VITAMINE HIDROSOLUBILE

MOTTO:

ÄMEDICUS CURAT, NATURA SANAT´

HIPOCRAT

ÄMEDICUL TRATEAZA, NATURA VINDECA´

2

MOTIVATIE

In aceasta lucrarea de diploma mi-am propus sa sistematizez cele mai recente date din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru metabolismul intermediar, stiut fiind faptul ca in afara de rolul vitaminic, aceste substante biologic active mai indeplinesc si importante functii coenzimatice. Pentru a avea un organism sanatos, omul trebuie, in primul rind sa-si furnizeze vitaminele necesare. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului, motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. Este greu de crezut cita influenta are alimentatia asupra starii generale de sanatate. Unele substante sunt chiar adevarate« in lupta cu virusii. Faptul ca o alimentatie corecta poate contribui la evitarea si tratarea unor boli si de asemenea la mentinerea unei stari generale optime a organismului nu este ceva nou ± inca de acum 2500 de ani, Hipocrate a atras atentia asupra acestui lucru. Din pacate, in epoca moderna, mai ales dupa aparitia medicamentelor chimice, oamenii parca au uitat de rolul benefic pe care unele medicamente il pot juca in mentinerea sanatatii. Putini sunt cei care au ramas consecventi vechiului concept, potrivit caruia hrana sanatoasa inseamna viata lunga, lipsita de probleme majore de sanatate. In functie de etapa vietii pe care o traversam, unele dintre vitamine si minerale devin esentiale pentru pastrarea vitalitatii corpului, trebuie sa treaca pe primul plan. Mincati mai multe vitamine! Aceasta cerere pe care ne-o fac expertii nutritionisti se pare ca este deja invechita. Au trecut timpurile in care portia zilnica de vitamine era satisfacuta de vestitul mar. In prezent, specialistii ne sfatuiesc sa mincam zilnic carne slaba, peste, produse din cereale integrale, precum si doua portii de fructe ti trei portii de legume pe zi.

3

CUPRINS

1.

Scurt istoric despre vitamine«««««««««««««««

5

2. 2.1. 2.2. 2.3.

Notiuni despre vitamine«««««««««««««««««

6

Generalitati««««««««««««««««««««««« 6 Rolul vitaminelor in organism«««««««««««««««. 8

Clasificarea vitaminelor«««««««««««««««««« 10

3. 3.1. 3.1.1. 3.1.2. 3.1.3. 3.1.4. 3.1.5 3.1.6. 3.1.7 3.2. 3.3.

Vitamine hidrosolubile«««««««««««««««««... Vitaminele B«««««««««««««««««««««« Vitamina B1«««««««««««««««««««««« Vitamina B2«««««««««««««««««««««« Vitamina B6««««««««««««««««««««««. Vitamina B5««««««««««««««««««««««. Vitamina B12«««««««««««««««««««««.. Vitamina B3(PP)««««««««««««««««««««.. Alte vitamine din grupa B««««««««««««««««... Vitamina C««««««««««««««««««««««. Vitamina PP«««««««««««««««««««««.. Concluzii«««««««««««««««««««««««. Bibliografie««««««««««««««««««««««.

11 12 13 16 17 19 24 30 38 40 46 48 50

4

1. SCURT ISTORIC DESPRE VITAMINE
Numeroase proprietati ale legumelor, fructelor si cerealelor se datoreaza constituentilor din care fac parte si vitaminele. A trecut putina vreme de cind, prin anul 1880, problemele alimentare erau abordate simplist. Organismul animal era asimilat cu soba pe care trebuie sa o umpli cu lemne pentru a obtine caldura. Dar, la sfirsitul secolului trecut, diversi creatori au observat ca administrind animalelor o alimentatie fara cele trei elemente energetice de baza, adica proteide, materii grase si zaharuri pure, avind sare si apa, acestea pierdeau in greutate si nu puteau sa se reproduca. A. Orain scria: ÄPentru prima oara omul trebuie sa admita ca pentru a se alimenta, nu-i ajunge sa absoarba substante inerte, care produc sau degaja energie in organism, ca pentru a-si intretine viata, trebuie sa faca apel la viata si ca ucigindu-si alimentele, isi scurteaza considerabil existenta.´ ÄImportanta biologica a vitaminelor´, declara Guggenheim, Äconsta in functia lor de cofermenti, care le face in stare sa catalizeze procesele enzimatice ale tesuturilor vii. Viata normala nu poate fi mentinuta daca organismul viu nu primeste, ca factori de nutritie, vitaminele pe care nu le poate sintetiza.´ Vitaminele se gasesc, mai mult sau mai putin numeroase si in cantitate mai mare sau mai mica in aproape toate vegetalele. Se cuvine sa ne convingem ca pentru cine isi variaza cit mai mult cu putinta hrana, rezervind un loc larg cruditatilor, Äproblema vitaminelor´nu exista in realitate. ÄAlimentele naturale sunt totdeauna perfect echilibrate pentru speta careia ii convin´, scrie A. Orain. Cu exceptia citorva cazuri particulare, nu exista riscuri serioase de hipervitaminoza. Vitaminele sintetice nu se pot substitui vitaminelor naturale. Anumite afectiuni care nau reactionat la doze importante de vitamine sintetice, au fost vindecate cu cantitati mai mici de vitamine naturale. De aceea avem motive sa ne temem ca administrarea unor cocteiluri vitaminice provenite din industrie ± echilibrate in aparenta ± poate sa nu duca la urma urmelor, decit la un dezechilibru adaugat celui pe care doream sa-l tratam.

5

deoarece aproape fiecare vitamina este o componenta structurala a unei anumite enzime sau grup de enzime. 1. dar care prin cronicitatea lor otavesc existenta. binefaceri constante. Vitaminele sunt considerate catalizatori exogeni deoarece sunt sintetizate numai de catre plante.Terapeutica vitaminica este intr-adevar departe de a obtine rezultate constante. Prin molecula lor nu elibereaza energie si nici nu furnizeaza material plastic. majoritatea din surse exogene. care sunt forme premergatoare vitaminelor. cu o inteleapta utilizare a plantelor. bogata in cruditati. dar intre vitamine si hormoni exista o identitate de functie si chiar de structura chimica. insa prezenta lor este absolut necesara pentru desfasurarea proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor morfogenetice. din aceste motive fiind considerate biostimulatori si intrind in grupa substantelor active alaturi de enzime si hormoni. a echilibrului fiziologic. Vitaminele se deosebesc de hormoni care sunt biocatalizatori endogeni. Poate ca. intoarcerea la o alimentatie sanatoasa . NOTIUNI DESPRE VITAMINE 2. care avea proprietatea de a vindeca polinevrita porumbeilor hraniti cu orez decorticat. va avea toate sansele sa atenueze sau sa vindece anumite maladii. elemente inregistrate cu vitamine utile in proportii echilibrate. Cuvintul Ävitamina´ a fost introdus in 1912 de catre chimistul polonez Cazimir Funck care a denumit astfel o substanta cristalina izolata din taritele de orez. Intre vitamine si enzime exista o strinsa legatura. tinind seama de extrema si inca imprevizibila complexitate biologica. 6 . esentiale in cantitati mici pentru desfasurarea normala a functiilor metabolice ale organismului. fie ca atare. majoritatea minore. Sunt sintetizate de organism si de aceea trebuie furnizate prin alimentatie. inclusiv unele bacterii si sunt introduse in organismul uman prin alimentatie. Dar nu este exclus. iar in organism se transforma in vitamine. Prin urmare. GENERALITATI Vitaminele sunt substante organice. prin faptul ca sunt secretati de glandele endocrine. in unele cazuri Äs-a dat gres´ prin eroare de diagostic sau prin neadoptarea dozelor prescrise. poate chiar negativa. binefaceri scontate pe care teoretic. 2. ca vitaminele administrate sa fi avut o cu totul alta influenta. am fi in drept sa le speram. fie sub forma de provitamine.

B12. Factor PP. de aceea.inozitol ) Colina Vitamina antiscorbutica ( acidul ascorbic ) Vitamina permeabilitatii ( Rutina ) 2 0. Acestea se fabrica in cantitati mari.1 Vitamina Numirea si functiunea I. unui om adult. 7 . K si nicotinamida. In acest scop servesc mai ales vitaminele C. Vitamine solubile in apa : B1 B2 Vitamina antineuritica ( Tiamina ) Vitamina cresterii ( Ribovlavina ) 1-3 1 1 -2 0.In prezent.001 1-2 50 ± 100 - Vitaminele au dobindit o importanta considerabila In medicina moderna. potrivit structurii ei. Intre vitamine nu exista nici o inrudire structurala.1. 15 amida acidului nicotinic ) B6 B12 H H` C P Vitamina antipelagroasa ( Piridoxina ) Acidul pantotenic Vitamina antianemica Acidul folic ( pteroilglutamic) Biotina ( Bios II ) Acid p ± aminobenzoic Bios I ( mezo. in continuare fiecare vitamina va fi descrisa in locul care i se cuvine. nu numai in cazuri de avitaminoze tipice. In tabelul urmator sunt mentionate principalele vitamine si cantitatile aproximative necesare zilnic. B1. A. Vitamine solubile in grasimi : A D E K Vitamina antixeroftalmica( Axeroftol ) Vitamina antirahitica ( Calciferol ) Vitamina antisterilitatii ( Tocoferol) Vitamina antihemoragica ( Filochinona ) II. D. majoritatea vitaminelor au fost izolate si structura lor a fost stabilita prin sinteze.01 1 1 Cantitati necesare In mg / zi Vitamina antipelagroasa ( Niacina. prin sinteza. in afara de vitamina B12 care se obtine prin procedee fermentative. fiind utilizate ca medicamente. Tabel 2.

reducind la normal procesele biochimice perturbate. De exemplu: in anemiile datorate deficitului in factori de maturare a eritrocitelor cu formarea megaloblastelor care se transforma in eritrocite. care au functii de biocatalizator in sinteza nucleoproteidelor. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structura lor chimica uneori destul de complicata. sub forma de medicamente. Lipsa partiala a uneia sau mai multor vitamine produce tulburari numite hipovitaminoze. infectii. eforturi fizice. Starile de hipovitaminoza si avitaminoza pot avea cauze multiple: alimentatie deficitara sau restrictiva. in anumite conditii. coji. iar aportul prea mare. organismul primeste cantitatea necesara de vitamine prin alimentatie. in consecinta ele actioneaza numai in masura in care exista stari de hipovitaminoza sau avitaminoza.2. Vitaminele se folosesc de obicei in hipovitaminoze sau avitaminoze. 2. tratarea unor suferinte fara legatura cu deficitul de vitamine. trofic. Cele mai multe vitamine nu au efecte farmacodinamice distincte de cele biochimice. consum crescut in sarcina. corectoare metabolice). Lipsa totala a vitaminelor produce fenomenul de avitaminoza. lactatie. Vitaminele se gasesc raspindite in diverse tesuturi animale si vegetale cum ar fi: ficat. perioade de crestere. Se aleg vitaminele necesare si dozele potrivite in functie de fenomenele carentiale manifestate. drojdie de bere. tulburari de absorbtie in boli cronice ale aparatului digestiv. se folosesc: cianobalamina si acidul folic. in scop profilactic si pentru indicatii specifice (cu rol tonic. deci ca adjuvant. diminuarea biosintezei in organism. facind parte din diferite clase de substante organice. germeni de cereale. Alte indicatii. Se disting trei situatii cind se utilizeaza vitaminele: hipovitaminoze. frunze. ROLUL VITAMINELOR IN ORGANISM In mod obisnuit. produce hipervitaminoza. pentru suplimentarea alimentatiei. Denumirea de vitamine le-a 8 . sunt mentionate la fiecare substanta. administrarea de inhibitori sau antagonisti vitaminici. in general cu eficienta redusa.

spanac. datorita decalcifierii organismului. Lipsa ei din alimentatie produce boala numita pelagra. iar sintetic vitamina D4. Vitamine hidrosolubile. de provitamine. Pelagra. organismul este predispus la rahitism. fie sub forma de vitamine. care dupa aceea se transforma in vitaminele corespunzatoare. Lipsa acestor vitamine din hrana provoaca singerarea celulelor subcutanate si a traiectului stomacalintestinal. 9 . castane. iar a mai multor vitamine concomitent poliavitaminoza. rupindu-se la unele eforturi mai mari (osteomalacie). tulburari nervoase. Vitamina PP (vitamina antipelagroasa). In organismul omului si al animalelor. Boala produsa prin lipsa unei singure vitamine din alimentatie se numeste avitaminoza. Vitaminele D (antirahitice) regleaza continutul in saruri minerale ale organismului si conditioneaza in special depozitarea normala a calciului in tesutul osos. care. grupa vitaminelor D. Continutul in vitamina D din organism se mareste daca acesta este supus actiunii radiatiilor ultraviolete.). respectiv calciferol. grasimea obtinuta din ficatul unor pesti marini. datorita faptului ca provitamina D (7 dihidro-colesterolul) din piele este transformat in vitamina D. fie sub o forma premergatoare. Sinteza naturala a vitaminelor apartine numai organismului vegetal. vitamina C si vitamina PP. Lipsa sau insuficienta vitaminelor din hrana provoaca tulburari. apare mai ales in regiunile unde alimentatia se bazeaza in cea mai mare parte pe malai. care formeaza impreuna cu vitamina D2. vitaminele K maresc cantitatea de protrombina in singe. slabiciune. si prin aceasta singele se incheaga normal.fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectind prezenta lor indispensabila pentru viata. Se gaseste in "untura de peste". Vitaminele din grupa K (antihemoragice). Vitamina Kl. pelagra etc. se agraveaza cu timpul. care se manifesta prin eczeme. care se gaseste in foile verzi de lucerna. In stare pura cristalizata s-a mai obtinut vitamina D3. dind o serie de boli denumite avitaminoze (scorbut . varza si de asemenea in ficat si muschi. dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice de tipul aminelor. Daca alimentele sunt sarace in aceasta vitamina. Asa se explica actiunea terapeutica a razelor solare asupra copiilor bolnavi de rahitism. si in ficatul mamiferelor si a pasarilor sub forma denumita vitamina D2 sau calciferol. iar la adulti oasele devin fiabile. Din aceasta grupa fac parte vitaminele complexului B. La copiii rahitici oasele ramin moi si astfel se deformeaza usor. Organismul animal primeste aceste substante indispensabile o data cu alimentatia.

