese.Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare.cotlet de mile.De asemenea.. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent.precum si alti specialisti concluzioneaza ca. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ³bun´).Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului.. atacuri de cord. 100 grame «««««« 2. chiar in doze crescute in conditii de siguranta ± in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL.. 1 ceasca ««««««««. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului.

Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale.Studiile sugereaza ca niacianamida ± ca si vitaminele E. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea. nelinistile. In ambele lucrari. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . dar si a acizilor grasi omega-3. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea.nervozitatea.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. in timp ce celelalte nu.Astfel. confuzie si isterie.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal.De exemplu.acestia sunt incantati de rezultate. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive.depresia si chiar schizofrenia. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta. slabiciunea si pierderea memorei ± toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos.B6 si pantotenatul de calciu ± poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii. niacina este de asemenea. in forma de niacina este un vasodilatator ± un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine. acestea amplificand efectul niacinei.Astfel. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. impreuna cu anticonvulsivele. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti. depresia.Eficacitatea terapiei a durat catev luni a chiar si dupa ce a fost interupt.

Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp.pelagrei ± boala caracterizata prin cei trei D : dermatita.Noile forme. In cazul persoanelor sanatoase. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. par cea mai sigura varianta. Totusi. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. poate si o oarecare stare de neliniste. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. chiar si sub monotorizare de specialitate. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv.diaree si dementa. 37 . Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb. singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara. precum inositolul-hexancianat (IHN). deoarece administrarea dozelor crescute. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. poate creea toxicitate hepatica. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg).

Ea alaturi de alte vitamine B. In singe. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. este in hematii. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. Copiii au nevoie de o cantitate de 50±90 mcg/zi. Alimentele (proaspete. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. 38 . Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. mai putin cunoscute. concentratia cea mai mare de vitamina B4. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei).3. prevenind steatoza hepatica. lipidelor. 1.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. prin producerea leucopeniei si granulopeniei.3 mg (300 mcg). a clorurii de sodiu. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. Vitam B8 sau H ina este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. dar lumina. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. o substanta hidrosolubila. Impiedica incaruntirea si caderea parului. glucidelor si lipidelor. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. Eliminarea vitaminei se face prin urina. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. 7. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. fecale. dar in cantitati insuficiente. Doza zilnica recomandata: 0. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. transpiratie.

Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. Din acesate motive. un virus sau o toxina misterioasa. Dupa ani de cercetari. ² stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . Intervine in procesele enzimatice si. conopida. cu rol in stimularea cresterii puilor. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. cerealele integrale. Roluri si caracteristici ² ajuta la degradarea acizilor grasi. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. Con tribuie la dezvoltarea fizica. 39 . Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. Nu ar fi vorba despre o bacterie. produsele lactate. ² intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. aminoacizilor. glucozei.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. ca si drojdia de bere.Surse Carnea proaspata. constituie un principiu component al complexului B. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. porumbul. porcilor. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). ² are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. activitatii cerebrale. deci. ² calmeaza durerile musculare. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. precum si in formarea globulelor rosii. Ca urmare. ² impiedica incaruntirea prematura. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. biochimistul dr. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. nucile. galbenusul de ou. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. reintregind rezervele organismului. Ernest Krebs a izolat. in 1950. laptele. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. Are si un efect calmant pronuntat. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. melasa. organele de vita. are rol in hematopoeza.

REDOXON. In general. sau vitamina anti-scorbutica. 40 . continind fosfat de sodiu 10 mg . FOSFAT Prezentare: .fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. specific. Krebs.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: . CEBION.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I. VITASCORBOL Este acidul ascorbic. 2. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. Are o importanta capitala pentru organism.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17. semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui. intervenind in procesele de oxido-reducere.C. tonifiant. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii . Conform studiilor dr.V. 1 fiola zilnic Reactii adverse: .actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator . CAROSCORBIS. consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului. Are rol anti-infectios. VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. CANTAN.dureri la locul injectiei 3.).I.

