P. 1
vitamine hidrosolubile

vitamine hidrosolubile

|Views: 2,413|Likes:
Published by Oana Stan

More info:

Published by: Oana Stan on Jun 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/12/2013

pdf

text

original

VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

ÄMEDICUS CURAT, NATURA SANAT´

HIPOCRAT

ÄMEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA´

2

MOTIVATIE

In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate« in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou ± inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine«««««««««««««««

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine«««««««««««««««««

6

Generalitati««««««««««««««««««««««« 6 Rolul vitaminelor in organism«««««««««««««««. 8

Clasificarea vitaminelor«««««««««««««««««« 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile«««««««««««««««««... Vitaminele B«««««««««««««««««««««« Vitamina B1«««««««««««««««««««««« Vitamina B2«««««««««««««««««««««« Vitamina B6««««««««««««««««««««««. Vitamina B5««««««««««««««««««««««. Vitamina B12«««««««««««««««««««««.. Vitamina B3(PP)««««««««««««««««««««.. Alte vitamine din grupa B««««««««««««««««... Vitamina C««««««««««««««««««««««. Vitamina PP«««««««««««««««««««««.. Concluzii«««««««««««««««««««««««. Bibliografie««««««««««««««««««««««.

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: ÄPentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.´ ÄImportanta biologica a vitaminelor´, declara Guggenheim, Äconsta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.´ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, Äproblema vitaminelor´nu exista in realitate. ÄAlimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin´, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie ± echilibrate in aparenta ± poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. Dar nu este exclus. fie sub forma de provitamine. bogata in cruditati. 6 . poate chiar negativa. am fi in drept sa le speram. iar in organism se transforma in vitamine. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. cu o inteleapta utilizare a plantelor. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. Poate ca. majoritatea din surse exogene. care sunt forme premergatoare vitaminelor. deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. Cuvintul Ävitamina´ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. 2. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. majoritatea minore. in unele cazuri Äs-a dat gres´ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. 1. a echilibrului fiziologic. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. Prin urmare. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. binefaceri scontate pe care teoretic. binefaceri constante. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante. fie ca atare.

01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala. B1. prin sinteza.1. fiind utilizate ca medicamente. potrivit structurii ei. de aceea.001 1-2 50 ± 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. Factor PP. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. Tabel 2.In prezent.1 Vitamina Numirea si functiunea I. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. K si nicotinamida. unui om adult. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze. B12. A. D. Acestea se fabrica in cantitati mari. 7 . 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p ± aminobenzoic Bios I ( mezo. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice.

pentru suplimentarea alimentatiei. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. Denumirea de vitamine le-a 8 . Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. trofic. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. in general cu eficienta redusa. reducind la normal procesele biochimice perturbate. perioade de crestere. diminuarea biosintezei in organism. lactatie.2. consum crescut in sarcina. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. facind parte din diferite clase de substante organice. eforturi fizice. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. iar aportul prea mare. corectoare metabolice). organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. deci ca adjuvant. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. sunt mentionate la fiecare substanta. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. drojdie de bere. Alte indicatii. infectii. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. 2. coji. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza. frunze. in anumite conditii. produce hipervitaminoza. Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. sub forma de medicamente. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. germeni de cereale.

Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. iar sintetic vitamina D4. pelagra etc. organismul este predispus la rahitism. Pelagra. fie sub forma de vitamine. Se gaseste in "untura de peste". La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. si prin aceasta singele se incheaga normal. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. datorita decalcifierii organismului. Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. varza si de asemenea in ficat si muschi. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. iar la adulti oasele devin fiabile. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. tulburari nervoase. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. care se gaseste in foile verzi de lucerna. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete. spanac. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. de provitamine. respectiv calciferol. slabiciune. care formeaza impreuna cu vitamina D2. Vitamine hidrosolubile. fie sub o forma premergatoare. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. 9 . Vitamina Kl.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. care. In organismul omului si al animalelor. Vitaminele din grupa K (antihemoragice). Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3.). Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. care se manifesta prin eczeme. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. se agraveaza cu timpul. vitamina C si vitamina PP. grupa vitaminelor D. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. castane.