A1). C).E.piridoxina (vit. Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici. industria chimico-farmaceutica. Vitaminele A si D se gasesc an plante sub forma de provitamine.E. antiscorbutica (vit. CLASIFICAREA VITAMINELOR Denumirea de vitamine (amine vitale) data de C.P(citrine). Determinarea vitaminelor se face prin metode fizico-chimice. D).D. in solventi organici. ficatul.acid paraaminobenzoic (vit. etc. Astazi.C. D5 ).In cadrul aceleeasi clase. azot. Dupa nomenclatura veche vitaminele continua sa se denumeasca si in prezent cu ajutorul literelor mari din alfabetul latin (A. D4. D2. antiberiberi (vit.Funf acestei grupe de substante se mentine si in prezent. K).). acid ascorbic (vit. microbiologice si biologice. Cluj si Iasi. laptele sucul de rosii (tomate). spanacul si drojdia de bere.D.K. este in masura sa produca toate tipurile cunoscute de vitamine necesare prevenirii si tratarii avitaminozelor si poliavitaminozelor. C).E). Din aceasta grupa fac parte vitaminele B. Ea reflecta principii alimentare pentru buna functionare a 10 .etc. neidentificindu-se structura moleculara). desi unele vitamine nu contin in molecula lor importanta insemnata ce o au aceste organismului. D3. din tara noastra. Nomenclatura vitaminelor se poate stabili dupa trei criterii:dupa nomenclatura veche.B2). vitaminele se denumesc astfel : vitamina antixeroftalmica (vit. acestea se clasifica in vitamine liposolubile si vitamine hidrosolubile.C. B1). prin fabricile de la Bucuresti. antirahitica (vit. 2. Realizarile oamenilor de stiinta in domeniul studiului vitaminelor au contribuit la obtinerea lor pe cale sintetica. vitaminele se denumesc si cu ajutorul indicilor (A1. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural. 3. si insolubili in apa .riblofavina (vit. Vitaminele liposolubile sunt substante solubile in grasimi. dupa rolul fiziologic si dupa structura chimica. R(extrasa din plante ieboase. A2. Din aceasta grupa fac parte vitaminele A. antihemoragica (vit. Cele mai bogate alimente in vitamina PP sunt: carnea. H).B6). B1). Dupa structura chimica se numesc : tiamida(vit. Dupa rolul fiziologic ce-l indeplinsc in organism.K si F. Dupa solubilitatea vitaminelor in solventi organici sau in apa.Cuvintul de pelagra provine din limba italiana pelle agra. care inseamna piele aspra.B.F. D1. antisterilitatii (vit.

facand parte din diferite clase de substante organice.PP).Microflora intestinala poate sintetiza unele vitamine. in doua grupe:vitamine hidrosolubile (solubile in apa).acid lipoic.de obicei.acidul folic. grupul B s.B5.B2.acidul nicotic.PP) si altele ± in cantitati mai mari (B6.fac parte din biocatalizatori si sunt factori alimentari indispensabili corpului.B6.R si K.Ele sunt solubile in apa si insolubile in solventi organici.B12.acid folic). Vitaminele se gasesc in cantitati mici in alimentele naturale.dar in acelasi timp si presupunerea gresita a acestuia de a le considera ca pe niste substante bazice pe tipul aminelor.neidentificandu-se structura moleculara). VITAMINE HIDROSOLUBILE Vitaminele.acidul ascorbic si bioflavonoidele.acidul pantotenic).riboflavina. Vitaminele se clasifica.Denumirea de vitamine le-a fost atribuita de chimistul polonez Cazimir Funk (1911) reflectand prezenta lor indispensabila pentru viata.a.si vitamine liposolubile care grupeaza vitaminele A.care grupeaza vitamina C si vitaminele din grupul B(B1. Din grupul vitaminelor hidrosolubile fac parte vitaminele ³complexului B´(tiamina.D.biotina.K.boli care in cazuri grave se pot solda cu moartea. Vitaminele hidrosolubile sunt substante foarte diferite sub aspect structural.Lipsa sau insuficienta vitaminelor din organism determina tulburari metabolice si aparitia unor boli numite avitaminoze sau hipovitaminoze. alaturi de enzime si hormoni se gasesc in organism in cantitate mica si contribuie la reglarea proceselor metabolice.Vitaminele sunt substante organice cu rol functional care se gasesc in cantitate mica in alimente si sunt indispensibile pentru cresterea si dezvoltarea normala a organismelor.piridoxina.biotina.si vitaminele R(extrase din plante ierboase.B12.Administrarea abuziva de antibiotice si sulfanilamide provoaca disbacterioza cu consecinte de hipovitaminoze K . Vitaminelor hidrosolubile incluse in ³complexul B´ le sunt comune urmatoarele insusiri caracteristice: 11 . ce constituie boli carentiale. Vitaminele se deosebesc intre ele prin structural lor chimica uneori destul de complicata.B2.Ingerarea unor cantitati insuficiente de vitamine provoaca hipo.3.in cantitati mici(B1.B8.sau avitaminoze.

Nu sunt depozitate in organism in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. Vitaminele hidrosolubile se distribuie in lichidul extracelular.carentele implica. VITAMINELE B Termenul de vitamina B a fost folosit la inceputul secolului nostru pentru a denumi factorul carential al bolii beri-beri .de multe ori. reprezentind cofermentii acestora. termostabile. Spre deosebire de vitaminele liposolubile care. Organismul nu face. 3. In prezent se stie ca nu este vorba despre o vitamina B ci despre un complex de vitamine B substante ce au urmatoarele particularitati comune: -provenienta (drojdia de bere). fapt pentru care la un aport alimentar insuficient semnele carentei apar foarte repede.extras din orezul nedecorticat. O mare parte din vitamine intra in constitutia unor enzime. in general.Supradozarea vitaminelor hidrosolubile nu are in generalconsecinte toxice.cu usurinta. cereale si ficat sunt factori de crestere pentru bacterii. -solubilitatea in apa. se acumuleaza cu substante de rezerva.ciuperci si mucegaiuri indeplinesc rolul de activatori sub numele de cofactori enzimatici in cadrul proceselor cu acelasi nume - majoritatea vitaminelor amintite se utilizeaza ca medicamente.cantitatea eliminate crescand o data cu doza.- sunt constituenti naturali existenti in drojdia de bere. -rolul nutritional fundamental in activitatea metabolismului celular. in general.depozitele din organism sunt mici si eliminarea se face renal. vitaminele hidrosolubile fiind.Deoarece parte din vitaminele B se gasesc in aceleasi alimente. 1. De asemenea ele se pot pierde prin transpiratii intense si repetate.deficitul mai multora dintre acesti factori metabolici esentiali. rezerve cu aceste vitamine.de aceea starile carentiale survin relative repede. Functiile vitaminelor hidrosolubile sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi.Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al hranei afecteaza cantitatea de vitamine disponibile din mancare. fiind termolabile. nu pot fi stocate in tesuturi.desi simptomele pot fi caracteristice lipsei numai a uneia. Excesul acestor vitamine se elimina prin urina. 12 .

Este foarte putin cunoscut faptul ca unele simptome. ficat. Vitaminele B participa la procesele de oxidoreducere. vita. deshidratarea pielii. a unor glande endocrine . fara a se utiliza sampoane sofisticate sau crème extrem de scumpe. Sunt preferate fiindca asigura o concentratie sangvina constanta pentru un timp mai indelungat. Betabion. pot fi ameliorate doar prin asigurarea unui raport suficient de vitamine B.Acid Pantotenic vitamina B4 .Riboflavina vitamina B6 .Acid Pangamic vitamina B5 . 1.Adenizin fosfat vitamina B12 . matreata.Vitamina B se gasestein cantitati suficiente in alimentatia rationala si corect preparata .Unele vitamine B sunt sintetizate de organism. friabilitatea unghiilor. intr-o strinsa interdependenta.Piridoxina vitamina B8 . proteinelor. lipidelor. colina si inozitol. Toti acesti compusi vitaminici isi excercita efectele biochimice si fiziologice in mod sinergic. paraaminobenzoic (PABA).Adenina 3. intervin in functiile sistemului nervos. preparatele moderne cu absorbtie intestinala lenta . la metabolismul glucidelor. Cuprind un numar mare de vitamine care se deosebesc intre ele prin structura chimica si prin activitatea lor fiziologica. VITAMINA B1 Sinonime: Tiamina.Tiamina vitamina B2 . cum ar fi caderea si incaruntirea permatura a parului. Aneurina.Ciancobalomina vitamina B15 . Deoarece vitaminele complexului B sunt solubile in apa.mina H (biotina). Vitaminele din complexul B se grupeaza datorita anumitor proprietati comune: sunt solubile in apa se gasesc in drojdie de bere. 1. cereale sunt factori stimulatori pentru microorganisme sunt coenzime sau activatori ai proceselor enzimatice Din complexul B fac parte: vitamina B1 . Complexul vitaminic B cuprinde toate vitaminele din grupa B. bataxin 13 .

esterul profosforic al tiaminei (tiamin perofosfatul. intervine in metabolismul apei si regleaza functiile motorii. joaca un rol important in functiile sistemului nervos central si periferic si a glandelor endocrine. peste 100 grade C se descompune. Favorizeaza depunerea gliorgenului in ficat si creste toleranta la glucide. favorizind transmiterea influxului nervos si participa la formarea hormonului tireotreep si la inactivarea estrogenilor din ficat.A fost izolata in anul 1911 de Funk. enzima care intervine in degradarea acidului piruvic. Tiamina este necesara pentru functia normala a sistemului nervos si a aparatului cardiovascular. TPP. Valori mai mici de 40 de micrograme indica carenta vitaminei B1.Vitamina B1 este numita si vitamina antiberiberica . Se elimina prin urina. cu rol de coenzime. din taritele de griu. Antivitamina B1 (piritiamina. Surse: in alimente de origine vegetala (cereale mai putin legume) si animala (carne. secretorii si de absorbtie digestiva. gust slab amar. peste. Absorbtia si metabolismul. oua etc). Are un miros caracteristic si obisnuita este stabila la o temperatura. De asemenea. lapte. fecale. incolore sau pulbere cristalina alba. Lipsa tiaminei este urmata de cresterea acidului piruvic in singe si urina. Vitamina B1 intervine in procesele metabolice de baza ale organismului. alcool. usor solubil in apa si greu solubil in alcool. in coaja si germenii boabelor de griu. 14 . Vitamina B1 este solubila in apa. Particularitati fizico-chimice: Se foloseste clorhidratul de tiamina sub forma de cristale mici. Prin resorbtia intestinala ajunge in singe sub fo a libera. cocarboxiloza) fiind grupul prostetic al carboxilazei. cu aparitia de polinevrite. Vitamina B1 extrasa din alimente sau sintetizata de bacteriile intestinale se absoarbe prin simpla difuziune la nivelul intestinului subtire. Solubilitatea ei creste in mediu alcalin. Particularitati biochimice si farmaco-dinamice: Intervine in metabolismul hidrocarbonatilor. Participa la procese generale de oxireducere. cu miros caracteristic. neopiritiamina etc). regleaza schimburile gazoase. E xcretia vitaminei B1 se face pe rm cale renala in cantitati de 50-250 micrograme. lapte. Intervine in sinteza acetil colinei. se depoziteaza in ficat si este metabolizata sub influenta tiaminozei. Cele mai mari cantitati de vitamina B1 se gasesc in drojdia de bere. Windaus si Wiliam ii stabilesc in anul 1931 constitutia chimica. Produc fenomene paralitice. Particularitati farmacocinetice: Tiamina se absoarbe limitat din tubul digestiv (10-15 mg/zi).

iritabilitate iar in administrarea intravenoasa poate produce soc.400 ug intre 6-12 luni .1 mg intre 8-10 ani . varsaturi. greturi.1.4 mg in sarcina .200 ug intre 2-6 luni .1 mg intre 10-18 ani .100 ug in alaptare .5 mg peste 18 ani .3-1.700 ug intre 4-6 ani . solutie este incompatibila cu riboflavina Necesarul zilnic: intre 0-2 luni .500 ug Prezentare: cutie cu 40 comprimate a 10 mg fiole de 1 ml a 10 si 25 mg fiole de 2 l a 100 mg Mod de administrare: adulti 30-100 mg/zi oral sau intramuscular copii 5-29 mg/zi 15 .800 ug intre 6-8 ani . Indicatii: hipovitaminoza B1 tulburari de absorbtie in boli gastrointestinale arsuri intestinale hipertiroidie nevralgii diabet alcoolism diete restrictive Contraindicatii: in intoleranta sau alergie la tiamina vitamina B1.Proprietati farmaco-toxicologice: Poate produce fenomene alergice.1.600 ug intre 3-4 ani .500 ug intre 1-3 ani .1.