etc. economiseste vitaminele din complexul B.participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. Ratia zilnica este estimata insa. la actiunea oxigenului si a luminii. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului.portocala 060 . Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. etc. tegumentelor. gripa sau tuberculoza pulmonara. muschilor.ardeiul 120 .napul 140 . cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. putand apare mai des. cerealele. pentru un adult normal. dintii devin mobili si cad. protejeaza vitaminele A si E.mararul 100 .spanacul 050 41 . frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii.varza 120 .conopida 060 . In Zonele cu clima temperata sau rece. unde productia de fructe este sezoniera. benzen. Efortul muscular. 30 miligrame. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . spontan sau la traumatisme minime. la cca. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete. Mineralizarea scheletului este alterata.). fracturile se vindeca mai greu. mercur. Produsele animale.lamaia 065 . Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. In lipsa vitaminei C. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb.patrunjelul 200 . Gingiile sangereaza usor. de exemplu.

regenerarea tesuturilor. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. Are efect antistres. Accelereaza vindecarea ranilor. La fel ca majoritatea vitaminelor. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. scad colesterolemia si. insa nu sunt vitamine propriu-zise. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Participa la sinteza acizilor biliari. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. Solutia apoasa are PH=5. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei. a cartilajelor si oaselor. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. Creste si mentine randamen -tul fizic. adminitrarea lor concomitena. Este usor solubila in apa. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. prin efectul reducator. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. din acest motiv. caldura si vapori de apa. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. previn formarea cataractei. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C.5-7. fiind preferata. astfel. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. participa la sinteza fibrelor de colagen. Impreuna cu vitamina C. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . deoarece reduce durerea. atenueaza efectele loviturilor. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii.

acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. stimuleaza formarea corticosteroizilor. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. Prin administrare in doze mari. placenta si in concentratii mici in muschi. tesut conjunctiv si adipos.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. corp galben. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . are actiune antialergica. intervenind in transformarea acidului folinic. Vitamina C nu este depozitata in organism. fiind necesar un aport exogen continuu. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. responsabil de proprietatile vitaminice. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. in metabolismul glucidic. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. un sistem redox. Concentratia sanguina fiziologica este de 0.

profilaxia racelii comune si a gripei.V.M. osteoporoza. plagi. sarcina. surmenaj. arsuri. iar injectarea rapida I. infectii. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 . diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor. chiar lipotimie. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree.V. gingivite. Contraindicatii: litiaza renala. I. poate produce ameteli. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral. si I. stari de supraincarcare cu fier.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului.1 -1 g/zi 0.05-1.30 g/zi. astenie de primavara. adulti copii 0.

Vitamina P (vitamina C2. eczeme si arsuri. varice. hemoragii retiniene. 2. pleurezii. Vitamina P e puternic antioxidanta si. hemoragii la nou-nascuti etc. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. Vitamina P contribuie la 45 . hipertensiune arteriala. in hemoragii scorbutice. artrita. Asociata cu vitamina C. artrite ale membrelor. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). are rol important in fenomenele hemoragice. ascite. in edeme. are un deosebit rol antiinfectios. sangerarea gingiilor. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. afectiuni ale venelor. inferioare. ate-roscleroza. de asemenea. raceala.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare.

Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. timp indelungat. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P.C. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. precum si a tesutului conjunctiv. ceai de macese. In plus. enzime. diferite fructe si legume proaspete.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. cu senzatie de caldura si prurit. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. de asemenea. 3. BENICOT. 3 . influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv. NICOTIS AUREAMID. Mai poate produce greturi. se poate trata consumind suc de lamaie. este eliberator de histamina. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze.). NIACINAMID. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. intervine in prevenirea contractarii gripei. Are.I. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. usor solubil in apa si alcool. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D.

V.tromboflebita . 47 .intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii.ateroscleroza . respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .fiole de 1 si 2 ml cu 30. lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%. sau I.comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize).M. precautii: .primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0. 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii.sindrom hemoragic . I.1 grame acid nicotinic .

in doze mai mari sau mai mici. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. cu efect direct sau indirect.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. Din punct de vedere structural. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Pentru a avea un organism sanatos. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. desi sunt naturale. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. 2. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente.

4. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. In afara de rolul pur vitaminic. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. 3. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). lipidelor. Prin rolul lor coenzimatic. 6. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. 49 . 5. din diverse motive. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. Din aceasta cauza. excesul fiind eliminat. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. proteinelor si ale celorlalte biomolecule.

BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 .Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale.Biochimie clinica ± editia a II-a Maude Bouchard . 2006 50 . Editura Paralela 45. Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki . 2002 Shari Liberman ± Biblia vitaminelor. Editura: Vladimed.Editia de buzunar Valeriu Rusu .Terapia prin vitamine . revizuita si adaugita Denisa Mihele .Dictionar medical. editia a III-a.