acid paraaminobenzoic (vit. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C. ficatul. neidentificindu-se structura moleculara). Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.In cadrul aceleeasi clase. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A.etc. care inseamna piele aspra. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine.riblofavina (vit.P(citrine).piridoxina (vit. B1). vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1.K. D3.E.C.). Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice.D. D2. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 . antihemoragica (vit.B6).Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. K). R(extrasa din plante ieboase. D5 ). antiberiberi (vit. C). D1.K si F. Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi.B2). azot. spanacul si drojdia de bere. etc.D.E. din tara noastra. A2. B1). in solventi organici. acid ascorbic (vit.E). acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. laptele sucul de rosii (tomate). antiscorbutica (vit. D). D4. desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism. Astazi. 2. H). antirahitica (vit. antisterilitatii (vit. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor.F.A1). microbiologice si biologice. vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. C). Cluj si Iasi. si insolubili in apa . Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche. prin fabricile de la Bucuresti. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa.B.C. 3. industria chimico-farmaceutica.

biotina.acid folic).PP). VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele. facand parte din diferite clase de substante organice. Vitaminele se clasifica.Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine.acidul ascorbic si bioflavonoidele.piridoxina. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).PP) si altele ± in cantitati mai mari (B6.sau avitaminoze.acidul nicotic.a.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.B6.B12.acidul folic.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.acid lipoic.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.B12.biotina.B2.in cantitati mici(B1.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.de obicei.D.B5. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.B8.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.neidentificandu-se structura moleculara).Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K .B2. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ³complexului B´(tiamina. ce constituie boli carentiale.care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.R si K.si vitaminele R(extrase din plante ierboase.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.3. grupul B s. Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.acidul pantotenic).riboflavina.K. Vitaminelor hidrosolubile incluse in ³complexul B´ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 .

Organismul nu face.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere.carentele implica. fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede. 1.extras din orezul nedecorticat. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular. in general. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate.cantitatea eliminate crescand o data cu doza. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime.Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali. reprezentind cofermentii acestora. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii. nu pot fi stocate in tesuturi. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere). Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. -solubilitatea in apa. fiind termolabile.de aceea starile carentiale survin relative repede. se acumuleaza cu substante de rezerva.de multe ori.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. 3. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. rezerve cu aceste vitamine.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care. 12 . -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. termostabile. vitaminele hidrosolubile fiind.cu usurinta.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente. in general.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri .

vita.Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. intr-o strinsa interdependenta. cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 . Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere. lipidelor. 1. friabilitatea unghiilor. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B. colina si inozitol. matreata. intervin in functiile sistemului nervos. Aneurina.Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata . Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. Betabion. cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului. a unor glande endocrine . Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B.Ciancobalomina vitamina B15 . Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere.mina H (biotina). VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina. fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe. 1.Acid Pantotenic vitamina B4 . deshidratarea pielii.Piridoxina vitamina B8 .Adenizin fosfat vitamina B12 .Tiamina vitamina B2 . ficat. Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica.Adenina 3. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. paraaminobenzoic (PABA). bataxin 13 . preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa.Acid Pangamic vitamina B5 . proteinelor. la metabolismul glucidelor.Riboflavina vitamina B6 .

Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. cu miros caracteristic. regleaza schimburile gazoase. peste. Participa la procese generale de oxireducere. Vitamina B1 este solubila in apa. cu rol de coenzime. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. Intervine in sinteza acetil colinei. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. Absorbtia si metabolismul. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi). Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. De asemenea. 14 . in coaja si germenii boabelor de griu. TPP. Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. neopiritiamina etc). fecale. din taritele de griu. alcool. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. secretorii si de absorbtie digestiva. Se elimina prin urina. incolore sau pulbere cristalina alba. cu aparitia de polinevrite. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. Produc fenomene paralitice. lapte. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. lapte. Antivitamina B1 (piritiamina. gust slab amar. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. oua etc). favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1.A fost izolata in anul 1911 de Funk. peste 100 grade C se descompune. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine.

solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .1. greturi.500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .1 mg intre 10-18 ani .4 mg in sarcina .100 ug in alaptare .700 ug intre 4-6 ani .3-1. varsaturi. iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.400 ug intre 6-12 luni .1.500 ug intre 1-3 ani .200 ug intre 2-6 luni .1 mg intre 8-10 ani .1.5 mg peste 18 ani .800 ug intre 6-8 ani . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1.600 ug intre 3-4 ani .Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.