Ribovlavina intervine in procesul de crestere. in metabolismul glucidelor. Flavixin Vitamina B2 se mai numeste si vitamina hidrosolubila de crestere . splina). vitamina B2 poate produce dureri la locul injectiei. Riboflavina se descompune la nivelul intestinului sub forma libera. Intervine in procesele de oxireducere. 1. Proprietati farmaco-toxicologice: De obicei. foarte usor solubila in solutii alcaline.intre 2-6 luni .intre 6 luni-2 ani 400 ug 500 ug 600 ug 16 . Bleflavin. fecale. Eliberarea se face prin fecale si mai putin prin urina. pina la galben portocaliu. crustacee si unele vegetale (spanac. a aparatului vizual si are rol antitoxic (plumb. de mentinere a integritatii epiteliilor. Particularitati biochmice si farmacodinamice: Derivatul fosforilat este grup prostetic al unor enzime flavoproteice. lipidelor in funtiile sistemului nervos. Este termostabila (rezista si la 120 de grade C). dupa care ajunge in ficat si rinichi. ficat. solubila in apa si alcool. De asemenea influenteaza absorbtia lichidelor din tubul digestiv care au actiune hipoglicemianta la normali si diabetici si protejeaza celula hepatica fata de substantele toxice. absorbtia fiind diminuata in hepatita si ciroza. lapte. Se depoziteaza putin in ficat si rinichi si se elimina prin urina. cu solubilitate crescuta in mediul alcalin. Lactoflavinum. greu solubila in apa si practic insolubila in alcool. Absorbtia si metabolismul. Surse: alimente de origine animala (lapte. salata verde. rosii etc).3. Particularitati farmacocinetice: Riboflavina prezinta absorbtie buna din tubul digestiv.intre 0-2 luni . Necesarul zilnic: . Vitamina B2 poate fi sintetizata de unele bacterii. Vitamina B2 a fost izolata pentru prima oara in anul 1933 si sintetizata de Kareer in 1935. creier. oua. mercur). Particularitati fizico-chimice: Se prezinta sub forma de pulbere cristalina galbena. VITAMINA B2 Sinonime: Riboflavinum (DCI). Nu se depoziteaza in organism. 2.

7 mg 1. BECILAN.intre 3-4 ani . VITAMINA B6 Sinonime: PYRDOXINUM (DCI).5 mg 1. In organismul animal predomina piridoxamina. enterocolite tulburari de crestere la copii insuficienta hepatica Prezentare: fiole de 1 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina fiole de 2 ml cu 5 mg fosfat de riboflavina Mod de administrare: adulti: intramuscular 5-10 mg/zi copii: intramuscular 0. 1.2-1.in sarcina . Regnul vegetal ofera o importanta sursa de vitamina B6.1-1. 17 .. Sursele de obtinere a vitaminei B6 coincid cu cele ale celorlalte vitamine din aceasta grupa.6-1. piridoxalul si piridoxamina.intre 6-10 ani .intre 2-3 ani . Absorbtia vitaminei B6 se realizeaza la nivelul intestinului sub forma libera si mai bine combinate cu proteine.2 mg 1. HEXOBION Vitamina B6 cuprinde piridoxina.8 mg 2 mg keratite.peste 18 ani .intre 10-18 ani .5-5 mg/zi 3. conjunctivite.intre 4-6 ani . Participa la biosinteza sfingozimei cu rol in metabolismul lipidelor. stomatite. Vitamina B6 intervine in metabolismul substantelor organice si intra in compozitia unui mare numar de enzime cu functie de oxidoreducere. 3. In mediu alcalin si acid sunt sensibile la lumina. PIRIDOXOL. glosite. dermatite eczeme.in perioada de lactatie Indicatii: hipo si avitaminoza B2 700 ug 800 ug 900 ug 1.

900 ug intre 6-10 ani ««. Particularitati farmacocinetice: Piridoxina si piridoxamina se absorb digestiv si sunt transformate in piridoxalfosfat.2 mg in sarcina««.5 mg in alaptare ««««..2 mg intre 10-18 ani «.. Proprietati farmaco-toxicologice: Piridoxina poate produce fenomene de nevrita senzoriala. ««. Necesarul zilnic: intre 0-2 luni««.C.4-1. intervine in dezvoltarea celulelor tumorale si este slab sedativ al S. Particularitati fizico-chimice: Clorhidratul de piridoxina se gaseste sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba.. miscarea nivelului plasmatic al acidului folic sau poate provoca somnolenta.2. somnolenta.2. fara miros. greu solubil in alcool. Piridoxalul intervine in hematopoeza avind efect favorabil in unele anemii. usor solubil in apa..8 mg peste 18 ani «««. asociata cu vitamina Pp. riboflavina tulburari cutanate si ale mucoaselor anemii boala de iradiere 18 .. Este factorul de crestere pentru microorganisme.700 ug intre 4-6 ani «««.1-1.Eliminarea vitamine B6 se face in cea mai mare masura pe cale renala si scade cu virsta. forma activa..300ug intre 6-12 luni ««400 ug intre 1-2 ani ««.5 mg Indicatii: in pelagra. intervenind in metabolismul proteic.1.200 ug intre 2-6 luni««. cu gust usor acru. 500 ug intre 2-3 ani «««600 ug intre 3-4 ani «««.N. tiamina. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Esterul fosforic al piridoxalului este coenzima a amino-acid-decarboxilozelor.

producerea de anticorpi.M. vitamina are o arie larga de raspandire.dimetilbutiric .25-0. Vitamina B5.I. I.fiind omniprezenta in natura. sau I. acidul pantotenic a fost identificat in tesuturi ca facand parte dintr-o combinatie cu masa moleculara mica. K .F . CALCII PANTOTHENAS (D.V.25 g Mod de administrare. VITAMINA B5 Sinonime: ACID PANTOTENIC. 1. dar abia in 1948 s-a 19 . metabolismul unor steroizi. C9H17NO5 3 ' .alanina 2 .25 grame fiole de 5 ml cu 0.1-0. Este implicat in sinteza celulelor rosii.). posologie: oral.C.J.15-0. 2 3 2 2 .Biochimistul Williams a izolat in 1938 acest acid din ficat si l-a sintetizat ulterior in laborator.Contraindicatii: neoplasm gripa infectii alergie la piridoxina Prezentare: flacon cu 20 comprimate a 0. zilnic sau la 2 zile copii: 0.50 g/zi injectabil: 0. cu F . adulti: oral: 0.25 (0.25 g/zi. este dipeptida acidului E . 4. dar este necesar sa fie prezent in alimentatia vertebratelor.Este demn de amintit ca din 250 kg ficat Williams a reusit sa izoleze doar 3g acid pantotenic. activitatea neuronala. F .Williams si denumita dupa cuvantul grec ³pantos´ ± ³pretutindeni´.Putin timp de la descoperirea sa. confirmandu-i structura chimica.20) g/zi in functie de virsta 3.dihidroxi . Este sintetizat de plante si de multe bacterii. PANTOTENAT DE CALCIU Descoperita in anul 1933 de doctorul R.

sau cu acidul oxalilacetic.Aceasta descoperire apartine lui N. Lipsa acidului pantotenic se manifesra prin simptome variate in functie de specia animala.Astfel. In cantitati mai mari acest acid se afla mai ales in drojdia de bere. tioesterii sunt agenti de acilare mai eficienti decat esterii similari. conform reactiei : Acetil CoA colina colin acetilaza acetilcolina CoA SH In reactiile model neenzimatice. o forma ³activa´ de acetate si a aratat ca ea este alcatuita dintr-un tioester al acidului acetic cu gruparea tiol (sulfhidril) a coenzimei A. deoarece legatura tioester are o stabilizare de rezonanta mai mica decat legatura esterii. antipodul opus fiind inactive din punct de vedere fiziologic. in oxidarea enzimatica a piruvatului.Mecanismul exact prin care coenzima A transporta gruparile acil a fost stabilit de catre biochimistul german F.O. in acetilarile biologice si in sinteza acizilor grasi. formand acetil colina.El a izolat. care a fost denumita coenzima A (A pentru acetil). anterior. Acetil-coenzima (acetil CoA) se formeaza in oxidarea enzimatica a piruvatului sau a acizilor grasi. cu oxigen. ea poate aparea si ca urmare a actiunii acetil-CoA sintetazei asupra acetatului liber : AT coenzima A acetat AM acetil CoA pirofosfat Acetil CoA astfel formata poate apoi sa reactioneze enzimatic cu un acceptor de grupari acil. se constata atrofia glandelor suprarenale si acromotrichie (gr. tarate de orez.Coenzima A se prescurteaza CoA (sau CoA-SH pentru a se evidenia gruparea tiol). cum este colina. 20 . din drojdie. oua si ficat.Lipmann.Lynen in 1951. lipsit de + gr.descoperit aceasta combinatie. lapte. aratasera ca anumite acetilizari enizimatice necesita o coenzima termostabila.care. a. OH CH2 CH3OH C CH C N CH2 CH2 CH3 O H Acidul pantotenic COOH Mentionam ca acidul pantotenic natural este enantiomerul dextrogir.Kaplan si F. la sobolanii si puii de gaina din organismul carora acest acid este absent partial sau total. formand acidul citric. Functia coenzimei A este de a transporta gruparile acil in oxidare enzimatica a acizilor grasi.

contribuie la dezvoltarea energiei provenite din glucide. paste. Reversibile. produsele lactate. legumele uscate si pestele. culoare + gr.ei nu mai reusesc sa-si procure hrana proaspata si apeleaza la alimente care sunt depozitate timp indelungat pe rafturi. Acidul pantotenic are rol in metabolismul celular si. rarierea penajului si si aparitia unor dermatite specifice la ultimile. impreuna cu alte vitamine. tulburari digestive (greturi.miscand 21 .carnea (mai ales ficatul si rinichii). aproximativ o treime dintre oamenii de varsta a doua si a treia nu au suficient acid pantotenic in sange. cutanate (caderea parului.de 10 miligrame pentru adolescenti si pentru femei.Ei mananca mai putin si realizeaza un aport redus de nutrienti esentiali.Vitamina B5 se gaseste in majoritatea alimentelor. thrix. Aporturile nutritionale recomandate in vitamina B5 sunt de 3 pana la 8 miligrame pe zi pentru copii. aceste tulburari sunt tratate prin administrare medicamentoasa de vitamina B5. ouale.dureri). orez alb. in prevenirea aparitiei dermatitelor (bolilor de piele). feluri gata preparate.khroma. prajituri. cele mai bogate fiind drojdia de bere. etc. la primele animale si respective incetarea cresterii. Mai ales oamenii de varsta a doua si a treia manifesta simptomele acestei carente.grasimi si proteine.a ficatului si a epiteliilor stimuleaza activitatea diferitelor glande si sporeste productia de hormoni a suprarenalelor mentine starea de sanatate a nervilor.Ele se traduc printr-o oboseala.De asemenea. Vitamina B5 joaca un rol important in metabolismul energetic al celulelor (indispensabil degradarii celulelor. senzatie de arsura a extremitatilor. In cazul microorganismelor acidul pantotenic reprezinta un factor de crestere indispensabil. ulceratii) si neurologice (dureri de cap.diaree. Starile de carenta sunt exceptionale si nu se observa decat in caz de denutritie severa sau de nutritie parenterala (prin perfuzii) exclusiv si nesuplimentata in vitamina B5. par) sau leucotrichie (albirea parului).). in metabolismul glucidelor si in utilizarea eficienta a colinei.a pieleii si a glandelor sporeste rezistenta la stres si contribuie la formarea unor hormoni anticorpi intervine in procesele de crestere.Asa se explica biosintetizarea acestui acid de catre numeroase exemplare din lumea bacteriilor. in frigider sau in lada frigorifica : legume si fructe ambulate in cutii sau in pungi de plastic. etc.printre proprietatile vitaminei B5 se numara urmatoarele : participa la mentinerea starii de sanatate a aparatului digestiv.Daca dimineata ei se trezesc din pat intepeniti. etc.lipidelor si anumitor acizi aminati si sintezei acizilor grasi si colesterolului) si participa la formarea anumitor hormoni. carnati.De aceea. O data cu administarea acidului pantotenic simptomele prezentate mai sus dispar.Deseori. cartofi prajiti.

. Continutul de vitamina B5 al unor alimente(mg) ficat««««««««««««..78 galbenus (de la un ou)«««««« 0. Oamenii care se confrunta cu situatii stresante ori fac mult efort fizic au nevoie de cantitati mari de acid pantotenic decat cei cu o viata calma si un program cotidian bine stabilit. Pentru a acoperi necesarul de vitamina al noului nascut.57 muschi file««««««««««. tulburari sanguine si dermatologice. 2. la zahar. consumand alimente bogate in substante nutritive si renuntand. Pentru a realiza un aport constant de vitamina B5.Hipovitaminoza pantotenica provoaca anemie. scaderea rezistentei la infectii. crampe musculare.85 pastrav«««««««««««.31 22 .. 0. hipoglicemie.macrou«««««««. mergand pana la 5 miligrame pe litru. in oarecare proportie.. Pentru copii. se recomanda sa ne hranim echilibrat.. greata. 0.40 scrumbie. tulburari de somn. paste si cartofi prajiti. dulciuri. Gravidele si femeile aflate in perioada de alaptare necesita pana la 15 miligrame pe zi..B9 si C.90 cereale integrale««««««««..70 tarate de grau««««««««. adolescenti si personae adulte. 1.bratele si picioarele cu mare greutate si cu dureri.. 0. de altfel.Eficacitatea sanogena a acestei vitamine sporeste prin administrarea concomitenta cu vitaminele B6. balonari. necesarul zilnic de acid pantotenic (vitamina B5) se situeaza intre 5 si 10 miligrame. pe cat posibil. laptele matern contine concentratii foarte inalte de acid pantotenic. Necesarul zilnic de vitamina B5 O alimentatie normala asigura un aport zilnic de 5-20 mg acid pantotenic.Nu se cunosc intoxicatii cu acid pantotenic. 1.75 crabi««««««««««««« 0.. cefalee.82 seminte de floarea soarelui«««. 1. care.40 lapte integral«««««««««. la care creierul si tesuturile se afla in plin proces de constituire.35 nuci««««««««««««« 0. 7. 0. etc.. pot fi sintetizati si de flora intestinala.63 vanat««««««««««««. este foarte probabil ca acest lucru sa se datoreze unui deficit de acid pantotenic. ulcer duodenal.

este un aliat prestios in scaparea de kilograme. descompun molecula de vitamina. bicarbonatul de sodiu. castravetii acri. Are un rol important in desfasurarea multor reactii enzimatice. Utilitatea vitaminei B5 Acidul pantotenic (vitamina B5) este deosebit de important pentru : producerea de energie. la generarea energiei necesare proceselor fiziologice. combate inflamatiile in diferite zone ale corpului. actiunea vitaminei B5 previne imbatranirea premature si aparitia ridurilor. muraturile de orice fel. Este indispensabila functionarii normale a glandelor suprarenale. Favorizeaza mentinerea structurii si functiei normale a pielii si stimuleaza pozitiv cresterea si pig-mentarea parului. prin aceasta. Simptomele deficitului sunt oboseala. Alimentele rafinate. de exemplu otetul. valorificarea lipidelor in organism vivacitate intelectuala. stresul cronic si depresia. prelucrarea industriala. nu mai contin decat cantitati neinsemnate de acid pantotenic.Drojdia contine 20 mg la 100g. tarata 2. condimentele iuti.fiind un remediu excelent pentru curele de slabire si in mentinerea formei maxime. De asemenea.Totodata. este indicat sa mancam hrana proaspata. Prelucrarea te rmica. distruge vitamina B5. ca si depozitarea indelungata dauneaza masiv acestei vitamine valoroase. preparata cat mai sumar. etc. de pilda prin prajire. coacere. La randul lor.Doza zilnica recomandata de acid pantotenic (vitamina B5) este in jur de 5-15 mg. mareste capacitatea de concentrare. mustarul iute. mentinerea vitalitatii prevenirea inflamatiilor si rezistenta la stres reducerea depozitelor de grasime. substantele puternic alcaline dauneaza de asemenea vitamine ± de pilda. etc. produsele de panificatie din faina alba.Si acizii sub diferite forme. pastele. Particularitati biochimice si farmacodinamice: 23 .25 mg si varza aproape 1 mg. fierbere..ea protejeaza inima.. De aceea. Vitamina B5 are rol in catabolismul glucidelor si lipidelor si. Vitamina B5 ajuta la depasirea mai usoara a situatiilor stresante. galbenusul de ou 7 mg la 100 g. capacitate de concentrare stimularea circulatiei locale si intretinerea nervilor din extremitati piele sanatoasa si par bogat. cum cunt orezul alb.Vitamina B5 este necesara pentru formarea hormonilor si pentru acetilcolina utilizata de creier pentru a preveni anumite tipuri de depresie. in special atunci cand mancarurile se afla in contact prelungit cu otetul.

Este grupul prostetic al coenzimei A. timp de 20 minute.25-0.). fosfolipidelor. Are o structura deosebit de complexa. prezentand o oarecare analogie structurala cu hemoglobina. colesterolului.V.5 g/zi . Necesarul zilnic: 5-10 mg/zi Indicatii: stomatite glosite colite hepatite cronice dermatite arsuri injectat in doze mari. RUBIVITAN Este indispensabila pentru viata omului si a animalelor.5 g/zi comprimate: . 1. hemoglobinei. DAVITA-MON B12.I. Vitamina este hidrosolubila si joaca un rol in maturarea globulelor rosii plecand de la 24 . COBIONE. de culoare rosie.M. I. bazelor si acizilor puternici.copii: 1-3/zi 3.C. factor de acilare care intervine in sinteza acetilcolinei. continand 4.5 g substanta activa PANTENOL . stimuleaza mobilitatea gastro-intestinala Prezentare: PANTOTENAT DE CALCIU . sau I. Rezista la 120 de grade C.copii: 0.comprimate a 500 mg care se sug Mod de administrare. solubile in apa si alcool. Sunt semirele la actiunea oxidantilor. Vitamina B12 are formula moleculara C68H90N14O14Pco si masa moleculara 1490 140. hormonilor steroizi.5% cobalt si radicalul cian. VITAMINA B12 Sinonime: CYANOCOBALAMINUM (D. . Vitamina B12 este compusa din substante cristalizate. de unde si denumirea de ciancobalamina. 5. posologie: injectabil. Este unul dintre cei mai puternici factori antianemici cunoscuti.adulti: 0. stabile in aer si in mediu acid.fiole de 5 ml cu 0.adulti: 2-4/zi .

imediat dupa descoperire. . factor antipernicios. corinoida. splina.celulele-mama si in sinteza unor acizi grasi si anumitor acizi aminati. vitamina era extrasa din ficatul animal (cam patru tone de ficat prelucrat ofereau un gram de vitamina B12). cunoscut amatorilor de bucatarie chinezeasca. Absorbtia vitaminei B12 se realizeaza la nivelu mucoasei intestinale.. Miner Laboratories din Chicago au identificat o tehnica de izolare a vitaminei B12 din. mentionam ca in Indochina. Biogeneza vitaminei B12 are loc sub actiunea a numeroase bacterii din sol si a bacteriilor intestinale. creier. nici de atomul de Co si nici de ribonucleotida.. reconstituind prima faza a absorbtiei intestinale. Ca element exotic (intre timp. Absorbtia si metabolismul. Factorul intrisec are rol de protectie in 25 .. izolarea. fezandare / . reusindu-se in cele din urma obtinerea acestei vitamine pe cale industriala. bogat in acizi aminati si vitamine. tehnicile de izolare s-au mai perfectionat. 250 tone namoluri culese zilnic. bastinasii aveau obiceiul de a acumula pestii in mari recipiente. in care avea loc un proces accentuat de . ci numai in componenta gruparilor amidice. un atom de Co si grupari amidice. Denumirea de cianocobamida deriva din structura sa moleculara intrucat contine gruparea cian(-C N). Se mai numeste (pe langa cianocobalamina si cianocobamida) antianemica. Vitamina B12 absorbita si retinuta la nivelul intestinului pierd proprietatea de a difuza. asa incat nu mai aveti motive sa fiti ingrijorati). mai ales din colon. Principala sursa de vitamina B12 este sinteza microbiana. vitamina antipernicioasa. Prin anii 1950. Denumirea de corinoida provine de la inelul porfirinic modificat din molecula sa numit inel corinic. Vitamina B12 se gaseste mai putin in regnul vegetal si mai mult in alimentele de origine animala (ficat. Numele de cianocobalamina nu este riguros stiintific deoarece nu contine grupare aminica libera sau legata de nucleul central (corinic). Rezulta un lichid cu un miros si un aspect dezgustator. Identificarea. in prezenta unui factor intrisec produs de mucoasa gastrica si cu care alcatuiesc factorul antipernicios depozitat in ficat. muschi). SINONIM: cianocobalamina. factorul proteinelor la animale etc. factor anemic extrinsec. stabilirea structurii si a activitatii biologice a vitaminei B12 a necesitat colaborarea mai multor grupe de specialisti o perioada mai indelungata de timp . In 1952. putrefactie. mocirla canalelor. folosind cca. fapt pentru care este mai corecta denumirea de cianocobamida decat cea de cianocobalamina.

poate rezulta deci fie. in mod exceptional. Vitamina are rol in hematopoeza si mai ales in eritropoeza. diaree. UTILIZARE TERAPEUTICA 26 . HIPERVITAMINOZA se manifesta prin aparitia unor stari alergice si prin hiperglobulie. bolnavii prezentand inapetenta. prin aporturi alimentare insuficiente (regim vegetarian). Factorul intrisec activ fixeaza pina la 264 de micrograme vitamina B12\mg. nevrita optica inflamatie a nervului optic. denumita factor intrinsec. poate disimula o insuficienta de aport sau o tulburare a absorbtiei timp de 3 sau 4 ani. labilitate a starii de spirit. Ea nu este posibila decat in prezenta unei glicoproteine secretate de stomac. ouale. De asemenea are o importanta deosebita in ce priveste cresterea. hematopoeza si functionarea celulei nervoase. In continuare. Carenta vitaminica afecteaza tesuturile in care se produc multiplicari celulare rapide. fie dintro gastrectomie (ablatie a stomacului) sau dintr-o o boala responsabila de o anomalie a secretiei de factor intrinsec. pierdere a apetitului. de 3 micrograme pentru adolescenti sau pentru adulti. varsaturi. depresie) si mucoase (limba depapilata). sunt de 1 pana la 2 micrograme pe zi pentru copii. care stocheaza vitamina B 12. dintr-o infectie cronica a intestinului subtire. neuropsihiatrice (senzatie de arsura cutanata. minime si usor de acoperit printr-o alimentatie echilibrata. Sunt afectate: maduva hematoformatoare (apare anemia megaloblastica). dintr-o ablatie a prrtiunii terminate a intestinului subtire si. mucoasa tubului digestiv.absorbtia intestinala prin formarea unor compusi de inactivare a vitaminelor B12. NECESITATI SI SURSE Aporturile nutritionale recomandate. Carenta in vitamina B12. pierderi de memorie. Ficatul. senzatie de balonare. dar si pestele. apar primele semne ale carentei: oboseala generala. Cea mai buna sursa este ficatul. mucoasa bucala (glosita Hunter). o carenta in vitamina B 12 nu este deloc rara la persoanele in varsta. Ea este relativ stabila la caldura si la aer dar mai sensibila la lamina si la radiatiie ultraviolete precum si la acizi si baze. Vitamina B12 se gaseste in toate produsele animale indeosebi in ficat. care nu este rara in tarile industrializate. Cea mai importanta actiune a acestei vitamine este anemia pernicioasa de tip Biernner. in mod exceptional. sa mai provina dintr-o anomalie. unde intervin modificari ale trombocitelor sau chiar leziuni degenerative nervoase. precum boala lui Biermer. tulburari hematologice (anemie megaloblastica). aceasta carenta poate. METABOLISM SI CARENTA Absorbtia intestinala a vitaminei B 12 are loc in ultima parte a intestinului subtire. laptele si derivatele lactate. de 4 micrograme pentru femeile gravide sau care alapteaza. In sfarsit.