Necesarul zilnic: . Intervine in procesele de oxireducere. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. foarte usor solubila in solutii alcaline. Ribovlavina intervine in procesul de crestere.3. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. Lactoflavinum. Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. 2.intre 2-6 luni . dupa care ajunge in ficat si rinichi. oua. pina la galben portocaliu. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. ficat. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. lapte. Nu se depoziteaza in organism. rosii etc). creier. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. salata verde. fecale. in metabolismul glucidelor. Absorbtia si metabolismul. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . mercur).intre 0-2 luni . Bleflavin. crustacee si unele vegetale (spanac. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). splina). solubila in apa si alcool. 1. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. Surse: alimente de origine animala (lapte. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina.intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . de mentinere a integritatii epiteliilor. cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. lipidelor in funtiile sistemului nervos. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei.

glosite. VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI).6-1. Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine.5 mg 1. BECILAN. piridoxalul si piridoxamina.7 mg 1. 1.. stomatite. 3. conjunctivite.intre 6-10 ani . PIRIDOXOL.peste 18 ani . Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere.in sarcina . enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0.2 mg 1.2-1. Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa.intre 3-4 ani .intre 4-6 ani .5-5 mg/zi 3.1-1.in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina.8 mg 2 mg keratite. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina. dermatite eczeme.intre 2-3 ani . 17 . Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6.intre 10-18 ani . In organismul animal predomina piridoxamina.

.8 mg peste 18 ani «««. usor solubil in apa.200 ug intre 2-6 luni««. forma activa..700 ug intre 4-6 ani «««. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba... Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 . somnolenta.. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii. intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S.5 mg Indicatii: in pelagra. tiamina. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta. ««. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor..900 ug intre 6-10 ani ««. greu solubil in alcool. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni««.5 mg in alaptare ««««. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat.N.1.4-1.2. intervenind in metabolismul proteic. fara miros. cu gust usor acru.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta. asociata cu vitamina Pp.1-1.2 mg in sarcina««.300ug intre 6-12 luni ««400 ug intre 1-2 ani ««.2. Este factorul de crestere pentru microorganisme. 500 ug intre 2-3 ani «««600 ug intre 3-4 ani «««.2 mg intre 10-18 ani «.C.

25 g/zi.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic. Este sintetizat de plante si de multe bacterii. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC.20) g/zi in functie de virsta 3.50 g/zi injectabil: 0. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R. vitamina are o arie larga de raspandire.fiind omniprezenta in natura. posologie: oral.Putin timp de la descoperirea sa.alanina 2 . K .1-0. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica.15-0.dihidroxi .F .25 (0. 4. 2 3 2 2 . dar abia in 1948 s-a 19 . activitatea neuronala. F .M. dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor. I.C.). producerea de anticorpi.I.25-0. Este implicat in sinteza celulelor rosii. confirmandu-i structura chimica. cu F .Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0.dimetilbutiric .Williams si denumita dupa cuvantul grec ³pantos´ ± ³pretutindeni´. sau I. Vitamina B5. 1. CALCII PANTOTHENAS (D.Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator. adulti: oral: 0.25 g Mod de administrare. metabolismul unor steroizi. C9H17NO5 3 ' . zilnic sau la 2 zile copii: 0.25 grame fiole de 5 ml cu 0.J.V. este dipeptida acidului E .

tarate de orez. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere.Kaplan si F. oua si ficat.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila. anterior. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir. lipsit de + gr. formand acetil colina. cu oxigen. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari.Lynen in 1951. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil).O. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi.El a izolat. a. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. din drojdie. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala. in oxidarea enzimatica a piruvatului.Astfel. o forma ³activa´ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : AT coenzima A acetat AM acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil. formand acidul citric. 20 . deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. cum este colina. lapte. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. sau cu acidul oxalilacetic.Lipmann.Aceasta descoperire apartine lui N.descoperit aceasta combinatie.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr.care.

impreuna cu alte vitamine. produsele lactate. etc. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor.grasimi si proteine.De aceea.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei. contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide. senzatie de arsura a extremitatilor. etc.De asemenea.khroma. cartofi prajiti.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere. culoare + gr. orez alb. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. thrix. in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei. ouale.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti. Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente.Deseori. carnati. prajituri. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile.carnea (mai ales ficatul si rinichii). ulceratii) si neurologice (dureri de cap. cutanate (caderea parului. legumele uscate si pestele.Ele se traduc printr-o oboseala. aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor.dureri). tulburari digestive (greturi.).ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi. Reversibile. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. cele mai bogate fiind drojdia de bere. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5. feluri gata preparate. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar. Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali. la primele animale si respective incetarea cresterii. etc.miscand 21 .Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. paste.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv. par) sau leucotrichie (albirea parului). in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele).diaree.