Ea este utilizata.Vitamina B12. Vitamina din alimente nu este distrusa in tubul digestiv. Particularitati fizico-chimice: Vitamina B12 are structura porfirica. Ciancobalamina este absorbita total si rapid dupa administrarea subcutanata sau intramusculara. rinichi. administrata in injectii intramusculare. mai ales in ficat. de asemenea. 27 . are culoare rosu-inchis si este solubila in apa. este indicata in carenta corespunzatoare. creier si muschi. Ciancobalamina.2 ug). In intestinul gros absorbtia este mai redusa. Particularitati farmaco-cinetice: Pentru absorbitia este necesara prezenta asa numitului factor intrinsec secretat de mucoasa gastrica. desi baeriile saprofite sintetizeaza vitamina. Administrarea medicamentoasa de vitamina B 12 este contraindicata in rare cazuri (anumite cancere. fiind necesara pentru transformarea timinei in timidina. Lipsa ei duce la hiperplazia megaloblastica a maduvei oaselor. indeosebi). substanta care intra in structura acizilor nucleici. Injectiile intravenoase cu unul dintre derivatii ei. Administrarea orala a vitaminei B12 nu are efect in anemii. iar in prezent se obtine din culturile de Streptomyces griseus. prin filtrare glomerulala( 0. sunt practicate in caz de intoxicatie cu cianura. hidroxocobalamina. dar contine cobalt (4%). se elimina renal. sub forma nemodificata. Particularitati biochimice si farmacodinamice: Ciancobalamina este indispensabila procesului de maturare a eritrocitelor.5. anemicii excretind zilnic cantitati de ciancobalamina egale cu oamenii normali (50-250 ug). asemanatoare pigmentului eritrocitar si clorofilei. s-ar absorbi numai sub forma unui complex cu factorul intrinsec. de structura probabil mucoproteica. in doze mari ca analgezic. ca un subprodus la fabricarea streptomicinei. numita si factor intrinsec. Este depozitata in ficat. Absorbtia este favoizata de Ph-ul alcalin. datorita opririi evolutiei maturarii hematiilor. A fost obtinuta initial din ficat de bovina ( 25 mg dintr-o tona de ficat). Vitamina B12 se gaseste in toate organele. La omul normal se absoarbe in intestinul subtire 70-90% din ciancobalamina. stomac. cind mucoasa gastrica este atrofiata sau cind exista leziuni intestinale importante. A fost obtinuta cristalizata. Intervine in sinteza nucleoproteidelor. Solutia apoasa are Ph=4-4. cu reactie neutra.

Se obtine vindecarea clinica in citeva saptamini. Reticulocitele apar in singe periferic in zilele 5-12. inclusiv cele localizate pe mucoasa linguala. dupa citeva ore de la injectare. tumori. Efectele hematologice sunt primele car apar si anume. Are rol in mentinerea gruparilor sulfhidrice in forma redusa. Carenta vitaminei B12 poate avea drept cauze tulburari de aport. prin favorizarea gruparilor metil labile. Dupa 2-3 zile se restabileste hematopoeza normaloblastica. de exemplu la bolnavii paralizati de diohzllobathrium latum. Concomitent se realizeaza valori normale pentru leucocite si trombocite. Absorbtia insuficienta a vitaminei B12 din intestin se intilneste in inflamatii.pentru unele microorganisme si pentru organisme superioare. de absorbtie. disbacterioze intestinale. Este cunoscuta ca un factor esential pentru crestere si nutritie. 28 . Rezultatele sunt mai slabe daca bolnavul are concomitent o infectie. Are actiune neurotropa. dupa prima saptamina de tratament se obtin ameliorari evidente. cu formarea timinei. neoplasm gastric. fiind esentiala in procesele de care depind integritatea functionala a fibrelor mielinice. necesare sintezei metioninei din hemocisteina si transformarii glicolului in serina. Tratamentul de substitutie cu B12 trebuie continuat toata viata. Deficitul de vitamina B12 prin lipsa de aport se manifesta la persoanele cu dieta vegetariana severa. lipsa ei producind glosita si gastrita atrofica. de utilizare si de cresterea nevoilor si pierderilor. Indicatii: Ciancobalamina este indicata in anemii megaloblastice. iritarea stomacului) si gastrectomie. necesara pentru functionarea unor enzime. De asemenea contribuie la troficitatea mucoasei digestive. absorbtia este diminuata la bolnavii cu insuficienta a formarii factorului intrinsec datorata unor suferinte gastrice ( gastrite toxice. Nu sunt influentate atrofia mucoasei gastrice. insuficienta pancreatica.Ciancobalamina intervine si in transformarea acidului folic in acid fotenic si prin aceasta contribuie la metilarea uracilului. Semnele de hipovitaminoza B12 la om constau in tulburari ale hematopoezei. Dispar tulburarile digestive. Vitamina B12 are actiune lipotropa si intervine in metabolismul proteic. In formele obisnuite de anemie megaloblastica. se observa la nivelul maduvei. diminua astenia. capacitatea stomacului de a sintetiza factorul intrinsec. gastrita atrofica. unde are actiune majora. ale integritatii fibrelor nervoase mielinice si ale celulelor epiteliale din tubul digestiv. anorexia. In 4-8 saptamini eritrocitele circulante ajung la nivelul normal. Se cunosc situatii cu consum crescut de vitamina B12. uremie sau primeste cloramfenicol. aclorhidria histaminorefractara.

VITAMINA B12 . Ciancobalamina ar avea unele efecte si in afectiuni cu ar fi: neuropatii (polinevrita alcoolica si diabetica. .fiole de 2 ml solutie injectabila de extract de ficat avind 20 ug ciancobalamina. vitamina B12 produce efecte favorabile asupra tulburarilor nervoase din timpul anemiei megaloblastice. - Mod de administrare. NEOHEPAR . Cu cit tulburarile neurologice au aparut mai recent fata de aplicarea tratamentului cu vitamina B12. insa nu se mai inregistreaza avansarea leziunilor. posologie: 29 . La bolnavii cu complicatii ale S..fiole de 2 ml cu extract de ficat avind 200 ug ciancobalamina. Datorita actiunii neurope. Prezentare: ROMTRAT . Se obtin rezultate partiale in anemia datorata batricefalozei si in sindroamele de absorbtie intestinala.fiole de 1 ml cu 50 ug sau 100 ug. tulburarile sensibilitatii profunde din scleroza in plagi) hepatita cronica si ciroza nevralgii de trigemen anorexie intirziere in crestere sterilitate unele psihoze. senilitate Nu exista dovezi certe de eficacitate in multe cazuri dintre diagnosticurile mentionate. Contraindicatii: alergie la ciancobalamina bolnavi de astma poliglobulii neoplasm Reactii adverse: ciancobalamina poate produce reactii alergice: urticarie si chiar soc analfabetic.Efectele ciancobalaminei sunt mai slabe in anemia megaloblastica din cursul sarcinii sau a copilariei. cu atit se obtin rezultate mai bune.N. ameliorarea se obtine mai lent.fiole de 5 ml cu extract de ficat avind 50 ug ciancobalamina.

nicotinica sunt substante cristaline. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. Se elimina prin urina. In afectiuni neurologice si hepatice cronice se injecteaza 1 mg/zi sau la 2-3 zile.M. solubile in apa. VITAMINA B3(PP) Cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. lipsiti de aportul vitaminei B12 prin carne. La copii se administreaza 1-10 ug/zi. infectii. hemoragii. Initial. clorpromazima.termostabile.Calea de administrare obisnuita este injectabila I. si 5 mg acid folic. Absorbtia si metabolismul. zilnic. 1. vitamina K solutie apoasa. Sunt absorbite la nivelul intestinului de unde patrund in singe. timp de 5-10 zile. fecale. termostabile. la formele medii.incolore. necomplicate se administreaza zilnic 1 ug timp de 10 zile.Acidul nicotinic si amida apa. tulburari neurologice intense. incolore. sau S. 3. Acidul nicotinic si amida nicotinica sunt substante cristaline.solubile in 30 .. Doza de vitamina B12 este diferita in functie de intensitatea anemiei megaloblastice. calea orala nefiind recomandata in anemia megaloblastica.M. In formele complicate se administreaza 30 ug/zi. Vitamina B3 (PP) cuprinde acidul nicotinic si amida acidului nicotinic cu proprietati aproape identice precum si o serie de derivati ai acidului nicotinic. Nucleul de baza al vitaminei este nucleul pirimidinic cu 5 atomi de carbon si un atom de azot. Incompatibilitati in solutie: Vitamina B12 este incompatibila in solutii cu acidid ascorbic. oral. iar in nevrite 1000 ug/zi. existenta unei infectii sau a tulburarilor neurologice. tratamentul se face in prima zi 100 ug vitamina B12 I. solutii alcaline si reductoare. alcool. tranpiratie. Tratamentul de intretinere se face cu doza de 30-100ug o data pe luna. La acestia doza zilnica este de 1 ug. In cazurile grave de anemie megaloblastica cu tromboalopenie.C.alcool. Aceasta cale poate fi folosita la vegetarieni. 6. deoarece nu este posibila absorbtia.

ca ea era asociata unei alimentatii cu amidon degradat si putea fi prevenita prin suplimentarea hranei cu carne. in Suedia. pelagra era endemica printre copii din sudul Statelor Unite. dar acesta poate asigura doar o parte din necesarul de care avem nevoie. un aminoacid aflat in alimentele de origine animala.In 1934.Aceasta s-a realizat prin cercetari complet independente.J. ei au gasit ca ambele coenzime au drept nicotinamida. rezulta fie prin aporturi alimentare insuficiente. previne aparitia diareei.A.oua si lapte. dializabil. normalizand functia suprarenalelor. amelioreaza circulatia sangelui ± participa la metabolizarea proteinelor. ca fiind acidul nicotic.Elvehjem si 31 . glucidic.Christian au izolat o alta coenzima. Vitamina B3 se comporta ca o coenzima in multe dintre functiile biochimice.La inceputul secolului 20.von Euler.Goldberger a aratat ca boala nu era infectioasa. ca urmare a unor studii de nutritie intreprinse in azile de orfani de catre Joseph Goldberger s-a stabilit ca aceasta boala era o boala de carenta alimentara.Deficienta in acid nicotic duce la bolile pelagra la om si limba neagra la caine. mineral. Putin dupa aceea.Totusi.Este indispensabila functionarii normale a aparatului digestiv.Ea atenueaza riscul aparitiei unor tulburari cardiovasculare.Aceasta substanta nutritiva este de asemenea implicata si in alte procese importante. Carenta vitaminei B3. Vitamina B3 este stabila la lumina.pe care au numit-o coenzima II.De asemenea. precum metabolismul lipidelor (grasimilor).insulina). ametelilor.pana in 1937. Warburg si W. precum si sintezei normale a unor hormoni (testosteron. glucidelor si lipidelor. protejeaza impotriva arterosclerozei. factorul alimentar responsabil nu putea fi recunoscut. cand biochimistii englezi A.Organismul nostru poate produce niacinamida din triptofan.diminuand colesterolul daunator(LDL). migrenei.In 1915-1920. doza zilnica recomandata fiind de 20 mg. a sistemului nervos.Organismul nostru poate transforma de asemenea niacina in niacinamida.incepute in 1904. descrisa sub termenul de pelagra.Young au descoperit ca pentru fermentatia alcoolica de catre extractele de drojdie este nevoie de un cofactor termostabil. fie prin interactiuni medicamentoase (unele antituberculoase si antiparkinsoniene).Aceasta descoperire ia condus pe biochimistii americani C. la caldura si rezistenta la oxidare.cu precadere in cele care necesita mentinerea sanatatii pielii si functiile specifice tractului gastrointestinal si ale sistemului nervos.Harden si W.Acest cofactor.estrogeni. Vitamina B3 participa in metabolismul proteic .crescand nivelul celui benefic(HDL) si scazand nivelul trigliceridelor din sange. modereaza tensiunea arteriala. mentinerii integritatii tegumentelor si mucoaselor.a fost izolat de H.Amelioreaza durerile ulceroase si combate halena (mirosul neplacut al gurii). in 1933. foarte asemanatoare cu coenzima I.amida acidului nicotinic. numit initial coenzima sau coenzima I.lipidic.

nu se mai asigura cantitatea necesara pentru sinteza niacinei si astfel apar semnele de carenta. leguminoasele. N N N 2 Acid nicotinic Nicotinamida Insuficienta de vitamina B3 provoaca dereglari la nivelul sistemului nervos. migdalele.al pielii. etc. ciupercile proaspete.Daca insa continutul in triptofan al proteinelor alimentare este mic. Numele acidului nicotinic vine de la faptul ca el este un component al nicotinei. De asemena. 32 . in 1937. tomatele.Woolley la identificarea. participand activ la metabolismul proteinelor.taratele de cereale. in primul rand. ouale.Principalele surse alimentare bogate in vitamina B3 sunt : drojdiile alimentare si de bere. rezultatul lipsei acidului nicotinic. carnea.in deosebi din triptofan.un alcaloid toxic din tutun.D. arahidele. a acidului nicotinic drept factorul nutritional care previne limba neagra la caini si pelagra la om. a limbii si a tesuturilor digestive favorizeaza circulatia cerebrala si coronariana scade tensiunea arteriala stimuleaza secretia gastrica si eliminarea bilei inlesneste asimilarea fierului . un aminoacid. deci la metabolismul general al organismului.W. de fapt. ele nu manifesta nici o carenta atunci cand din alimentatie li se scoate acidul nicotinic. avocado. niacina este esentiala pentru corp deoarece : este un factor antipelagros de prima importanta are actiune vasodilatatoare la nivelul pielii serveste la buna functionare a sistemului nervos central stimuleaza secretia gastrica mareste glicemia si scade nivelul colesterolului mentine sanatatea pielii. ficatul. pestele. Vitamina B3 constituie un factor important in hranire.plantele si majoritatea animalelor pot sintetiza acid nicotinic din alti precursori. conopida.glucidelor si lipidelor. morcovul. ea este consecinta unei sume de carente in diferite vitamine si in acizii grasi esentiali. el mai este denumit si niacina fara vreo semnificatie speciala. dar.Luarea de doze mari de acid nicotic permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. Pelagra este.Daca animalele sunt hranite din abundenta cu proteine bogate in triptofan. smochinele. piersicile. curmalele. De fapt. nuci. painea integrala.

lactate si branzeturi. intr-o combinatie adecvata. tulburari circulatorii periferice.De aceea. in peste. enterocolita.De asemenea. herpes. stres. amestecandu-se legumele pentru ase pastra cat mai mult din continutul vitaminic. respiratie dificila. prurit. Necesarul zilnic de vitamina B3 Corpul nu-si poate face reserve de niacina. grau integral. contituie principala sursa de energie a organismului si singura forma de carbohidrat acceptata de neuronii creierului nostru.Surplusul este eliminate prin urina. capabila sa asigure un nivel echilibrat al zaharului in sange. dermatita). de porc. cefalee. niacina poate fi de ajutor si celor ce sufera de migrene. caracterizata prin tabloul simptotic a celor trei ³D´ (dementa. trebuie sa ne asiguram in permanenta un aport indestulator.Vitamina B3 este indicata in pelagra. stiut fiind ca porumbul contine cantitati infime de vitamina B3. Candva vitamina B3 a fost numita si ³vitamina antipelagroasa´. ameteli. porumb si produse din porumb. in diaree. poate scadea valoarea colesterolului cu 22% si nivelul trigliceridelor cu 52%. intr-o forma asimilabila de catre organismul uman. insomnii. inlaturand tulburarile de circulatie la persoanele cu vasele sanguine ingustate. precum si oligoelementul crom.Datorita acestei actiuni de dilatare a vaselor. dar si alte vitamine ale complexului B.Zaharul in sange. este recomandabila gatirea lor in abur sau la cuptor. vitamina B3 dilata vasele de sange. afte. alcoolism. degeraturi. fara un alt tratament.Un studio efectuat in SUA a pus in evidenta faptul ca simpla administrare a niacinei.Deoarece vitamina B3 se pierde prin gatirea in apa a alimentelor care o contin.Este binecunoscuta si ca actiunea vasodilatatoare a vitaminei B3. hipertensiune arteriala si ateroscleroza. rosii si morcovi. etc. oua. artrita.diaree.Drojdia de bere este un mare furnizor de vitamina B3.De asemenea. copiii si adolescentii ± intre 5 si 12 miligrame adultii ± circa 6. respective glucoza. iritabilitate. senzatie de rau general . acnee. inflamatii bucale.Totusi exista forme ale vitaminei B3 care nu sant absorbabile. cartofi. indigestii. diferite psihoze. Rapiditatea cu care niacina poate elimina neplacerile si vindeca bolile este uimitoare ± comparabile doar cu rezultatele fulgeratoare obtinute priin administrarea vitaminei C. Niacina mai are o functie deosebit de insemnata in cadrul metabolismului nostrum : ea reduce nivelul colesterolului.deoarece era folosita la tratarea populatiei bolnave de pelagra din tarile unde alimentatia se baza in principal pe porumb.Ea contine nu numai multa vitamina B3 si B2.Previne si vindeca pelagra. broccoli.6 miligrame pentru 1000 de kilocalorii consumate 33 . Rolul si caracteristica vitaminei B3 Vitamina B3 se gaseste in carnea de vita. influenteaza sistemul nervos si activitatea unor glande cu secretie intrena. stari depresive.

dar. 100 grame ««««« 35. este mai usor tolerat de catre unii utilizatori. Daca tratati probleme circulatori sau o scadere a nivelului de colesterol si de trigliceride..2 inima. au aratat ca niacina IHN a fost evidentiata ca factor benefic in afectiunile circulatorii.3 pasare. 100 grame «««««««««.IHN sau ³flush-free´ niacina este considerata complet sigura si fara nici un alt efect de purpura. desi inca mai produce purpura si tulburari gastrointestinale. 7.6 arahide. Exista cateva suplimente cu niacina in present pe piata.la un nivel mai mare decat 1500 mg zilnic au fost raportate niveluri ridicate de enzime hepatice si toxicitate pentru ficat. 12. Trebuie. 5.in general subiectii incearca o senzatie de purpura. totusi. 6..Luarea de doze mari de acid nicotic este categoric contraindicat in caz de ulcer gastroduodenal sau de diabet. care au utilizat mai mult de 4000 mg zilnic. iar IM sau SR pot fi mai eficiente decat IHN in reducerea nivelului colesterolului si al LDL in sange. inclusiv in cazul maladiei Raynaud si in claudicatie intermitenta. o ceasca ««««««««« 24. Totusi.. se recomanda administrarea niacinei mai degraba decat a nicotinamidei. 100 grame ««««««««. femeile gravide si mamele care alapteaza ar trebui sa suplimenteze cu cateva milligrame cantitatile indicate mai sus. care contine niacina plus inositol.(IHN). deci.. Cand se foloseste un nivel crescut de niacina IM. Acestea include niacina cu reactie imediata(IM). Pe de alta parte. doza zilnica optima de baza pentru vitamina Eb (10% pana la 25% ar trebui sa fie niacina) este de 25-300 mg pentru barbate si femei.6 piersici uscate.8 cereale integrale.2 34 . mai ales in caz de insuficenta renala. 8.femeile ± 13 pana la 15 miligrame barbatii ± intre 15 si 20 miligrame Cei ce presteaza o munca grea. 1 ceasca ««««««.2 ficat. Niacina si nicotinamida sunt disponibile intr-o gama larga de suplimente.4 somon. 100 grame «««««««««. Niacina SR este conceputa sa elimine aceasta senzatie. 9. Luarea in doze mari de acid nicotic poate permite reducerea eficace a nivelului sangvin de colesterol. Experimente efectuate pe pacienti umani. aceasta apare la unele persoane. luate precautii. 1 ceasca «««««. Continutul de vitamina B3 al unor alimente(mg) drojdia de bere. 100 grame ««««««««. 100 grame ««««««««. 10.2 ton. care deseori limiteaza utilizarea sa. Pentru pastarea unei sanatati generale bune. ea este in general prost suportata.. niacina cu actiune in timp(SR) si inoitol hexiancianat.

datorita efectelor sale. niacina poate constitui un tratament in cazul multor pacienti ce prezinta un nivel marit al colesterolului. in special in cresterea HDL..numeroase utilizari terapeutice ale niacinei (nu ale niacinamidei) sunt prescrise in tratamentul nivelului crescut al colesterolului.Un alt studiu a comparat eficacitatea niacinei cu aceea a clofibratului. Niacina a fost cu mult mai eficienta decat medicamentul in reducerea colesterolului limfatic. palpitatii si spitalizari pentru boli cardiovasculare in toata perioada de trei ani a experimentului. 1 ceasca ««««««««. intr-unul dintre studii. precum si costului si nivelului de toxicitate scazute.. un medicament prescris pe scara larga in scaderea nivelului colesterolului.Intr-un alt studiu. 3. atacuri de cord.9 Functii si utilizari ale vitaminei B3 Boli cardiovasculare Datorita rolului sau in metabolismul lipidelor. 5.cotlet de mile.Altii sugereaza o combinatie a niacinei cu medicamentele de reducere a nivelului colesterolului.. Autorii acestor lucrari...De exemplu. chiar in doze crescute in conditii de siguranta ± in tratamentul diabetului de tip 2 care deseori inregistreaza un nivel scazut de HDL. s-a constatat o eficienta si o siguranta sporita. 3. niacina fiind considerata mult mai eficienta ± in cresterea nivelului colesterolului HDL si a apolipoproteinei A-1 ± decat tratamenetul medicamentos.precum si alti specialisti concluzioneaza ca.1 migdale. 1 ceasca ««««««. a marit semnificativ nivelul lipoproteinelor cu densitate mare (HDL sau colesterolului ³bun´). Atunci cand niacina a fost administrata impreuna cu lovastatinul.. a lipoproteinelor cu densitate foarte scazuta (VLDL) si a trigliceridelor.De asemenea. 1 bucata ««««««.6 boabe de soia. 4. tinand cont de eficacitatea niacinei si de actiunea sa printr-un mecanism diferit fata de al medicamentelor utilizate in prezent.8 cotlet de porc. cercetatorii au administrat pacientilor simvastatin impreuna cu niacina obtinand rezultate remarcabile ± aproape 70% mai putine decese. 1 bucata ««««««.Alte lucrari evidentiaza difuzia extinsa a niacinei. 100 grame «««««« 2..Optiunea utitlizarii ca medicamente folosite in aceasta afectiune prezinta serioase efecte secundare inclusiz o incidenta crescuta a cancerului gastrointestinal si o marire a riscului aparitiei unei afectiuni biliare. difuzia extinsa a niacinei a fost comparata cu efectul gemfibrozilului.7 mazare verde. 35 .Un numar impresionant de lucrari evidentiaza efectul niacinei in reducerea nivelului colesterolului ³bun´.

confuzie si isterie.Femeile care au raspuns cel mai bine la tratament au inregistrat un ciclu normal.Aceste simptome pot fi urmate de lipsa orientarii. Probleme menstruale Doua studii despre utilizarea niacinei releva crampe menstruale la aproape 90% dintre subiecti. utilizata in tratamentul diferitelor probleme circulatorii. Poate acest tratament ar fi mult mai eficient daca vom lua in considerare si alte substante nutritive.Un studiu sugereaza ca o cauza majora a imbolnavirilor mentalein societatea de azi poate fi datorata nu numai carentei vitaminelor B si in special a niacinei. In ambele lucrari. slabiciunea si pierderea memorei ± toate acestea fiind disfunctionalitati ale sistemlui nervos.acestia sunt incantati de rezultate. Sistemul nervos Unele dintre simptomele de inceput ale carentei niacinice include irascibilitatea.Cand pacientii utilizeaza niacina si acestia se reintorc la medicii lor pentru examenele medicale.nervozitatea.Studiile sugereaza ca niacianamida ± ca si vitaminele E.Datorita importantei acestuia in sistemul nervos. Deficienta severa de niacina constituie un factor major in dezvoltarea 36 .Cercetatorii sugereaza ca acest fapt poate arata ca lipsa raspunsului la tratament indica necesitatea maririi dozei. Vitamina B3 mai are si alte functii in cadrul sistemlui cardiovascular. aceasta doza fiind majorata la doua pana la trei ore in timpul crampelor. multi specialisti utilizeaza niacina si/sau niacinamida separate sau in combinatie cu alte medicamente in tratamentul afectiunilor mentale ca anxietatea. nelinistile. subiectilor cu varste cuprinse intre 14-44 de ani le-au fost administrate 100 mg de niacina de doua ori pe zi.Astfel. acestea amplificand efectul niacinei.B6 si pantotenatul de calciu ± poate fi de asemenea utila in tratamentul epilepsiei. impreuna cu anticonvulsivele. Cancer Numeroase studii reliefeaza ca niacinamida este eficienta impotriva mai multor tipuri de substante cancerigene.De exemplu.Eficacitatea terapiei a durat catev luni a chiar si dupa ce a fost interupt. daca avem o cantitate suficienta de acizi grasi omega-3 pentru ca actiunea vitaminelor B sa fie mai eficienta. depresia. Niacina este in special utila in cazul persoanelor care au o predispozitie ereditara si rezistenta la nivelul crescut de colesterol. in forma de niacina este un vasodilatator ± un agent menit sa relaxeze sis a largeasca vasele sanguine.depresia si chiar schizofrenia. dar si a acizilor grasi omega-3. in timp ce celelalte nu. Intar-unul dintre studii au fost adaugate 60 mg de rutin si 300 mg de vitamina C.Niacina este extreme de eficienta in reducerea colesterolului si a trigliceridelor. aceasta substanta nutritive poate fi utila in prevenirea catorva forme de cancer. niacina este de asemenea.Astfel.