90 cereale integrale««««««««.. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut...85 pastrav«««««««««««. balonari. paste si cartofi prajiti. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit.. la zahar.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri.78 galbenus (de la un ou)«««««« 0.. cefalee. 0.40 scrumbie. 1.40 lapte integral«««««««««. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame.70 tarate de grau««««««««. 7.. etc. care.35 nuci««««««««««««« 0.57 muschi file««««««««««.63 vanat««««««««««««. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5. de altfel. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat««««««««««««.Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. tulburari de somn. hipoglicemie.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic.macrou«««««««. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic.. mergand pana la 5 miligrame pe litru. dulciuri. 1. scaderea rezistentei la infectii. Pentru copii.. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi. 0. crampe musculare. 2. 0. adolescenti si personae adulte.82 seminte de floarea soarelui«««. 0. ulcer duodenal.. in oarecare proportie. tulburari sanguine si dermatologice.31 22 . se recomanda sa ne hranim echilibrat.75 crabi««««««««««««« 0. pe cat posibil.Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand.. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic.B9 si C. greata. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. 1. pot fi sintetizati si de flora intestinala.

mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime. etc. etc. distruge vitamina B5. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. cum cunt orezul alb.Drojdia contine 20 mg la 100g. Simptomele deficitului sunt oboseala. stresul cronic si depresia. produsele de panificatie din faina alba.ea protejeaza inima. condimentele iuti. prelucrarea industriala. castravetii acri. De aceea. de pilda prin prajire. pastele. descompun molecula de vitamina. mareste capacitatea de concentrare. Prelucrarea te rmica. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. bicarbonatul de sodiu. tarata 2. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. de exemplu otetul. De asemenea.25 mg si varza aproape 1 mg. muraturile de orice fel. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. La randul lor.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. galbenusul de ou 7 mg la 100 g. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 . coacere. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice.. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala. este indicat sa mancam hrana proaspata. mustarul iute. fierbere. Alimentele rafinate.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg.. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic. prin aceasta. este un aliat prestios in scaparea de kilograme. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. preparata cat mai sumar.Si acizii sub diferite forme. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine ± de pilda. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului.Totodata.

sau I. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti. hormonilor steroizi.5% cobalt si radicalul cian. 5.copii: 0. stabile in aer si in mediu acid.25-0.M.Este grupul prostetic al coenzimei A. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D.fiole de 5 ml cu 0. Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 . fosfolipidelor.adulti: 2-4/zi .C. bazelor si acizilor puternici. posologie: injectabil. continand 4. Sunt semirele la actiunea oxidantilor. I.V. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. colesterolului. solubile in apa si alcool.5 g/zi comprimate: . hemoglobinei. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490 140. Are o structura deosebit de complexa. Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari. stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU .).copii: 1-3/zi 3.5 g/zi . RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor.adulti: 0. de culoare rosie.I. de unde si denumirea de ciancobalamina. COBIONE.5 g substanta activa PANTENOL .comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. Rezista la 120 de grade C. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina. timp de 20 minute. . 1. DAVITA-MON B12.

Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. . 250 tone namoluri culese zilnic. un atom de Co si grupari amidice. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). splina. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . vitamina antipernicioasa. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. Ca element exotic (intre timp. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina. cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. folosind cca. corinoida.. fezandare / . putrefactie. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. Absorbtia si metabolismul. reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala.. mocirla canalelor. reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. ci numai in componenta gruparilor amidice. mai ales din colon. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. imediat dupa descoperire. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 . Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. factorul proteinelor la animale etc. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. izolarea. in care avea loc un proces accentuat de .celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. creier. In 1952. muschi). Prin anii 1950. factor antipernicios. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. bogat in acizi aminati si vitamine. SINONIM: cianocobalamina. factor anemic extrinsec. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C N). vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12).. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). mentionam ca in Indochina. Identificarea.

mucoasa tubului digestiv. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). apar primele semne ale carentei: oboseala generala. Carenta in vitamina B12. labilitate a starii de spirit. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . aceasta carenta poate. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. poate rezulta deci fie. laptele si derivatele lactate. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. hematopoeza si functionarea celulei nervoase. In continuare. in mod exceptional. precum boala lui Biermer. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. bolnavii prezentand inapetenta. care nu este rara in tarile industrializate. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. nevrita optica inflamatie a nervului optic. depresie) si mucoase (limba depapilata). METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. senzatie de balonare. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. denumita factor intrinsec. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. diaree. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. Ficatul. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. Cea mai buna sursa este ficatul. ouale. mucoasa bucala (glosita Hunter). care stocheaza vitamina B 12. sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. sa mai provina dintr-o anomalie. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). In sfarsit. HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. pierdere a apetitului. in mod exceptional. varsaturi. dar si pestele. dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. pierderi de memorie. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate.

mai ales in ficat. rinichi. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei.5. este indicata in carenta corespunzatoare. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). Ea este utilizata. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. de structura probabil mucoproteica. 27 . Intervine in sinteza nucleoproteidelor. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. prin filtrare glomerulala( 0. Vitamina B12 se gaseste in toate organele. are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. sub forma nemodificata. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. creier si muschi. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor. hidroxocobalamina. dar contine cobalt (4%). In intestinul gros absorbtia este mai redusa. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. se elimina renal. substanta care intra in structura acizilor nucleici. Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor.2 ug). datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. cu reactie neutra. administrata in injectii intramusculare. in doze mari ca analgezic. indeosebi). stomac.Vitamina B12. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. de asemenea. Solutia apoasa are Ph=4-4. A fost obtinuta cristalizata. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. numita si factor intrinsec. Este depozitata in ficat. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. Ciancobalamina.

Are actiune neurotropa. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. tumori. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. Dispar tulburarile digestive.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. insuficienta pancreatica. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. neoplasm gastric. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii. unde are actiune majora. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. necesara pentru functionarea unor enzime. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. gastrita atrofica. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. prin favorizarea gruparilor metil labile. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. aclorhidria histaminorefractara. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. iritarea stomacului) si gastrectomie. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. anorexia. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. diminua astenia. cu formarea timinei. 28 . de absorbtie. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. disbacterioze intestinale. dupa citeva ore de la injectare. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. uremie sau primeste cloramfenicol. se observa la nivelul maduvei.

vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice. La bolnavii cu complicatii ale S. NEOHEPAR .. .N. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic. posologie: 29 . cu atit se obtin rezultate mai bune. Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica.fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. VITAMINA B12 .fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina.fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina. - Mod de administrare. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate. Prezentare: ROMTRAT . tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. Datorita actiunii neurope. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. ameliorarea se obtine mai lent. Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala.fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina.

termostabile. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie. fecale. solutii alcaline si reductoare. deoarece nu este posibila absorbtia.. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. nicotinica sunt substante cristaline. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile. Absorbtia si metabolismul. 3. 1.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot.M. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline.solubile in 30 . Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna.incolore. iar in nevrite 1000 ug/zi.C. vitamina K solutie apoasa. si 5 mg acid folic. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile. Se elimina prin urina. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic. zilnic. incolore. timp de 5-10 zile.Acidul nicotinic si amida apa. oral. la formele medii.alcool.M. infectii. termostabile. clorpromazima. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. La acestia doza zilnica este de 1 ug. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. sau S. 6. solubile in apa. Initial. hemoragii. alcool. tranpiratie. tulburari neurologice intense.

Warburg si W. ca fiind acidul nicotic.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil. modereaza tensiunea arteriala. amelioreaza circulatia sangelui ± participa la metabolizarea proteinelor. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron. descrisa sub termenul de pelagra. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg. foarte asemanatoare cu coenzima I.a fost izolat de H.diminuand colesterolul daunator(LDL). fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene). un aminoacid aflat in alimentele de origine animala. precum metabolismul lipidelor (grasimilor).lipidic.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente.amida acidului nicotinic.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv. in 1933. la caldura si rezistenta la oxidare. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut. migrenei. Carenta vitaminei B3. a sistemului nervos.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii). dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie.Elvehjem si 31 . ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.pe care au numit-o coenzima II.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine.De asemenea. cand biochimistii englezi A. protejeaza impotriva arterosclerozei. ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne.Christian au izolat o alta coenzima.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos. previne aparitia diareei.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante.Totusi. normalizand functia suprarenalelor.insulina).oua si lapte.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida.Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C.A. glucidelor si lipidelor. numit initial coenzima sau coenzima I.von Euler. mineral.estrogeni. glucidic. dializabil. Vitamina B3 este stabila la lumina.crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange.pana in 1937. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente. in Suedia. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida.La inceputul secolului 20.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice.Harden si W.J.In 1934. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic .Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan.incepute in 1904. Putin dupa aceea.In 1915-1920. ametelilor.Acest cofactor.

in primul rand.Woolley la identificarea.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. ficatul. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire. in 1937. nuci. De asemena. etc. tomatele. conopida.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. leguminoasele.un alcaloid toxic din tutun. pestele.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. ciupercile proaspete. nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. curmalele. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. N N N 2 Acid nicotinic Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. painea integrala. morcovul. carnea. avocado.W. rezultatul lipsei acidului nicotinic. De fapt. arahidele. smochinele. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala.taratele de cereale. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. migdalele. ouale. Pelagra este. un aminoacid. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. dar.in deosebi din triptofan. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . piersicile.al pielii.glucidelor si lipidelor. de fapt.D. 32 . participand activ la metabolismul proteinelor. deci la metabolismul general al organismului.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan.

Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului.Surplusul este eliminate prin urina.Vitamina B3 este indicata in pelagra. fara un alt tratament. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei. Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita. degeraturi. respective glucoza. herpes. senzatie de rau general . oua. porumb si produse din porumb.Previne si vindeca pelagra. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile. precum si oligoelementul crom. rosii si morcovi.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3.De asemenea. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ³D´ (dementa. Candva vitamina B3 a fost numita si ³vitamina antipelagroasa´. respiratie dificila. vitamina B3 dilata vasele de sange. cartofi. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor.Zaharul in sange. insomnii.diaree. prurit. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru. in diaree. inflamatii bucale. iritabilitate. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator. dar si alte vitamine ale complexului B. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. tulburari circulatorii periferice.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2. lactate si branzeturi. copiii si adolescentii ± intre 5 si 12 miligrame adultii ± circa 6. afte. grau integral. acnee. enterocolita. broccoli. hipertensiune arteriala si ateroscleroza. intr-o combinatie adecvata. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. de porc. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare ± comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. alcoolism. artrita. diferite psihoze.De aceea. stres. ameteli. dermatita). stari depresive. indigestii. in peste.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. cefalee. etc.De asemenea.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3.

Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente. 100 grame ««««««««. care contine niacina plus inositol. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii. luate precautii. o ceasca ««««««««« 24.in general subiectii incearca o senzatie de purpura. 6. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere.. Pe de alta parte. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM).2 inima. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride. 100 grame ««««««««.8 cereale integrale..3 pasare. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. Experimente efectuate pe pacienti umani. 12. 10. care deseori limiteaza utilizarea sa. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei. este mai usor tolerat de catre unii utilizatori. 5. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. deci.2 34 . 9.(IHN). dar. mai ales in caz de insuficenta renala. 100 grame ««««« 35. Totusi.IHN sau ³flush-free´ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. 1 ceasca ««««««. aceasta apare la unele persoane.6 piersici uscate. totusi. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata.Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. 7.2 ton.4 somon.. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. 100 grame «««««««««.2 ficat. 100 grame «««««««««. 100 grame ««««««««. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei.6 arahide. Trebuie.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat.. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM. 8. 1 ceasca «««««.femeile ± 13 pana la 15 miligrame barbatii ± intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea. ea este in general prost suportata..

9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. niacina fiind considerata mult mai eficienta ± in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 ± decat tratamenetul medicamentos. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ³bun´).Intr-un alt studiu. datorita efectelor sale. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. 4. 5.. 100 grame «««««« 2.7 mazare verde. 1 bucata ««««««..Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare. Autorii acestor lucrari. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor. 3.. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute.De asemenea.. 1 ceasca ««««««««.. in special in cresterea HDL.numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent. Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul.Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ³bun´. atacuri de cord. 1 ceasca ««««««.precum si alti specialisti concluzioneaza ca. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului. 35 . 1 bucata ««««««.6 boabe de soia.8 cotlet de porc..Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului.cotlet de mile. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic. 3.1 migdale. intr-unul dintre studii. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile ± aproape 70% mai putine decese. chiar in doze crescute in conditii de siguranta ± in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului..Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.De exemplu.

Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal. depresia. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea.Astfel.Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei.acestia sunt incantati de rezultate.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos. acestea amplificand efectul niacinei. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C.nervozitatea. in timp ce celelalte nu. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 . subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi.depresia si chiar schizofrenia. in forma de niacina este un vasodilatator ± un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine.De exemplu.Studiile sugereaza ca niacianamida ± ca si vitaminele E. nelinistile.B6 si pantotenatul de calciu ± poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei. niacina este de asemenea. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol.Eficacitatea terapiei a durat catev luni a chiar si dupa ce a fost interupt. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene. impreuna cu anticonvulsivele. In ambele lucrari.Astfel. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular. dar si a acizilor grasi omega-3. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta. slabiciunea si pierderea memorei ± toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos. confuzie si isterie. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei.

poate si o oarecare stare de neliniste. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb.Noile forme. par cea mai sigura varianta. Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. poate creea toxicitate hepatica. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv. Totusi. In cazul persoanelor sanatoase. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. deoarece administrarea dozelor crescute. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice. 37 .pelagrei ± boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. precum inositolul-hexancianat (IHN). RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor.diaree si dementa.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite. singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). chiar si sub monotorizare de specialitate. deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice.

ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. o substanta hidrosolubila.3 mg (300 mcg). Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. Vitamina B8 este sintetizata si in organism.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. Copiii au nevoie de o cantitate de 50±90 mcg/zi. mai putin cunoscute. Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Eliminarea vitaminei se face prin urina. dar in cantitati insuficiente. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. prevenind steatoza hepatica. 1. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. In singe. de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. Alimentele (proaspete. Surse: alimente din regnul animal si vegetal. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. a clorurii de sodiu. 38 . in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. Doza zilnica recomandata: 0. este in hematii. fecale. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). Impiedica incaruntirea si caderea parului. Ea alaturi de alte vitamine B. dar lumina. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar.3. transpiratie. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. 7. glucidelor si lipidelor. lipidelor. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. concentratia cea mai mare de vitamina B4. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. Vitam B8 sau H ina este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. prin producerea leucopeniei si granulopeniei.

Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. ² calmeaza durerile musculare. Dupa ani de cercetari. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. ² are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. in 1950. are rol in hematopoeza. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. organele de vita. porcilor. Din acesate motive. precum si in formarea globulelor rosii. Nu ar fi vorba despre o bacterie. activitatii cerebrale. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. ² impiedica incaruntirea prematura. galbenusul de ou. Con tribuie la dezvoltarea fizica. Are si un efect calmant pronuntat. Ca urmare. ca si drojdia de bere. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). deci. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor. Roluri si caracteristici ² ajuta la degradarea acizilor grasi. 39 . Vitamina B14 este extrasa din urina umana. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. ² intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. conopida. ² stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. porumbul. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. nucile.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). laptele. Intervine in procesele enzimatice si. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. melasa. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. glucozei. Ernest Krebs a izolat. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. un virus sau o toxina misterioasa. Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. cu rol in stimularea cresterii puilor. aminoacizilor.Surse Carnea proaspata. constituie un principiu component al complexului B. cerealele integrale. reintregind rezervele organismului. produsele lactate. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. biochimistul dr.

sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. CANTAN. CEBION.I. tonifiant. intervenind in procesele de oxido-reducere. Conform studiilor dr. specific.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I.V.dureri la locul injectiei 3.). In general.actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator . CAROSCORBIS.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. 2. Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. Are o importanta capitala pentru organism. semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui. consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului. 40 . Are rol anti-infectios. REDOXON. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii .C.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17. FOSFAT Prezentare: . VITASCORBOL Este acidul ascorbic. Krebs.cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: . VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. sau vitamina anti-scorbutica. 1 fiola zilnic Reactii adverse: . continind fosfat de sodiu 10 mg .

Produsele animale. cerealele. tegumentelor. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. mercur. vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor.napul 140 . cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos.conopida 060 . dintii devin mobili si cad. Ratia zilnica este estimata insa.lamaia 065 . Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. 30 miligrame. Efortul muscular. la actiunea oxigenului si a luminii. benzen. Mineralizarea scheletului este alterata. Gingiile sangereaza usor. gripa sau tuberculoza pulmonara. etc. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . muschilor. spontan sau la traumatisme minime. Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete.varza 120 . In Zonele cu clima temperata sau rece.ardeiul 120 . unde productia de fructe este sezoniera. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C.portocala 060 . pentru un adult normal. Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare).spanacul 050 41 . etc. In lipsa vitaminei C. la cca.). fracturile se vindeca mai greu. S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. putand apare mai des. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. de exemplu. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. economiseste vitaminele din complexul B. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. protejeaza vitaminele A si E.patrunjelul 200 . Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut.participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier.mararul 100 .

Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. scad colesterolemia si. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. Impreuna cu vitamina C. regenerarea tesuturilor. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. Este usor solubila in apa. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. a cartilajelor si oaselor. participa la sinteza fibrelor de colagen. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. adminitrarea lor concomitena. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. astfel. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. din acest motiv. caldura si vapori de apa. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. Solutia apoasa are PH=5. Participa la sinteza acizilor biliari. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. prin efectul reducator. insa nu sunt vitamine propriu-zise. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide.5-7. previn formarea cataractei. La fel ca majoritatea vitaminelor. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. Creste si mentine randamen -tul fizic. fiind preferata. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. Accelereaza vindecarea ranilor. deoarece reduce durerea. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. atenueaza efectele loviturilor. Are efect antistres. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase.

Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. placenta si in concentratii mici in muschi. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 . corp galben. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. intervenind in transformarea acidului folinic. fiind necesar un aport exogen continuu. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala.acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. responsabil de proprietatile vitaminice. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. Prin administrare in doze mari. in metabolismul glucidic. are actiune antialergica. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. un sistem redox. stimuleaza formarea corticosteroizilor. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. tesut conjunctiv si adipos. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. Vitamina C nu este depozitata in organism. creste concentratia sanguina pina la pragul renal.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor.

in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 . diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor. Contraindicatii: litiaza renala. osteoporoza. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. plagi. chiar lipotimie. stari de supraincarcare cu fier. adulti copii 0.1 -1 g/zi 0. I. surmenaj. arsuri.V. iar injectarea rapida I. si I.05-1.V.M. infectii. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina. poate produce ameteli. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral. profilaxia racelii comune si a gripei. sarcina. astenie de primavara. gingivite.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului.30 g/zi.

Vitamina P e puternic antioxidanta si. Asociata cu vitamina C. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). pleurezii. are rol important in fenomenele hemoragice. hemoragii la nou-nascuti etc. Vitamina P (vitamina C2. artrita. hipertensiune arteriala. in edeme. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. eczeme si arsuri. varice. inferioare. raceala.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. hemoragii retiniene. are un deosebit rol antiinfectios. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. in hemoragii scorbutice. de asemenea. afectiuni ale venelor. artrite ale membrelor. ate-roscleroza. sangerarea gingiilor. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%. 2. ascite. de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. Vitamina P contribuie la 45 .

se poate trata consumind suc de lamaie. cu senzatie de caldura si prurit. este eliberator de histamina. Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. enzime. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. In plus. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. ceai de macese. Are. 3 . usor solubil in apa si alcool. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. intervine in prevenirea contractarii gripei. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. diferite fructe si legume proaspete. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . de asemenea. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. precum si a tesutului conjunctiv. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. 3. timp indelungat. BENICOT. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. Mai poate produce greturi.C. NICOTIS AUREAMID.).I. NIACINAMID.

ateroscleroza .primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0. respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic .M.sindrom hemoragic .tromboflebita . I.1 grame acid nicotinic .comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize). precautii: . 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii.V. sau I.fiole de 1 si 2 ml cu 30. lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%.intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii. 47 .

Pentru a avea un organism sanatos. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. 2. in doze mai mari sau mai mici. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. desi sunt naturale. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. cu efect direct sau indirect. vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. Din punct de vedere structural.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice.

Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). lipidelor. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. 6. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. 3. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. Prin rolul lor coenzimatic. Din aceasta cauza. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. excesul fiind eliminat. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. 4. In afara de rolul pur vitaminic. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. din diverse motive. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. 49 . 5.

2002 Shari Liberman ± Biblia vitaminelor.Biochimie clinica ± editia a II-a Maude Bouchard .Dictionar medical. editia a III-a. revizuita si adaugita Denisa Mihele . 2006 50 . Editura: Vladimed.Editia de buzunar Valeriu Rusu .BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 . Editura Paralela 45.Terapia prin vitamine .Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale. Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->