Pentru prevenirea acestui simptom al deficientei. poate si o oarecare stare de neliniste. singurul efect advers al suplimentarii niacinice este o usoara purpura temporara. RDI pentru vitamina B3 este de 20 mg pentru femei si barbati. Totusi.Noile forme.pelagrei ± boala caracterizata prin cei trei D : dermatita. Este nevoie de prudenta in cazul administrarii niacinei SR cu actiune in timp. datorita faptului ca niacina din porumb este neabsorbabila. precum inositolul-hexancianat (IHN). Utilitatea vitaminei B3 Niacina (vitamina B3) este deosebit de importanta pentru : respiratie celulara energie celulara metabolismul carbohidratilor. deoarece administrarea dozelor crescute. terapia cu niacina necesita monotorizarea foarte atenta a unui medic. femeilor care iau contraceptive orale si persoanelor cu deficiente proteice.Necesarul de vitamina B3 poate fi mai mare in randul persoanelor cu cancer. persoanelor carora li se administreaza isoniazid si care l-au folosit in tratamentul tuberculozei. Toxicitate si efecte adverse Nu se cunosc efecte toxice ale acestei vitamine in doze de pana la 2 g (2000 mg). poate creea toxicitate hepatica. administarea niacinei dupa o masa sau dupa o aspirina poate duce la disparitia sau prevenirea inroselii fara a pierde efectele benefice. chiar si sub monotorizare de specialitate. par cea mai sigura varianta. In cazul persoanelor sanatoase.diaree si dementa. 37 . deoarece pot aparea tulburari ale functiei hepatice. Carenta de niacina este de asemenea aproape comuna in randul persoanelor care au o dieta bazata in special pe porumb. lipidelor si proteinelor metabolismul cerebral starea de spirit somn activitatea inimii controlul colesterolului muschi tesutul conjunctiv functionarea tubului digestiv. In cazul persoanelor cu disfunctionalitati la nivelul ficatului. Simptomele evidente de carenta a vitaminei B3 se manifesta in general in randul persoanelor alcoolice si in cazul celor malnutrite.

im-piedica depunerea colesterolului pe peretii arteriali. Contribuie la eliminarea substantelor toxice si a metabolitilor inutili acumulati in organism. Sportivii necesita cantitati mari din aceasta vitamina. Ea are un rol important in metabolismul glucidelor. prevenind steatoza hepatica. Lipsa colinei duce la perturbarea activitatii cerebrale si la scaderea capacitatii de memorare. dar lumina. care nu este distrusa la caldura sau umiditate. intervine in functiile sistemului nervos cit si cele ale sistemului hematopoietic. alcalinitatea si oxigenul o afecteaza. Se mai numeste si biotina sau vitamina H. Administrarea sulfamidelor si a antibioticelor creste consumul de vitamina B4. prin producerea leucopeniei si granulopeniei. 38 . Avidina din oul crud intirzie absorbtia acestei vitamine. o substanta hidrosolubila. este in hematii. Carenta vitaminei B4 modifica echilibrul leucocitar. transpiratie.Impreuna cu inozitolul (ambele substante sunt componente ale lecitinei) favorizeaza legarea acizilor grasi liberi. Copiii au nevoie de o cantitate de 50±90 mcg/zi. Doza zilnica recomandata: 0. In singe. Vitam B8 sau H ina este indispensabila persoanelor cu unghii fragile si casante. Vitamina B7 este componenta a unor enzime care contribuie la metabo-lismul proteinelor. 7. Eliminarea vitaminei se face prin urina. Impiedica incaruntirea si caderea parului. Amelioreaza durerile musculare consecutive oboselii si contribuie la mentinerea integritatii pielii. Cea mai importanta sursa este drojdia de bere. in functiile suprarenalelorsi a proceselor cresterii. 1. fecale.3 mg (300 mcg). mai putin cunoscute. ALTE VITAMINE DIN GRUPA B Vitamina B4 (adenina) are functii si indicatii terapeutice. dar in cantitati insuficiente. Alimentele (proaspete. lipidelor. Vitamina B8 este sintetizata si in organism. concentratia cea mai mare de vitamina B4. fiind utilizata cu rezultate bune si prevenirea alopeciei(cheliei). de preferinta) si flora intestinala furnizeaza dozele necesare organismului. glucidelor si lipidelor. Surse: alimente din regnul animal si vegetal.3. Ea alaturi de alte vitamine B. Sintetizarea vitaminei B4 de catre flora bacteriana intestinala este redusa la om. a clorurii de sodiu. Absorbtia vitaminei B4 se realizeaza la nivelul intestinului subtire.

nucile. Ca urmare. un virus sau o toxina misterioasa. Vitamina B10 are un rol important in sinteza proteinelor. cu rol in stimularea cresterii puilor. Din acesate motive. o noua vitamina pe care a denumit-o B17 . 39 . activitatii cerebrale.de memorare si de pastrare a echilibrului psihic. Are si un efect calmant pronuntat. amelioreaza irascibilitatea si contribuie la imbunatatirea capacitatii de concentrare. ² impiedica incaruntirea prematura. ² stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia. Con tribuie la dezvoltarea fizica. in 1950. porumbul. componente esenti-ale ale membranei celulei nervoase. produsele lactate. conopida. este utila in profilaxia si tratamentul anemiei. la cresterea poftei de mincare si a greutatii cor-porale. reintregind rezervele organismului. in cantitate de 2 mg\zi acopera nevoile organismului. precum si in formarea globulelor rosii. deci. cerealele integrale. Se gaseste in ficat si in preparatele din ficat. melasa. Vitamina B13 are structura chimica asemanatoare acidului azotic. este absolut indispensabila transmiterii influxului nervos si. porcilor. glucozei. ² calmeaza durerile musculare. Vitamina B10 contribuie la metabolismul fierului si la formarea hematiillor(globulele rosii). ² intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor. are rol in hematopoeza. Vitamina B9 favorizeaza cresterea parului si previne aterosceloza. in metabolismul glucidelor si acizilor grasi. Ernest Krebs a izolat. Se face din ce in ce mai auzita opinia conform careia cancerul ar fi o boala cauzata de o deficienþa nutriþionala. aminoacizilor. Lipsa vitaminei B10 duce la incaruntirea si aparitia eczemelor.cunoscuta si sub numele de amigdalina (sau laetrile). Vitamina B15 (acidul panganic) se gaseste in alimente de origine animala. Favorizeaza sinteza acidului folic si absorbtia acidului pantotetic. biochimistul dr. constituie un principiu component al complexului B.Surse Carnea proaspata. Vitamina B14 este extrasa din urina umana. laptele. ² are capacitatea de a produce hidratii de carbon din molecule. legumele si fructele crude (neprelucrate termic sau conservate) sunt necesare pentru aportul zilnic de biotina. ca si drojdia de bere. Nu ar fi vorba despre o bacterie. organele de vita. Impreuna cu colina participa la biosinteza fosfolipidelor. Vitamina B12 isi aduce apor-tul si la mentinerea functionarii normale a sistemului nervos. Roluri si caracteristici ² ajuta la degradarea acizilor grasi. Dupa ani de cercetari. galbenusul de ou. Intervine in procesele enzimatice si.

In general. REDOXON. intervenind in procesele de oxido-reducere.fiole a 2 ml solutie apoasa injectabila. Simburii de caise pe care ii mincam cu mare placere cind eram copii .actioneaza ca factor vitaminic cu functie de sistem oxido-reducator .cutie cu 5 bucati Actiune terapeutica: . VITAMINA C Sinonime: ACIDUM ASCORBICUM (D. sau vitamina anti-scorbutica. VITASCORBOL Este acidul ascorbic.I.C. Are rol anti-infectios.dureri la locul injectiei 3.actioneaza substitutiv in starile de deficit de riboflavina Indicatii: carente speciale si ale complexului B anemie hemeralopie conjunctivita tulburari de crestere crampe musculare stomatita seboree unele migrene Mod de administrare: injectii I. 40 . Are o importanta capitala pentru organism. CAROSCORBIS. CEBION. FOSFAT Prezentare: . tonifiant.ci pur si simplu despre absenta unei substante pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa: vitamina B17. consumul zilnic a 7-10 simburi de caise previne aparitia cancerului.).V.sunt cea mai bogata sursa naturala de vitamina B17. CANTAN. specific. semintele fructelor (mai putin citricele) contin aceasta substanta care le confera un gust amarui. continind fosfat de sodiu 10 mg . Krebs. 2. 1 fiola zilnic Reactii adverse: . Vitamina B PHOSPATE Sinonime: RIBOFLAVIN. Conform studiilor dr.

gripa sau tuberculoza pulmonara. Ratia zilnica este estimata insa. etc. Scade capacitatea de aparare a organismului fata de infectii. Ca urmare a pierderilor de sange si a diminuarii absorbtiei fierului apare anemia intalnita in scorbut.varza 120 .ardeiul 120 . 30 miligrame.). la actiunea oxigenului si a luminii. Produsele animale. Mineralizarea scheletului este alterata.spanacul 050 41 . dintii devin mobili si cad. substanta colagenica dintre celulele endoteliului capilarelor se degradeaza si apar hemoragii la nivelul gingiilor. spontan sau la traumatisme minime. Exemple de vegetale (100 grame) ce contin vitamina C (miligrame): . benzen. pentru un adult normal.napul 140 . vitamina C se poate pierde usor in timpul pastrarii si prepararii alimentelor. economiseste vitaminele din complexul B. produsele zaharoase sunt lipsite de vitamina C. frigul si febra maresc consumul si necesarul de vitamina C.portocala 060 . cerealele.patrunjelul 200 . etc. mercur.mararul 100 . tegumentelor. Vitamina C catalizeaza formarea si mentinerea colagenului (component de baza al substantei fundamentale intercelulare). Singura sursa naturala este constituita de legumele si fructele proaspete.lamaia 065 . S-a demonstrat ca 10 miligrame zilnic reprezinta aportul necesar pentru prevenirea scorbutului. de exemplu. Efortul muscular.conopida 060 . unde productia de fructe este sezoniera.participa la detoxifierea organismului si la folosirea rezervelor de fier. protejeaza vitaminele A si E. la cca. muschilor. exista riscul aparitiei hipovitaminozelor in perioada de iarna-primavara. putand apare mai des. Fiind hidrosolubila si usor oxidabila. In lipsa vitaminei C. cand se recomanda un aport medicamentos de vitamina C. Vitamina este sensibila la temperaturi ridicate. cicatrizarea plagilor se face mai greu sau defectuos. Vitamina C mareste rezistenta organismului fata de efectul toxic al unor medicamente sau substante chimice din mediul ambiant (plumb. In Zonele cu clima temperata sau rece. Gingiile sangereaza usor. fracturile se vindeca mai greu.

atenueaza efectele loviturilor. deoarece reduce durerea. Accelereaza vindecarea ranilor. Impreuna cu vitamina C. In preparatele de vitamina C din extracte naturale. Solutia apoasa are PH=5. Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. Este usor solubila in apa. astfel. Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat. precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. participa la sinteza fibrelor de colagen. regenerarea tesuturilor. Acidul asorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fati de bolile infecto-contagioase. scad colesterolemia si. a cartilajelor si oaselor. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P. caldura si vapori de apa. Particularitati fizico-chimice: Vitamina C se prezint sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina. Aceasta grupa de substante este fregvent utilizata in accidentele sportive. prin efectul reducator. Organismul uman nu este capabil sa siontetizeze bioflavonoide si. adminitrarea lor concomitena. Particularitati farmaco-cinetice: 42 . fiind preferata. La fel ca majoritatea vitaminelor. facilitea-za absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. previn formarea cataractei. La depozita-rea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea. Participa la sinteza acizilor biliari. acestea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol umportant in respiratia celulara. insa nu sunt vitamine propriu-zise. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Creste si mentine randamen -tul fizic.Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert.5-7. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C. din acest motiv. Are efect antistres. solubila in alcool si practic insolubila in uleiuri grase. bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. care are un efect prelungit fata de de cel al acidului ascorbic simplu obtinut pe cale sintetica. are efect hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocal-cemiei.

responsabil de proprietatile vitaminice. Acidul ascorbic intervine ca transportor de hidrogen in oxido-reducerile biologice si in respiratia celulara. absorbtia fiind diminuata la cei cu hipoaciditate sau cu tranzit intestinal accelerat. Necesarul zilnic: copii pina la 1 an intre 1-12 ani intre 12-14 ani intre 14-18 ani peste 18 ani in sarcina si lactatie 35 mg 40 mg 45 mg 55 mg 60 mg 60 mg 43 .acidul ascorbic se absoarbe bine prin tubul digestiv la persoanele sanatoase. tesut conjunctiv si adipos. intervenind in transformarea acidului folinic. placenta si in concentratii mici in muschi. Dozele mai mari de 500 mg cresc de 3-10 ori concentratia sanguina a tetraciclinelor administrate concomitent. cantitatile suplimentare eliminindu-se prin urina. Prin administrare in doze mari. Vitamina C intervine in metabolismul normal al tirozinei si fenil alaninei. Vitamina C nu este depozitata in organism. concentratia fiind mai mare decit in hematii si ser. creste concentratia sanguina pina la pragul renal. scazind permeabilitatea si crescind rezistenta acestora. Se gaseste in concentratii mari in corticosuprarenala. stimuleaza formarea corticosteroizilor. un sistem redox. corp galben. Acidul ascorbic creste capacitatea de aparare a organismului fata de infectii prin accentuarea activitatii fagocitare a leucocitelor si stimularea proceselor imunologice. Vitamina C favorizeaza absorbtia fierului din tubul digestiv si stimuleaza formarea hemoglobinei. in mentinerea sub forma redusa a gruparilor SH enzimatice.7-1 mg/100 ml in leucocite si plachete. favorizeaza depunerea calciului in oase contribuind a consolidarea fracturilor. Administrarea ACTH-ului diminua acidul ascorbic din suprarenale. a substantei proteice din os si a substantei intracelulare din peretele capilarelor. are actiune antialergica. in metabolismul glucidic. Concentratia sanguina fiziologica este de 0. fiind necesar un aport exogen continuu. Particularitati biochimice si farmacodinamice: In organism formeaza impreuna cu acidul dehidroascorbic. in formarea si mentinerea substantei fundamentale a tesutului conjunctiv.

M. infectii. astenie de primavara.30 g/zi. stari de supraincarcare cu fier. si I. Reactii adverse: Uneori poate produce diaree. Contraindicatii: litiaza renala. plagi. profilaxia racelii comune si a gripei. osteoporoza. diateze hemoragice prin diminuarea rezistentei capilarelor. iar injectarea rapida I. sarcina. adulti copii 0. gingivite.1 -1 g/zi 0.V. I. in functie de virsta Incompatibilitati in solutie: Vitamina C prezinta incompatibilitati in solutie cu: solutii alcaline oxidante solutii de saruri si minerale grele adrenalina aminofilina cloramfenicol hemisuscinat ciancobalamina dextran estrogenii conjugati 44 .V. chiar lipotimie.Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului. Prezentare: flacon cu 40 comprimate a 50 mg flacon cu 20 comprimate a 200 mg tub cu 20 comprimate efervescente a 500 mg fiole de 2 si 5 ml cu 200 si respectiv 500 mg acid ascorbic Mod de administrare: oral.05-1. surmenaj. poate favoriza precipitarea sulfamidelor in urina. poate produce ameteli. arsuri.

de unde si denumirea de factor de permeabilitate capilara. artrita. sangerarea gingiilor. hemoragii retiniene. Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeabilitatii vaselor capilare. 2. in hemoragii scorbutice. asigurandu-i acesteia o perfecta absorbtie si utilizare si impiedicandu-i distrugerea prin oxidare. Vitamina P (vitamina C2. in edeme. ate-roscleroza. are un deosebit rol antiinfectios. bioflavonoide citrice) Vitamina P hidrosolubila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica). varice. raceala. hemoragii la nou-nascuti etc. hipertensiune arteriala. artrite ale membrelor. are rol important in fenomenele hemoragice. ascite. eczeme si arsuri. pleurezii.fitomenadiona noradrenaina penicilina G sulfamide vitamina K in solutie apoasa Vitamina C+B complex prezinta incompatibilitati cu: aminofilina bicarbonat de sodiu cefalatina ciancobalamina cloramfenicol hemisuscinat eritromicina lactobrionat fenitoina hidrocortizon hemisuscinat hidroxizina nitrofurantoina penicilina G prometazina promazina tetraciclina sulfizoxazol vancomicina Vitamina C se prezinta in fiole incolore de 1. inferioare. Asociata cu vitamina C. hemoragii ale capilarelor si ale viscerelor. Vitamina P contribuie la 45 . de asemenea. Vitamina P e puternic antioxidanta si. afectiuni ale venelor. 5 ml continind o solutie apoasa de acid ascorbic in concentratie de 10% si fiole de 5 ml in concentratie de 5%.

precum si a tesutului conjunctiv. Se apreciaza ca sensibilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C. Are. pentru fiecare 500 mg vitamina C fiind necesare minimum 100 mg complex C. 3. enzime. un rol benefic si prin ameliorarea hemoragiilor provocate de diferite cauze. ambele implicate in reactii de transfer electronic in lantul respirator. NICOTIS AUREAMID. Necesarul zilnic: pina la 2 luni intre 6 luni si 3 ani intre 3-4 ani 7mg 8 mg 9 mg 46 . Actioneaza trofic la nivelul sistemului nervos si tubului digestiv. Particularitati farmacodinamice: Este un grup prostetic pentru codehidroze. Mai poate produce greturi. este eliberator de histamina. cu senzatie de caldura si prurit. diferite fructe si legume proaspete.C. Carenta de vitamina P evidentiata indeosebi prin spargerea vaselor capilare (fragilitate capilara). eruptii si favorizeaza steatoza hepatica la doze mari. Proprietati farmaco-toxicologice: Vitamina Pp produce vasodilatatie automata in jumatatea superioara a corpului. de asemenea. 3 .).I. Se gaseste sub forma de cristale sau pulbere cristalina alba sau alb-galbui. care intervin in metabolismul glucidelor si lipidelor. protejeaza organismul de efectele secundare ale razelor X. timp indelungat. VITAMINA PP Sinonime: NICOTINAIDUM (D. se poate trata consumind suc de lamaie. NICOBION Particularitati fizico-chimice: Vitamina Pp este amina acidului pirinic-3 carboxilic. usor solubil in apa si alcool. influenteaza pozitiv cresterea procentului de calciu in sange.intarirea peretilor vaselor capilare si la cresterea elasticitatii si rezistentei acestora. ceai de macese. intervine in prevenirea contractarii gripei. se foloseste si acidul nicotinic care este convertit in organism la NAD si NADI. In plus. BENICOT. Necesarul zilnic de vitamina P este de 10-20 mg. precum si suplimente naturiste cu continut concentrat de extracte de palnte sau direct de vitamina P. NIACINAMID.

precautii: .1 grame acid nicotinic .tromboflebita . 47 .primele 3 luni de sarcina Prezentare: vitamina Pp: -flacon cu 40 comprimate a 0.sindrom hemoragic .V.ateroscleroza .intre 4-6 ani intre 6-10 ani intre 10-18 ani peste 18 ani in sarcina in lactatie Indicatii. 11 mg 13-15 mg 17-20 mg 18 mg 15 mg 20 mg tulburari cutanate si mucoase stari de hiperlipoproteinemie enterocolite boala de iradiere pelagra unele migrene Contraindicatii. I.comprimate a 100 mg Mod de administrare: oral ( dupa mese in 2-3 prize). sau I. respectiv 100 mg acid nicotinic acid nicotinic . lent adulti: 6-100 mg/zi copii: 25-100 mg/zi Vitamina Pp se prezinta in fiole incolore de 1 ml continind o solutie apoasa de nicotinanida in concentratie de 3% si fiole de 2 ml in concentratie de 5%.fiole de 1 si 2 ml cu 30.M.

vitaminele alcatuiesc o clasa de compusi naturali extrem de heterogena. Un lucru important este acela ca ele se obtin pe cale industriala. singurul criteriu logic de clasificare fiind cel al solubilitatii lor in 48 . cu efect direct sau indirect. omul trebuie in primul rind sa-ti furnizeze vitaminele necesare. Ca urmare a perfectionarii mijloacelor terapeutice si a diferitelor metode pentru asigurarea si supravegherea unor anumite doze.CONCLUZII Din cele prezentate anterior rezulta ca vitaminele au o mare importanta deoarece ajuta la vindecarea unor afectiuni acute sau cronice. Vitaminele sunt compusi organici sintetizati de plante si microorganisme dar care nu se sintetizeaza in organismul uman si al majoritatii mamiferelor. Ele sunt absolut indispensabile desfasurarii normale a tuturor proceselor biochimice si fiziologice ce au loc in organismele mamiferelor. Din punct de vedere structural. cu atit mai mult cu cit cercetarile continua si se vor descoperi noi vitamine carora trebuie sa se documenteze personalul farmaceutic. desi sunt naturale. Pe parcursul elaborarii acestei lucrari s-a constatat ca vitaminele sunt folosite in aproape toate afectiunile. Studiul datelor din literatura de specialitate referitoare la rolul vitaminelor pentru organismul uman si animal si implicarea acestora in derularea normala a diferitelor procese biochimice si fiziologice ne permite formularea urmatoarelor concluzii generale: 1. 2. in doze mai mari sau mai mici. Aceasta grupa de medicamente este una dintre cele mai importante pentru desfasurarea functiilor organismului. Scopul acestei lucrari a fost de a prezenta terapia cu vitamine in lumina conceptiilor etico-patogenice si a achizitiilor recente. Trebuie acordata o importanta deosebita vitaminelor. in prezent sunt evitate in marea majoritate accidentele. motiv pentru care am ales studierea acestei grupe de medicamente. dar multe sunt asimilate din fructe si legume. Pentru a avea un organism sanatos.

Prin rolul lor coenzimatic. vitaminele hidrosolubile mai indeplinesc in organism si importante functii coenzimatice. 6. 49 . Din aceasta cauza. Din aceasta cauza organismul uman si cel animal au nevoie de un aport zilnic al acestor vitamine. aceste rezerve putind fi utilizate atunci cind. cele hidrosolubile nu au capacitatea de a se acumula in organism. jucind deci un rol esential in toate caile metabolice. In afara de rolul pur vitaminic. 3. 4. proteinelor si ale celorlalte biomolecule. 5. hipovitaminozele si avitaminozele cauzate de aportul scazut sau absenta din alimente a vitaminelor hidrosolubile sunt insotite de serioase perturbari metabolice. vitaminele hidrosolubile sunt implicate in toate procesele metabolice ale glucidelor. organismul nu primeste prin hrana cantitatile necesare. excesul fiind eliminat. lipidelor.solventi organici si grasimi (vitamine liposolubile) si respectiv in apa (vitamine hidrosolubile). din diverse motive. Spre deosebire de vitaminele liposolubile. Vitaminele liposolubile au capacitatea de a se stoca in organismul animal in diferite organe atunci cind aportul nutritiv il depaseste in anumite momente pe cel zilnic necesar.

Biochimie clinica ± editia a II-a Maude Bouchard .Enciclopedia vitaminelor si a substantelor minerale.Editia de buzunar Valeriu Rusu . revizuita si adaugita Denisa Mihele . Editura Niculescu 2003 Viorel Medvetki . Editura Paralela 45.Terapia prin vitamine . 2006 50 . Editura: Vladimed.BIBLIOGRAFIE *** Agenda Medicala 2009 . editia a III-a. 2002 Shari Liberman ± Biblia vitaminelor.Dictionar medical.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful