Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Centrul de Excelenta in Constructii

Referat
la biologie
“Rolul vitaminelor in viata omului”

A elaborat Arhirii Daniel

Gr. CC.14.09.4
Profesor: Todorasco V.

Chisinau 2016
Vitaminele sunt substanţe chimice organice necesare în cantităţi mici pentru ca organismul
să fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie
obţinute din alimentaţie.
Termenul de vitamine nu cuprinde alţi nutrienţi esenţiali cum ar fi mineralele, acizii graşi
esenţiali sau aminoacizii esenţiali.
Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în ziua de azi. Multor alimente li se adaugă
vitamine în plus faţă de ce conţin iniţial în timpul procesului de fabricaţie. Una din problemele
suplimentării cu vitamine este faptul că multe dintre ele cresc în mod semnificativ apetitul. În
ziua de astăzi, obezitatea este o problemă serioasă, iar suplimentarea cu vitamine o poate
crea sau accentua. Există oameni care au devenit obezi din cauza suplimentării cu vitamine
în copilărie sau adolescenţă.
Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată de biochimistul polonez Casimir
Funk în 1912. Vita, în limba latină, înseamnă viaţă, iar sufixul -amină este pentru amine; la
momentul respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se ştie că nu este
aşa.
O nouă viziune asupra vitaminelor
Să nu pierdem niciodată din vedere vitaminele
naturale pe care fructele şi legumele ni le pun la dispoziţie.Vitaminele sunt substanţe organice
indispensabile vieţiişi e necesar să le aducem în alimentaţia zilnică
încantitate suficientă. Vitaminele sunt sintetizate în principal de organismele vegetale şi de
microorganismeşi doar în foarte mică măsură de unele specii deanimale. Alături de enzime şi de
hormoni, vitaminelefac parte din grupa catalizatorilor biologici, care contribuie decisiv la reglarea şi
stimularea proceselor metabolice. Într-adevăr, corpul nostru nu le fabrică, cu excepţia vitaminei D,
care estesintetizată de piele numai sub acţiunea radiaţiilor solare. Cu toate că vitaminele nu sunt
sursavieţii înseşi, ele sunt indispensabile în majoritatea reacţiilor biochimice care menţin viaţacelulară
. Vitaminele servesc transformării alimentelor în energie. Astfel, fiecare ţesut are în modspecific
nevoie de anumite vitamine. De exemplu, ochii au nevoie de vitaminele A şi B; pielea -de vitaminele
A,B,C şi E; globulele roşii - de vitaminele B şi E; mucoasele - de vitaminele B şiE; ficatul - de vitaminele
K şi B; creierul şi inima - de vitaminele B şi F; oasele - de vitamina D;globulele albe - de vitaminele B şi
C etc. Studiile ştiinţifice dovedesc că, cu cât absorbţia de proteine, zaharuri şi grăsimi este mai mare,
cu atât aportul de vitamine naturale este mai necesar.Deficitul vitaminic se traduce prin oboseală,
dureri musculare, iritabilitate, insomnie, tulburări decreştere şi risc crescut de infecţii. Poluarea,
consumul de excitante (cafea, alcool, tutun, droguri)şi stresul sunt principalele cauze ale pierderii de
energie şi de vitamine (în special A, B, C, E, F şicoenzima Q10). Stările de deficienţă vitaminică
reprezintă în prezent o problemă.
Nu poate exista viaţă fără vitamine
Într-adevăr, cu toate că omul se poate dispensa de zahăr şi deanumite grăsimi, el nu poate trai fără
un aport suficient de vitamine.De aceea, alimentaţia trebuie să furnizeze necesarul. Noi
consumămadeseori alimente bogate în calorii, dar dezechilibrate din punct devedere calitativ. Este
vorba de pâinea albă, zaharul rafinat,
cerealelecare conţin gluten, grăsimile animale. Această alimentaţie săracă în vitamine este cauza pert
urbărilor metabolice. La originea multor tulburări de sănătate se află excesul de zahăr, degrăsimi, de
alcool, care determină carenţele vitaminice.
Exces de „deşeuri” = Carenţă de elemente vitale
Excesul de calorii din alimentaţia omului modern nu face decât să blocheze metabolismul celular;în
acelaşi timp, alimentaţia modernă nu reuşeşte să asigure vitaminele şi elementele mineralenecesare
organismului, iar lipsa vitaminelor perturbă regenerarea celulară. Astfel, paradoxal, deşise consumă o
hrană bogată caloric, apare de fapt o stare de subnutriţie alimentară, un exces dedeşeuri şi o carenţă
de elemente vitale. Celulele normale au capacitatea de a elimina deşeurile(toxinele) rezultate din
metabolism, iar organismul are mecanisme specializate de
detoxifiere.Carenţele vitaminice afectează capacitatea de detoxifiere a organismului, determinândac
umularea de deşeuri. Numeroase anchete au demonstrat că alimentaţia obişnuită din
ţărileindustrializate este foarte săracă în vitamine. Aceste carenţe sunt în acelaşi timp legate de
oinsuficientă igienă alimentară, de un exces de rafinare a alimentelor de bază şi de utilizarea
anumitor mijloace de conservare sau de fierbere care nu respectă integritatea vitaminelor. Estecazul
să ne facem o imagine clară şi completă despre vitamine, în ideea de a putea alegealimentele
naturale de care avem nevoie pentru a ne simţi bine. Cu adevărat, este necesară o nouăviziune
asupra vitaminelor!
Vitaminele - sursa vieţii
Importanţa vitaminelor se explică prin faptul că ele constituie suportul energetic şi
informaţional pe care vegetalele îl captează din aer şi care este încorporat prin fotosinteză. Radiaţiile 
solareconţin o energie subtilă, care este înmagazinată în moleculele de vitamine. Această energie
estecunoscută sub diverse denumiri; în cele ce urmează, o vom numi „element vital”.
Fotosinteza pune în mişcare un lanţ de fabricare a substanţelor vegetale sub efectul razelor solare. Ea
încorporează acest element vital în pigmenţi, categorie de substanţe din care fac parte şivitaminele.
Vitaminele realizează uniunea dintre energia radiaţiilor solare şi elementele fizice,minerale de pe
pământ.Putem vorbi despre materia organică naturală, vie, în opoziţie cu materia minerală sau
cudeşeurile fosile (petrol sau alte sedimente). Analogic, trebuie să stabilim o diferenţă întrevitaminel
e naturale şi copia lor sintetică. Doar vitaminele produse de natură sunt obţinute prinacţiunea directă
a energiei radiaţiilor solare. Numai acestea au încorporată puterea elementuluivital, care susţine
întreaga activitate celulară. În plus, pentru ca alimentele să-şi conserve toată bogăţia lor în vitamine
şi să fie utile corpului nostru, este necesar să fie cât mai proaspete posibilşi să nu fie contaminate de
poluarea chimică. Un aliment proaspăt conţine în el o energie care vaacţiona la nivel celular. Cu toţii
am remarcat că există o diferenţă între o salată proaspătă şi unaţinută în frigider timp de 3-4 zile. În
natură totul este mişcare, iar vitaminele,
datorităelementului vital pe care îl conţin, contribuie la accentuarea forţei vitale. Atunci când leconsu
măm, alimentele trebuie să fie impregnate de această forţă, deoarece aceasta este condiţia pentru
ca energia produselor naturale să poată fi în întregime transmisă celulelor noastre.
Rolul vitaminelor în corpul nostru
Vitaminele sunt catalizatori biologici, jucând rol de cofactori sau de activatori ai unor
enzime:Vitamina B2 este coenzima flavo-enzimelor, vitamina B1 este coenzima decarboxilazelor,vita
mina B6 formează coenzima transaminazelor, vitamina PP formează partea activă acoenzimelor NAD
+ şi NADP+, acidul pantotenic intră în compunerea coenzimei A,indispensabilă în metabolizarea
acizilor graşi, biotina formează coenzima carboxilazelor etc.Vitaminele participă la buna desfăşurare a
unor importante procese metabolice, absolut necesarecreşterii şi dezvoltării organismului. Unele
vitamine formează în celule importante sisteme deoxidoreducere, care intervin în metabolismul
glucidelor, lipidelor, protidelor şi al altor
compuşi;ele reglează oxidoreducerea din celule şi contribuie la transportul hidrogenului pe
caleneenzimatică.
Există oare o inteligenţă a materiei?
Pentru a explica rolul vitaminelor, trebuie să analizăm procesele metabolice. Metabolismulreprezintă
totalitatea proceselor biochimice subtile prin care se generează şi este utilizată energianecesară
menţinerii vieţii. Pentru ca procesele de înlocuire a elementelor uzate să se desfăşoarefără probleme,
alimentaţia trebuie să garanteze două aspecte: pe de o parte, un aport suficient decarburant, care va
fi ars în timpul reacţiilor de combustie, eliberând energie (lipidele şi glucidelealimentare) şi, pe de altă
parte, un aport de substanţe de reconstrucţie (proteine), care servesc ca bază în fabricarea
structurilor corpului şi în sinteza de albumină, anticorpi etc. Există un lanţ dereacţii succesive, unele
care distrug materiile uzate, altele care reconstruiesc materia. Vitaminelesunt cele care creează
legăturile dintre combustie, distrugere şi reconstrucţia biochimică. Ele  
reprezintă o parte din energia şi din informaţia necesare transformărilor care se produc în
materiaorganică a corpului. Aportul de vitamine trebuie să fie deci proporţional cu caloriile ingerate,
căcivitaminele, împreună cu elementele minerale, sunt cele care catalizează şi favorizează
acestereacţii de schimb. Mişcarea metabolică de reînnoire continuă a moleculelor biochimice
este posibilă datorită vitaminelor, care intervin în procesele enzimatice complexe. Această mişcaremo
leculară de distrugere-reconstrucţie (catabolism-anabolism) este cea care creează energia, iar la
rândul ei, respectiva energie se află la originea acestei mişcări. Graţie vitaminelor, celulele potsă
asimileze, să conserve şi să utilizeze energia vitală.Primele vitamine descoperite au fost aminele.
Aceste amine controlează schimburile de
energievitală. O nouă înţelegere a schimburilor moleculare inteligente între celule sugerează căvitami
nele realizează la nivel metabolic rolul pe care şi-l asumă hormonii la nivel celular.Hormonii sunt
macromolecule care au rolul de a transmite informaţiile de la glandele endocrine.Acestea sunt un fel
de orologiu biologic, ele regularizând ciclurile ritmice ale ţesuturilor şi aleorganelor. În cadrul acestor
cicluri, apar substanţe stimulatoare sau inhibitoare, care servesc laarmonizarea vieţii celulare. De
exemplu, prostaglandinele sunt sintetizate în câteva secunde şidurata lor de viaţă nu depăşeşte
câteva minute. Ele sunt derivaţi ai vitaminelor F. De asemenea,acţiunea pe care o exercită vitamina D
asupra oaselor, intestinelor şi rinichilor, favorizândreţinerea calciului, este un exemplu de intervenţie
hormonală rapidă.
Vitaminele – mesagerii inteligenţei universale
Inteligenţa universală dictează materiei organice din organismul uman prin vectorii
vitaminici.Vitaminele pot fi considerate vectorii unei inteligenţe. Ele aduc informaţii la scară celulară.
Toateaceste informaţii stimulează viaţa celulelor, transmiţându-le o mişcare, un ritm, o
frecvenţăvibratorie. Vitaminele sunt „instrucţiuni” pentru metabolismul celular. Ele aduc
instrumentenucleului celular pentru ca acesta să dirijeze „simfonia metabolică”, prin codul
genetic.Dacă vitaminele încorporează o anumită calitate energetică în regnul vegetal, ele oferă
apoiaceastă energie celulelor omului, pentru reglarea metabolismului său. Realizăm astfel că
înUnivers există o inteligenţă şi putem spune că vitaminele sunt într-o anumită măsură
vehicululacestei inteligenţe în plan material şi în metabolismul celular şi totodată că această
inteligenţăaduce celulelor noastre un fel de instinct, de lege naturală, care a fost inoculată de mult
timpregnului vegetal. Prin urmare, celulele umane nu mai au nevoie să conţină această cunoaştere.
Elenu vor mai produce vitamine, deoarece „ştiu” că pot să le găsească în alimentele vegetale. Săluăm
spre exemplu vitaminele B. Ele sunt indispensabile fabricării unui anumit număr
de proteine nobile, cum ar fi hormonii, prostaglandinele sau substanţele cu rol de transmitere ainflux
ului nervos în sistemul simpatic. Toate aceste substanţe sunt suportul unei informaţiiinteligente. Este
remarcabil să constatam că secreţia unui hormon sau a unui neuro-mediator
alsistemului simpatic depinde de factorii inteligenţi. Aceste vitamine sunt astfel precursoriiaminelor
biogene care, după cum chiar numele lor o indică,sunt proteine ce transmit viaţa.Simple molecule
îmbibate cu un element vital inteligent sunt capabile să inducă în corpul nostrulanţuri întregi de
reacţii, care sunt rodul evoluţiei speciilor, fără cea mai mică cheltuială deenergie pentru fabricare,
deoarece aceste molecule ne sunt oferite de către Natură! Toate
acesteane fac să presupunem că acolo unde regnul vegetal sa oprit, Natura a continuat cursul perfecţ
ionării sale în corpul animalelor şi, în final, în corpul omului. Vitaminele nu mai sunt decifabricate în
corpul uman. Este vorba despre o lege a economiei interne a Naturii, astfel încât ceeace regnul
vegetal a făcut în atâta timp şi cu atâta energie devine disponibil pentru animal şi pentruom fără o
cheltuială energetică suplimentară. Cu această energie economisită, corpul poate să
sintetizeze noi hormoni, care servesc la o aranjare mai complexă şi la transmiterea uneiinteligenţe su
btil8e, divine. În toate cazurile, vitaminele se află la baza acestei evoluţii ainteligenţei materiei, fiind
utile transmiterii de energie şi de informaţie, de la regnul vegetal, pânăla regnul uman. Acesta este
rolul principal al vitaminelor. Acum înţelegem de ce aportul suficient de vitamine prin alimentaţie are
efecte benefice asupra organismului, în timp ce carenţa învitamine determină o scădere generală a
funcţiilor vitale şi o diminuare a tonusului fizic.Organismul uman are nevoie să fie în mod constant în
relaţie cu Natura care-l înconjoară şiaceastă relaţie se stabileşte şi cu ajutorul alimentelor naturale,
proaspete, sănătoase, bogate învitamine.
ROLUL VITAMINELOR ÎN ORGANISM
 Necesarul de vitaminele în dieta umană este de câteva miligrame pe zi. Spre deosebire deminerale,
ele sunt distruse de temperaturi ridicate şi, fiind instabile, se pot pierde în timpul preparării
mâncărurilor. După natura solventului care le măreşte biodisponibilitatea sau le asigurăeliminarea
(când sunt în exces), vitaminele se împart în două grupe:- solubile în grăsimi (liposolubile) –
vitaminele A, D, E, F şi K;- solubile în apă (hidrosolubile) – vitamina C şi complexul BVitaminele şi
sărurile minerale se mai numesc micronutrienţi. Lipsa totală a unei vitamine senumeşte avitaminoză
şi poate duce la moartea organismului. De cele mai multe ori însă, apare olipsă parţială, numită
hipovitaminoză. Pe de alta parte, hipervitaminoza (excesul de vitamine înorganism) duce la
dezechilibre în desfăşurarea proceselor metabolice.
Vitamina A (retinol)
se mai numeşte şi vitamina creşterii. În stare pură, se prezintă sub formă deulei sau cristale galbene.
În plante, se află sub formă de provitamine A – carotenoidele, dintrecare cel mai cunoscut este
betacarotenul. Retinolul menţine procesul de creştere şi consolidare aoaselor şi vitalitatea pielii,
părului, dinţilor şi gingiilor; măreşte rezistenţa la infecţiile respiratoriişi scurtează perioada de boală
provocată de acestea; menţine sănătatea straturilor superficiale aleţesuturilor şi organelor interne;
contribuie la înlăturarea petelor pigmentare determinate de vârstă;antrenează activitatea creierului;
intervine în procesul de multiplicare a celulelor şi de formare aţesuturilor; diminuează riscul bolilor
cardiovasculare; contribuie la echilibrarea hormonală prinasigurarea bunei funcţionări a tuturor
glandelor endocrine; stimulează imunitatea şi preîntâmpinădegenerescenţa celulelor şi bolile
bătrâneţii asociate acesteia.
Vitamina B1 (tiamină)
face parte din categoria vitaminelor hidrosolubile, aşa încât se
pierde prin fierbere. Se află în drojdia de bere, tărâţele de grâu, ciuperci, legume uscate şi nuci.
Esteesenţială pentru funcţionarea sistemului nervos, împiedică degenerarea mielinei, asigurătransmit
erea influxurilor nervoase şi ameliorează semnificativ tulburările de memorie; luptăîmpotriva
agenţilor infecţioşi, asigurând un plus de energie organismului şi potenţând
acţiuneaantiinflamatoare a vitaminei
C; stimulează activitatea inimii şi reglează tensiunea arterială; protejează organismul faţă de
intoxicaţiile cu plumb şi ajută în terapia specifică a dependenţei dealcool; contribuie la dezvoltarea
normală a fătului şi previne apariţia malformaţiilor congenitale;reduce aciditatea sângelui; previne
răul de mare şi de înălţime; diminuează durerile de dinţi şicele cauzate de herpesul zoster.
Vitamina B2 (riboflavină)
are un rol deosebit în mecanismul vederii, menţinerea integrităţii pielii şi a mucoaselor. Alimentele de
origine animală ce au în componenţă această vitamină suntrinichiul, ficatul, inima, creierul, splina,
carnea de peşte, icrele, albuşul de ou. Dintre alimentelevegetale, amintim păpădia, urzicile, spanacul,
fasolea verde, ardeiul gras, caisele, căpşunile,strugurii şi prunele. Această vitamină asigură sănătatea
pielii, unghiilor şi părului şi previnecrampele musculare. Contribuie la menţinerea longevităţii
organismului; protejează vederea,măreşte acuitatea vizuală, combate oboseala oculară, senzaţiile de
arsură, hipersecreţia lacrimalăşi previne apariţia cataractei; reduce numărul celulelor precanceroase
şi scade incidenţa
unor forme de cancer; stimulează sinteza insulinei, intervenind în metabolismul glucidelor şi prevenir
ea sau ameliorarea diabetului.
Vitamina B3 sau PP (niacină)
– acţionează în metabolismul glucidelor, lipidelor şi proteinelor;intervine în mecanismele intime
ale ADN-ului, asigurând protecţie împotriva
mutaţiilor genetice; previne ateroscleroza, prin scăderea sintezei trigliceridelor şi a colesterolului rău 
şi stimuleazăcolesterolului bun (efect potenţat de administrarea simultană de crom); intensifică
circulaţiasanguină şi reduce tensiunea arterială; intervine în metabolismul serotoninei, determinând
astfelatenuarea durerilor la bolnavii reumatici; intervine în sinteza hormonilor sexuali
(estrogeni, progesteron, testosteron), a tiroxinei, insulinei; ajută la combaterea dependenţei
de alcool, tutunşi droguri şi contribuie la terapia specifică a unor boli psihice (schizofrenie, depresie);
atenueazătulburările gastrointestinale şi respiraţia urât mirositoare, menţinând starea de sănătate asi
stemului digestiv; ajută la uşurarea migrenelor. Surse importante de vitamina B3 sunt produselede
origine animală precum carnea de vită, carnea albă, peştele şi produsele lactate. De
asemenea,ciupercile proaspete, pâinea integrală şi cerealele conţin cantităţi importante de vitamina
B3.Dintre fructe, bogate în această substanţă sunt smochinele, curmalele, piersicile şi avocado.
Vitamina B5 (acid pantotenic) este indispensabilă vieţii şi absolut necesară arderii
proteinelor,lipidelor şi glucidelor din alimente; menţine „inteligenţa materiei vii” prin activarea
sistemuluinervos parasimpatic şi stimularea proceselor de digestie, de excreţie şi de reparare
celulară;combate stresul (se mai numeşte şi vitamina antistres) şi preîntâmpină oboseala prin
stimulareaactivităţii glandelor suprarenale; asigură fertilitatea la ambele sexe şi se constituie într-
unadevărat elixir al tinereţii; eficientă în poliartrita reumatoidă; stimulează creşterea şi
rezistenţamucoaselor, părului şi unghiilor; potenţează terapia de detoxifiere în caz de alcoolism
cronic; previne infecţiile, măreşte capacitatea de formare a anticorpilor şi ajută la vindecarea rănilor;a
djuvant în tratamentul şocurilor post-operatorii. Din grupa vitaminelor solubile în apă şisintetizate de
plantele verzi, vitamina B5 este cea care ajunge în organele animalelor care leconsumă, mai ales în
ficat şi ouă.
Vitamina B6 (piridoxină)
nu se stochează în organism, fiind necesară administrarea unei dozezilnice. Există în tărâţele de grâu,
drojdia de bere, rinichi, ficat, creier. Se distruge prin fierberesau congelare, carenţa ducând la
dermatite şi anemie. Asigură energia necesară organismului,intervenind în metabolismul glucidelor şi
al aminoacizilor; permite sintetizarea acizilor nucleicicu rol în întârzierea procesului de îmbătrânire;
este indispensabilă echilibrului psihic;
reduceriscul afecţiunilor cardiovasculare prin stimularea producerii de homocisteină; amelioreazărăs
punsul imunologic în cazul infecţiilor virale şi al bolii canceroase prin stimularea
produceriide globule albe şi de interleukine; participă la sinteza insulinei, perturbă mecanismelediabe
togene şi reduce posibilitatea apariţiei complicaţiilor bolii; necesară femeilor însărcinate şicelor care
alăptează; are rol în prevenirea unor boli nervoase şi dermatologice; atenuează greaţaşi contribuie la
ameliorarea „răului de dimineaţă”; reduce spasmele musculare nocturne, cârceii,amorţeala mâinilor
şi anumite forme de nevrite ale extremităţilor; contribuie la eliminarea apeidin ţesuturi, acţionând ca
diuretic.
Vitamina B8 (biotină)
are un rol esenţial în metabolismul glucidelor, lipidelor şi al proteinelor, precum şi în metabolismul
energetic celular; intervine în sinteza globulelor roşii şi a limfocitelor şi ajută la formarea ADN-ului şi a
ARN-ului mesager; încetineşte încărunţirea părului şi ajută la prevenirea şi tratamentul calviţiei;
atenuează durerile musculare; ajută la cicatrizarea rănilor şi lavindecarea eczemelor şi dermatitelor.
Se găseşte preponderent în fructe, orez integral, spanac,roşii, păducel, păpădie, nuci, ciuperci,
porumb morcovi, lapte.
Vitamina B9 (acid folic)
participă la multe sinteze organice (neurotransmiţători, acizi nucleici),contribuind la menţinerea
echilibrului psihic; reface structura normală a celulelor uterului,denaturate de folosirea
contraceptivelor şi preîntâmpină dezvoltarea cancerului de col uterin; protejează persoanele
de vârsta a treia, scăzând riscul bolilor coronariene, al tulburării facultăţilor intelectuale şi al
tulburărilor de comportament; ameliorează manifestările clinice în boala Crohn şi previne apariţia
polipilor rectali responsabili de rectocolita hemoragică; măreşte lactaţia şioferă organismului
protecţie împotriva paraziţilor intestinali şi a toxinelor alimentare;
conferă pielii un aspect sănătos; protejează organismul faţă de acţiunea toxică a fumului de ţigară. Ne
cesităţile corpului nostru pot fi pe deplin satisfăcute printr-o alimentaţie echilibrată: migdale,legume
verzi, sparanghel, spanac, varză, porumb, morcov, fasole verde, caise, banane, portocale,mazăre.
Vitamina B12 (cobalamină)
intervine în metabolismul azotului şi al glucidelor şi stimuleazăsinteza fosfolipidelor şi a ADN-ului;
influenţează pozitiv activitatea sistemului nervos, acţionândca tonic cerebral, diminuând iritabilitatea
şi mărind puterea de concentrare, memoria şi
echilibrul psihic; contribuie la sinteza globulelor roşii, prevenind astfel anemiile; stimulează creşterea 
şimăreşte pofta de mâncare la copii; joacă un rol important în detoxificarea organismului de
metalegrele; încetineşte procesele de îmbătrânire; are acţiune energizantă, putând ameliora
sindromuloboselii cronice. Vitaminele B acţionează sinergic, astfel încât este de preferat
administrarea lor concomitentă: vitamina B2 este implicată în obţinerea de vitamina B6 care, la
rândul ei, esteindispensabilă pentru producerea vitaminei B3; vitamina B2 stimulează sinteza
vitaminei B12, iar insuficienţa ei este suplinită de un aport suplimentar de vitamina B3. Cea mai bună
sursă eficatul, dar şi peştele, ouăle, laptele şi derivatele lactate.
Vitamina B17 (letril sau amigdalină)
este mai puţin cunoscută în lumea medicală. După ani decercetări, biochimistul Ernest Krebs a izolat
în 1950 o nouă vitamină, pe care a denumit-o B17.Se aduc în discuţie tot mai mult o serie de ipoteze
conform cărora cancerul ar fi o
boală provocată de absenţa unei substanţe pe care omul modern a eliminat-o din dieta sa, şi anumevi
tamina B17. Sâmburii de caise constituie cea mai bogată sursă naturală de vitamina B17. Îngeneral,
seminţele fructelor (mai puţin citricele) conţin această substanţă, care le conferă un gustamărui,
specific. Conform studiilor efectuate de Krebs, consumul zilnic a 7-10 sâmburi de
caise previne apariţia cancerului. Tratamentul, considerat în prezent neconvenţional, constă îninjecta
rea intravenoasă a unor doze de amigdalină, timp de 2-3 săptămâni, urmată de doze orale, pentru
menţinere.
Vitamina C(acid ascorbic)
este conţinută, în principal, de fructe şi legume, dintre care cele maiimportante sunt: ardeiul gras,
pătrunjelul, hreanul, spanacul, loboda, conopida, ceapa verde,ridichile, măceşele, coacăzele, zmeura,
vişinele, corcoduşele, gutuile, caisele şi afinele. Unuiadult i se recomandă consumarea zilnică a circa
700 g de legume şi fructe. Vitamina C estesolubilă în apă şi ajută la absorbţia fierului şi fixarea
calciului în organism, dar se distruge uşor  prin fierbere sau congelare. Vindecă rănile, combate
sângerarea gingiilor şi ajută în surmenajulfizic sau intelectual. Este important de ştiut că aspirina
triplează viteza de eliminare a vitamineiC. Boala provocată de carenţa vitaminei C se numeşte scorbut
şi se caracterizează prin scădereaîn greutate, slăbiciune, hemoragii subcutanate, inflamarea gingiilor,
pierderea dinţilor şi chiar moartea. Vitamina C stimulează sistemul imunitar, fiind o barieră în calea
pătrunderii infecţiilor în corp, protejându-l de efectele neplăcute ale răcelilor obişnuite; favorizează
activitatea inimii şia muşchilor, acţionând ca factor anti-trombotic, hipocolesterolemiant şi
hipotensor; participă laformarea hormonilor şi a colagenului; creşte fertilitatea masculină şi previne
displazia de
coluterin; împiedica formarea nitrosaminelor, oferind astfel protecţie împotriva agenţilor cancerigeni;
luptă împotriva îmbătrânirii, acţionând în direcţia neutralizării radicalilor liberi deoxigen.

Vitamina D (calciferol)
este liposolubilă şi se găseşte în alimente, atât în stare liberă, cât şi subformă de provitamine. Este
rezistentă la temperaturi înalte, iar în cantitate mare se găseşte înuleiurile de peşte, ficat, unt, ouă,
lapte, drojdie de bere etc. Are un rol fiziologic foarte important,favorizând absorbţia calciului şi a
fosforului. Însă rolul fundamental al vitaminei D constă înreglarea metabolismului. În avitaminoze D,
apare rahitismul la copii şi osteomalacia la adulţi, boli manifestate prin deformarea oaselor. La
începutul secolului XX s-a descoperit că ficatul de  
cod şi uleiul obţinut din el, folosite la început ca remediu băbesc, erau chiar eficiente. În anul1924 s-a
ajuns la concluzia că anumite alimente tratate cu ultraviolete puteau preveni rahitismul.Aceste indicii
au dus la descoperirea unui compus biologic activ, şi anume vitamina D3, formatîn pielea animalelor
în timpul expunerii la ultraviolete. Contribuie la buna asimilare a
vitamineiA şi, împreună cu aceasta, acţionează preventiv în cazul răcelilor şi ajută la tratareaconjuncti
vitelor.
Vitamina E(tocoferol)
este cunoscută ca factorul fertilităţii, deoarece are un rol foarte importantîn reproducere. Există din
plin în uleiul din germeni de grâu şi de porumb şi mai puţin în cel dinfloarea-soarelui. Din regnul
vegetal, sursele cele mai importante sunt: mazărea, salata, spanacul,varza şi morcovii. Vitamina
E împiedică deteriorarea celulelor de către radicalii liberi, stabilizândmembranele celulelor şi
îmbunătăţind funcţia imună la vârstnici; previne formarea cicatricelor adânci şi ajută la vindecarea
rănilor; creşte rezistenţa organismului, furnizând cantităţi sporite deoxigen; atenuează starea de
oboseală; stimulează imunitatea faţă de infecţiile virale, acţionând caun puternic factor
antiinflamator; previne bolile cardiovasculare, având acţiune anticoagulantă,tonic capilară şi
hipotensivă; contribuie la ameliorarea bolii diabetice.
Vitamina K (filochinonă)
numită şi antihemoragică are un rol major în procesul de coagulare asângelui, micşorând
permeabilitatea capilarelor, împiedicând formarea cheagurilor şi prevenindsângerările accidentale ale
copiilor mici; se asociază cu vitamina D în procesul de formare şi deconsolidare a oaselor şi a dinţilor
şi în combaterea osteoporozei; micşorează debitului menstrual;combate greţurile şi vărsăturile la
gravide; participă la metabolizarea proteinelor şi la fixareacalciului. Vitamina K este produsă de
propria noastră floră intestinală în proporţie de 50%. Restul provine din legume verzi precum salată,
broccoli, spanac, varză, mazăre, conopidă, pătrunjel, dinfructe precum kiwi şi avocado, din cereale şi
din uleiul de măsline sau de soia. Important:antibioticele atacă flora intestinală, producătoare de
vitamina K; pentru refacere, se recomandăiaurtul.
VITAMINA C – vitamina vieţii
O armă împotriva tuturor bolilor, probabil cea mai genială dintre invenţiile naturii este vitaminaC sau
acidul ascorbic, cum o numesc specialiştii. Dacă s-ar decerna medalia de aur la un concursal
substanţelor nutritive, ea ar fi câştigată incontestabil de Vitamina C. O substanţă mai preţioasănu se
găseşte pe tot pământul. Citiţi mai jos tot ce merită ştiut despre acest super-antibiotic.
O vitamină pentru plante, animale şi oameni
La animalele inferioare şi ulterior la cele superioare, vitamina C areprezentat catalizatorul tuturor
reacţiilor vitale. De fapt, prezenţa eia făcut posibilă viaţa şi mişcarea. Deci nu este de mirare că
fiinţeleimobile – plantele – consumă şi necesită relativ puţină vitamina C.Cu cât este mai dinamic, un
animal sau un om are nevoie de
ocantitate mai mare de vitamina C. În ascensiunea pe scara progresului biologic de la animal la om, vi
tamina C a fost un participant activ. Fără ea, ne-ar fi imposibil să percepem deosebirile dintre culori, s
ăconştientizăm trecerea timpului, sa trăim bucuria şi entuziasmul. Necesarul de vitamina C acrescut
odată cu evoluţia formelor de viaţă.
Funcţiile vitaminei C
În organismul uman, vitamina C are două mari funcţii: întărirea imunităţii şi echilibrarea psihicului. Ea 
este cel mai redutabil inamic al tuturor bolilor. În sistemul imunitar, vitamina Ceste duşmanul
neînduplecat al oricăror agenţi patogeni, al paraziţilor, virusurilor, microbilor şi al  
radicalilor liberi, care fug de ea ca dracul de tămâie. Faţă în faţă cu moleculele de vitamina C,radicalii
liberi n-au nici o şansă. Şi, întrucât ei ne aduc îmbătrânirea şi în final moartea, se poateafirma că
vitamina C este cel mai eficient apărător al tinereţii.
Cheia pentru o viaţă fericită
E absolut firesc să ne trezim dimineaţa, întâmpinând noua zi cu speranţă şi bucurie, aşa cum
facanimalele. Dacă un om se dă jos din pat fără chef, descurajat şi plin de gânduri negre, înseamnăcă
există o perturbare în biochimia creierului şi a nervilor săi. Un asemenea fenomen nu are voiesă se
petreacă. Vitamina C joacă aici un rol considerabil, ea poate fi chiar cheia ce ne deschidecalea spre o
viaţă mai fericită.
Vitamina C pentru un ţesut conjunctiv rezistent
Vitamina C mai are de îndeplinit în corpul nostru o funcţie suplimentară, defel neglijabilă.
Eaconsolidează ţesutul conjunctiv. În acelaşi timp, tonifică şi netezeşte pereţii tuturor vaselor
desânge, de la cele mari până la capilarele de dimensiuni microscopice. Cu vitamina C, varicele
şihemoroizii se retrag, iar ridurile şi încreţiturile pielii dispar.
Vitamina C pentru gingii sănătoase şi dinţi puternici
Cu un aport consistent de vitamina C vă întăriţi dinţii şi gingiile mai bine decât cu orice pastă.Mâncaţi
o lămâie pe zi şi veţi putea muşca din măr fără grijă. Acest proces de fortificare semanifestă vizibil la
gingii şi la alveolele maxilarului, oasele cu cel mai mare consum de calciudin corpul nostru. Calciul
singur se deplasează prea lent pe drumul său spre celule. Combinat însăcu vitamina C, el formează
nişte compuşi – aşa-numiţii chelaţi – fiind astfel transportat deurgenţă la destinaţie, prin curier rapid.
Efectele se observă mai ales în aprovizionarea cu calciu adentinei, materialul din care sunt făcuţi
dinţii. În absenţa vitaminei C, eficienţa calciului scade la jumătate.
Lămâie în loc de spălat pe dinţi?
Calciul şi vitamina C sunt stomatologii naturii, concurenţii nedeclaraţi ai dentiştilor. Mănâncă dedouă
ori pe zi câte o lămâie şi în acest mod te asiguri că ai în permanenţă respiraţia proaspătă şidinţii
perfect curaţi. Vitamina C omoară bacteriile ce dau naştere cariilor, iar calciul cimenteazămaxilarele şi
dinţii. „E o metodă mai sănătoasă decât sa-ţi freci de trei ori pe zi gingiile, până lerăneşti”, susţin
biochimiştii moderni. În sprijinul acestei afirmaţii, ei amintesc de arcadele dentaredescoperite în
siturile arheologice: au aparţinut unor oameni care au trăit acum 5000 sau 10.000de ani şi prezintă
dinţi sănătoşi, deşi pe vremea aceea nu existau cabinete stomatologice şi încănu se inventase pasta
de dinţi.
Vitamina C stabilizează greutatea corporală
Un lucru extrem de important pentru toate persoanele supraponderale şi obeze: vitamina C
estealiatul principal al celor ce doresc să devină supli. Este interesant de remarcat faptul că
animalelecare trăiesc în libertate îşi menţin greutatea corporală stabilă până la sfârşitul vieţii cu
ajutorulvitaminei C.
Reglator al procentului de fier
Vitamina C are şi alte funcţii în organismul nostru: ea „eliberează” fierul din peretele intestinuluişi din
splină şi îl transferă în sânge, pentru a permite aprovizionarea cu oxigen a celulelor.
Repararea ţesutului conjunctiv
Vitamina C joacă un rol preponderent în repararea şi regenerarea ţesutului conjunctiv. De aceea,este
de mare ajutor la contuzii şi loviri, precum şi în prevenirea şi tratarea diverselor traumatismesuferite
de sportivi.
Carenţa de vitamina C
Primele semne ce indică un deficit de vitamina C pot fi: sângerarea gingiilor, răcelile
frecvente,tendinţa de inflamare a mucoaselor, varicele, hemoroizii, excedentul de greutate co
rporală,oboseala persistentă, nervozitatea, dificultatea de concentrare, stările depresive,
tulburările desomn, ridurile, talpa gâştei la ochi, căderea părului, slăbiciune generală, lipsă de
farmec.
Absorbţia rapidă a vitaminei C
Această substanţă uimitoare este rapid absorbită în sânge şi în celule, dar şi trimisă în
spaţiulintercelular. Leucocitele (globulele albe), atât de importante pentru sistemul imunitar,
conţinconcentraţii înalte de vitamina C. La omul sănătos, ele sunt pline până la refuz cu
molecule devitamina C, fiind astfel înarmate până în dinţi pentru lupta cu germenii patogeni.
Vitamina C nu este toxică
Eventualul surplus de vitamină C se elimină prin urină într-un interval de 24 de ore. Rinichii
reţino cantitate redusă, pe care o reintroduc în metabolism. Dacă se ingerează o cantitate
exagerată devitamina C, organismul foloseşte doar jumătate.
Din când în când, câte un fruct
Potrivit unor cercetări de dată recentă, este important să consumăm alimente bogate în
vitaminaC, distribuite în porţii mici pe tot parcursul zilei. Deosebit de bogate în vitamina C
sunt: fructeleşi legumele proaspete, salata, ficatul.
O lămâie întreagă pentru sănătate
Dacă nu beţi doar sucul stors din lămâie, ci îi mâncaţi şi pulpa, acţiunea vitaminei C va fi de
20de ori mai puternică. Explicaţia constă în prezenţa bioflavonoidelor în pulpa fructului. Din
acestmotiv, biochimiştii ne sfătuiesc să nu ne mulţumim cu zeama, ci să mâncăm lămâia în
întregime.
Călăul radicalilor liberi
Alături de vitamina A, vitamina E şi seleniu, vitamina C face parte din grupa
principalilor antioxidanţi care combat radicalii liberi, ajutând celulele din corpul nostru să se
reînnoiască în permanenţă şi să-şi păstreze sănătatea. Radicalii liberi sunt ansambluri
de atomi cu un electronnecuplat şi o foame nepotolită de oxidare. Ei vor să smulgă dintr-o
moleculă oarecare a uneicelule învecinate un electron, felul lor de mâncare preferat, şi să-l
înghită. Când se întâmplăaceasta, atât molecula respectivă, cât şi echilibrul celulei sunt
perturbate, declanşându-se prompto serie de reacţii succesive. După o ofensivă încununată
de succes a radicalilor liberi, celulaslăbită poate fi atacată de miliarde de alţi radicali liberi.
Este o perspectivă deloc îmbucurătoare,fiindcă există un număr imens de radicali liberi, ce
nu aşteaptă decât o asemenea şansă. Ei semultiplică exploziv şi se află la ei acasă în
substanţele nocive şi toxice. Radicalii dăunători iaunaştere în corpul nostru pe mai multe căi.
Iată câteva: o plimbare pe o arteră intens circulată;consumul unei cutii de ton delicios, dar
otrăvit cu conservanţi, fumatul, care echivalează cu ofabrică uriaşă de radicali liberi. În ce
măsură au de suferit celulele în urma atacului lor ne-o arată,de pildă, numeroasele încreţituri
fine de deasupra buzei superioare sau ridurile ce brăzdeazăfrecvent feţele fumătorilor. În
consecinţă, amatorii de nicotină trebuie să se orienteze spre o hranăfoarte bogată în vitamina
C, întocmai ca oamenii care trăiesc într-un mediu poluat cu noxe (de pildă, în vecinătatea
unor coşuri industriale ce umplu aerul de fum).
Zvelţi şi în formă, cu două lămâi pe zi
Mâncând doar două lămâi pe zi, punem la adăpost moleculele
detiroxină, responsabile pentru supleţea şi vioiciunea noastră. Din păcate, mulţi medici nu cu
nosc încă acest lucru. De fapt, tiroida,mica glandă harnică plasată în faţa laringelui, produce, 
în modnormal, suficientă tiroxină, însă molecula ei simplă, extrem devulnerabilă, cade
imediat pradă radicalilor liberi, astfel încât nu
mai poate ajunge la celule. Doar moleculele de tiroxină însoţite de cel puţin 12 molecule de
vitamina C, ca nişte poliţişti imunitari, sunt protejate împotriva radicalilor liberi şi pot parcurge
drumul până la capăt, pătrunzând în celulele din organism. În concluzie:dacă mâncăm de
două ori pe zi câte o lămâie, moleculele noastre de tiroxină devin inatacabile şivom fi zvelţi şi
în formă.
Riscurile sportului de rezistenţă
Radicalii liberi apar în număr mare şi atunci când practicăm sporturi ce presupun un efort
fizicapreciabil timp îndelungat. Cu cât absorbim şi consumăm mai mult oxigen, cu atât mai
multemolecule agresive de oxigen vor tinde să oxideze ceva. În cazul unui maraton de
exemplu, nici orezervă imensă de vitamina C nu mai oferă protecţie suficientă. Din acest
motiv, cei ce
practicăun sport de rezistenţă, cum ar fi cicliştii, suferă adesea de infecţii ale căilor respiratorii
superioare.
Utilizările vitaminei C
Ochii reprezintă cel mai important dintre organele noastre de simţ, ce ne întreţine şi ne
salveazăviaţa. Cu ei vedem hrana, dar şi pericolul. Lichidul lacrimal conţine de 30-50 ori mai
multăvitamină C decât sângele. Un cristalin afectat de cataractă e sărac în vitamina C. Un
supliment deaproximativ 1 gram pe zi poate stopa şi chiar vindecă boala. De asemenea,
vitamina C le poate fide ajutor şi suferinzilor de glaucom. Administrată în doze mari (până la
30 grame zilnic), ea facesă scadă tensiunea intraoculară până la 16 mm Hg, ceea ce
înseamnă o ameliorare considerabilă.
Vitamina C consolidează ţesutul conjunctiv
O descoperire interesantă este aceea că în centrul unei răni recente se produce o acumulare
devitamina C. Ea este indispensabilă pentru formarea unui nou ţesut conjunctiv de colagen.
Ţesutulastfel alcătuit e elastic, dar mai rezistent la rupere decât cablurile de oţel ce susţin
podul GoldenGate din San Francisco. Dacă ne aprovizionăm regulat corpul cu nutrienţii
necesari şi în primulrând cu multă vitamină C, pielea îşi păstrează tonusul, rămânând netedă
şi elastică. La numai 30de minute după ce am ingerat alimente bogate în vitamina C,
producţia de colagen creşte de 6 ori.
Vitamina C şi astmul
De extraordinarele proprietăţi imuno-modulatoare ale vitaminei C pot beneficia şi bolnavii
deastmă, care - după cum rezultă adesea din analize - au prea puţin acid ascorbic în sânge.
Chiar şidoza moderată de 1 g luată zilnic poate ameliora astmul bronşic. Totodată, vitamina
C are şi oacţiune antihistaminică (dezinflamatoare) şi antialergică.
Să prevenim ateroscleroza
Acidul ascorbic ne tonifică vasele sanguine, menţinându-le pereţii netezi, astfel încât periculo
asele cristale, constituite din colesterol solidificat şi calciu, răspunzătoare
de îngustareavaselor şi în cele din urmă de instalarea aterosclerozei, nu-şi găsesc loc să se
fixeze. În condiţiileunei alimentaţii deficitare, vasele de sânge, mai ales venele, care sunt
oricum mai fragile, devin poroase, lăsând sângele să treacă în ţesutul alăturat. Vitamina C
vindecă aceste vase bolnave.
Influenţa vitaminei C asupra psihicului
Vitamina C are o însemnătate covârşitoare pentru psihicul nostru. Ca substanţă stimulatoare
şi de protecţie la nivelul glandei hipofize, ea face posibilă secreţia a zece hormoni ce
dirijează patrudomenii: sexualitatea, funcţiile tiroidei, stresul şi creşterea. Vitamina C participă
la sintezanoradrenalinei, o substanţă care ne înviorează şi ne face euforici. Când ne
confruntăm brusc
cuun pericol, de exemplu cu riscul unui accident, suntem obligaţi să reacţionăm cu vitezafulg
erului. În acel moment, se sintetizează imediat noradrenalină. În fiecare dintre aceste
etapeale procesului metabolic este prezentă vitamina C. Noradrenalina are, alături de
adrenalină, oacţiune excitantă, activează circulaţia, creşte tensiunea arterială şi ne ajută să
ne simţim proaspeţişi vioi. Vitamina C poate fi considerată un drog al fericirii, însă unul
natural, fabricat deorganismul nostru.
 
Nu obosit şi somnolent, ci în formă şi vioi
Vitamina C este necesară şi pentru sinteza serotoninei, o substanţă fără de care n-am reuşi
să nerelaxăm şi să dormim. O descoperire de ultimă oră a cercetătorilor vine să confirme
definitivînsemnătatea vitaminei C pentru sănătatea noastră mentală şi psihică. Este vorba de
contribuţia eila transmiterea impulsurilor nervoase, la stimularea memoriei şi capacitaţii de
concentrare. Lanumai o oră după ce a fost băută, zeama a 4 lămâi determină o înviorare
psihică şi mentală.Fenomenul invers, lipsa vitaminei C, duce la temutul proces al îmbătrânirii
cerebrale, la maladiaAlzheimer şi la distrugerea masivă a neuronilor. Avertisment pentru
sărbători: După o petrecerede trei zile şi trei nopţi cu nicotină, alcool, mâncăruri cu grăsime
în exces şi aer mizerabil, înţesatcu fum de ţigară, oricine se poate îmbolnăvi de Alzheimer în
stadiu incipient. Toate rezervele devitamina C sunt irosite şi, într-un răstimp foarte scurt,
creierul şi neuronii îmbătrânesc cu câtevadecenii.
De unde luăm vitamina C?
Măceşele, afinele şi ardeiul gras sunt mult mai bogate în vitaminaC decât clasicele lămâi.
Citricele, precum lămâile sau portocalele,nu sunt cea mai bună alegere dacă ai nevoie de o
cantitate foartemare de vitamina C. Poţi opta în schimb pentru un fruct exotic,cum ar fi
papaya sau guava, sau o mână de coacăze de pădure, ceconţin de 3 ori mai mult acid
ascorbic, cum mai e numită aceastăvitamină. Dacă nu, oricând poţi lua sirop de măceşe sau
măceşesimple, din care poţi face ceai. Acestea au, pe suta de grame, de 20de ori mai
multă vitamina C decât lămâile.
Răcelile dese, lipsă de vitamina C
Vitamina C este un bun antioxidant care îmbunătăţeşte reacţia de apărare a organismului.
Esteeficientă în oxidarea grăsimilor şi ajută metabolismul celular. Un aport suplimentar de
vitaminaC este necesar atunci când organismul este supus unui stres suplimentar, cum ar fi
perioada deiarnă. Fumătorii, diabeticii şi persoanele cu diferite infecţii au nevoie de o
cantitate mai mare deacid ascorbic. Semnele unei cantităţi scăzute în organism sunt, de
regulă, puţin vizibile. E posibilsă ai mai puţină vitamina C în organism dacă ai o
susceptibilitate mai mare la infecţii şi dacă teînvineţeşti mai uşor. Cele mai bune surse din
această vitamină sunt legumele verzi şi fructele de pădure. Cea mai mare cantitate o
au măceşele. Şi vişinele sau merele au o concentraţie ridicată.Legumele au şi ele o
concentraţie mare, dar este de dorit să fie consumate în stare crudă şi câtmai proaspete. În
timpul iernii, un aport important de vitamina C îl au murăturile. Mai puţincunoscut, ardeiul
gras are o concentraţie foarte ridicată de acid ascorbic. În timpul verii, fructelede pădure pot fi
o alegere mult mai bună decât lămâile.
Fierberea inactivează vitamina C
Pentru a asimila cât mai mult din această vitamină, nu fierbeţi alimentele, ne învaţă
nutriţioniştii.Orice procedeu de încălzire (fierbere, coacere, prăjire) la peste 50°C inactivează
vitamina C.Legumele trebuie doar opărite. Şi expunerea la aer timp îndelungat are acelaşi
efect. Mâncaţifructe sau legume în stare crudă şi la scurt timp după ce le-aţi tăiat.Pentru a
prepara un ceai bogat în vitamina C, adăugaţi lămâia cândlichidul este călduţ şi beţi-l imediat.
Alimente cu o concentraţie mare de vitamina C (mg. / 100 gr)
măceşe – 1.500
ardei roşu – 190
 coacăze – 150
pătrunjel – 100
kiwi – 92
ardei gras – 90
broccoli – 80
portocale – 71
lămâi – 70
VITAMINA D - activatorul sistemului imunitar
Această vitamină liposolubilă se găsete în germenii
de grâu, uleiurile vegetale, majoritatea vegetalelor  proaspete. De asemenea, în laptele integr
al, unt,gălbenuul de ou, ficatul peştilor (ulei de morun), peştii graşi (heringi, sardele), polen. 
Asimilarea vitaminei D doar din hrană nu e suficientă. Ea trebuieasociată şi cu expunerea la
soare şi administrarea desuplimente. Doza zilnică recomandată este de 2.000 deunităi, iar
un aport suficient din acest nutrient este eficient nu doar în menţinerea sistemului osos
sănătos,ci şi în cazurile de cancer de sân, colon sau diabet.Studii au demonstrat că vitamina
D este indispensabilăîn buna funcţionare a inimii, a pancreasului, amusculaturii şi a
creierului.Lumea modernă este bântuită de epidemia deficienţei de vitamina D, această
epidemie fiind de oaşa gravitate, încât face ca gripa porcină AH1N1 să pară doar o simplă
răceală. Deficienţa devitamina D nu doar că se extinde în mod alarmant, dar este şi cauza
principală a altor boli
grave precum cancerul, diabetul, osteoporoza şi afecţiunile inimii. Un studiu publicat în ediţia 
dinmartie 2010 a Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism
a arătat că un procent şocant de59% din populaţie suferă de deficienţa de vitamina D. În
acelaşi timp, 25% din persoanele testate prezentau un nivel extrem de scăzut de vitamina D
în organism. Autorul principal al studiului, dr.Richard Kremer de la Centrul de Sănătate al
Universităţii McGill spune că „Nivelurile anormalede vitamina D sunt asociate cu o întreagă
gamă de boli, inclusiv cancerul, osteoporoza şidiabetul, precum şi tulburările cardiovasculare
şi cele legate de sistemul imunitar.” Acest studiuconfirmă existenţa unei legături clare între
deficienţa de vitamina D şi grăsimile stocate înorganism. Astfel este susţinută teoria enunţată
cu mulţi ani în urmă, şi anume că razele soarelui facilitează pierderea grăsimii din
organism.
Vitamina D ar putea fi mecanismul hormonal princare acest fenomen al pierderii grăsimii
operează în corpul uman. Însă rezultatele cercetărilor legate de vitamina D nu se
opresc aici...
Activează sistemului imunitar
Cercetări recente desfăşurate la Universitatea din Copenhaga au dezvăluit că vitamina Dacti
vează sistemul imunitar prin „armarea” celulelor T, astfel încât acestea să combată
infecţiile.Această cercetare condusă de prof. Carsten Geisler în cadrul Departamentului Sănă
tăţii,Imunologiei şi Microbiologiei, a arătat că, fără vitamina D, celulele T ale sistemului
imunitar rămân adormite, neoferind aproape deloc protecţie împotriva invaziei
microorganismelor şivirusurilor. În schimb prezenţa vitaminei D în circuitul sanguin face ca
celulele să fie „armate” şisă detecteze invadatorii, distrugându-i şi eliminându-i din organism.
Cu alte cuvinte, vitamina Dacţionează precum cheia de contact a maşinii dvs.: Maşina nu va
porni, decât după ce aţi introduscheia în contact şi aţi pornit motorul. În acelaşi fel, sistemul
dvs. imunitar nu va funcţiona decâtdacă este activat din punct de vedere biochimic de
vitamina D. Dacă începeţi sezonul rece cu
odeficienţă de vitamina D, sistemul dumneavoastră imunitar este practic lipsit de apărare
împotriva gripei. De
aceea, persoanele care se îmbolnăvesc sunt cele care petrec mult timp încasă şi îşi
desfăşoară activitatea la interior, fiind astfel expuse la o deficienţă cronică de vitaminaD.
De fapt, persoanele care au decedat din cauza AH1N1 sufereau de deficienţă de vitamina
D.Practic, ele nu mai beneficiau de protecţia oferită de sistemul imunitar, fiind astfel ţinte
uşoare pentru gripa porcină.Aceste descoperiri legate de „armarea” sistemului imunitar de
către vitamina D au fost publicateîn revista Nature Immunology. În urma comentariilor pe
marginea descoperirilor, cercetătorii auajuns la aceeaşi concluzie: „Oamenii de ştiinţă ştiau
de foarte mult timp că vitamina D esteimportantă pentru absorbţia calciului şi că deficitul
ei implică boli precum cancerul şiscleroza multiplă, dar ceea ce nu au realizat este faptul că
vitamina D este crucială pentruactivarea sistemului imunitar
- lucru care ne este clar acum.” (Sursa:UK Telegraph).Se pare însă că CDC şi WHO ignoră
complet această cercetare, altfel ar fi recomandat vitaminaD pentru combaterea epidemiei
AH1N1 în locul injecţiilor de vaccin. Vitamina D ar fi fost multmai eficientă şi mai puţin
costisitoare în lupta împotriva epidemiei decât vaccinurile, mai ales căaceste vaccinuri nu îşi
fac efectul decât în prezenţa unei reacţii din partea sistemului imunitar,
iar  pentru această reacţie, prezenţa vitaminei D în corp este indispensabilă! Mai
mult, vaccinurile prezintă efecte secundare nedorite, precum afecţiuni neurologice grave, în
timp ce singurul efectsecundar al vitaminei D este că previne apariţia a 77% din cazurile de
cancer.
Numitorul comun al afecţiunilor
Ceea ce ne este acum foarte clar în urma desfăşurării tuturor noilor studii, este că
deficienţa devitamina D poate fi numitorul comun al majorităţii bolilor degenerative
moderne, cu efectedevastatoare. Pacienţii cu insuficienţă renală suferă la unison de
deficienţă de vitamina D, iar diabeticii se află de obicei în aceeaşi situaţie. Cei care suferă de
cancer, precum şi persoanele cuosteoporoză şi scleroză multiplă prezintă aproape în toate
cazurile deficienţă gravă de vitaminaD.De fapt, deficienţa de vitamina D este cauza principală
a atât de multe afecţiuni degenerative,încât doar remediind deficienţa în rândul populaţiei, am
putea foarte bine ruina „industria deasistenţă medicală” orientată spre profit, ce domină
medicina occidentală a zilelor noastre. Cualte cuvinte, educaţi populaţia în legătură cu
vitamina D şi industria cancerului va suferi pierderifinanciare devastatoare (vitamina D
previne 5 din toate tipurile de cancer).Acesta ar putea fi motivul pentru care multe companii şi
organizaţii non-profit, a căror autoritateşi putere depind de boala canceroasă şi de alte boli,
se angajează atât de activ în lupta împotrivaconştientizării importanţei vitaminei D. Institutul
Naţional pentru Cancer (SUA), de exemplu, ceamai prosperă organizaţie non-profit la nivel
mondial, publică neîncetat reclame care ocupă oîntreagă pagină, având scopul de a
înspăimânta oamenii în legătură cu razele solare, menţinându-iastfel în starea de deficienţă
de vitamina D. Această deficienţă serveşte intereselor de putere ale
 National Cancer Institute, această instituţie asigurându-se că oamenii vor rămâne în
continuaresusceptibili de a face cancer, chiar dacă ar putea beneficia gratuit de o soluţie deja
accesibilă – razele solare.În mod similar, FDA ( Food and Drug Administration) nu are niciun
interes ca oamenii să afleadevărul despre vitamina D, deoarece populaţia bine informată ar
consuma în mod inevitabil maimulte suplimente de vitamina D, reuşind astfel să prevină tot
feluri de boli şi afecţiuni, pe careindustria farmaceutică se bazează pentru profiturile sale.
Fiecare pacient care ia vitamina Dinduce o pierdere financiară, reprezentând banii plătiţi pe
medicamente în tratarea
cancerului,diabetului sau afecţiunilor inimii. La fel, nici celelalte organizaţii non-profit din indus
triacancerului nu doresc ca oamenii să afle adevărul despre vitamina D. Ei preferă să vândă
încontinuare produse ridicole ca Panglica Roz (simbol internaţional pentru lupta împotrivacan
cerului de sân) pretextând astfel strângerile de fonduri pentru continuarea cercetărilor desfăş
urate în căutarea remediului pentru cancer, o căutare fictivă, sortită eşecului, deoarecerazele
solare au vindecat şi prevenit cancerul încă din momentul apariţiei omenirii pe
această planetă. Strămoşii noştri nu erau nevoiţi să alerge după un remediu sau să militeze p
entru un  tratament de vindecare prin strângeri de fonduri; ei pur şi simplu păşeau în lumina
soarelui,fiindvindecaţi de cancer prin expunerea la acţiunea razelor solare. Plimbarea pe afar
ă în sineconstituie vindecarea de cancer, despre care industria susţine că necesită miliarde
de dolari pentrucercetări adiţionale.
Singurul lor scop este ignoranţa oamenilor!
Adevărul în această materie este că medicina modernă are tot interesul ca oamenii să
rămânăignoranţi în ceea ce priveşte efectele vindecătoare ale vitaminei D. Supravieţuirea
financiară aindustriei medicale depinde exclusiv de acest lucru, astfel încât, cele mai
influente organizaţii
medicale vor diminua sistematic importanţa acestei vitamine, refuzând să o recomande 
pacienţilor lor.
 National Cancer Institute,Komen for the Cure, American Health Association, American Me
dical Association,Food and Drug Administration, toate refuză să
recomandevitamina D, promovând în schimb din toate puterile medicamentele sintetice, 
patentate,aducătoare de profituri uriaşe şi care nu vindecă nimic. În principiu, în industria de
asistenţămedicală există o conspiraţie a tăcerii în ceea ce priveşte vitamina D, această
industrie
depinzândde bolile amintite, să le aducă profituri. Bineînţeles, această tăcere va persista, de
oarececompaniile au scopul de a genera profit şi, dacă faci parte dintr-o afacere care scoate
bani de peurma bolilor, de obicei nu te prezinţi în faţa oamenilor spunându-le cum să se
trateze gratis.
Din punctul de vedere al industriei de asistenţă medicală, orientată doar spre profit, educarea
oamenilor despre vitamina D nu are niciun sens.
Adevărul despre vitamina D
 Nu se poate ascunde la nesfârşit adevărul despre vitamina D. Rezultatele
cercetărilor ştiinţificesunt incontestabile. Iată câteva adevăruri despre vitamina D:
-Majoritatea populaţiei vestice suferă de deficienţă de vitamina D.
-Deficienţele de vitamina D promovează, printre alte probleme de sănătate, cancerul,
diabetul,osteoporoza, afecţiunile renale, depresia, obezitatea şi afecţiunile inimii.
-Deficienţa de vitamina D poate fi remediată cu o suplimentare cu vitamina D sau
prinexpunerea raţională la acţiunea razelor solare.
-Produsele de protecţie împotriva radiaţiilor solare împiedică generarea vitaminei D la
nivelul pielii, cauzând deficienţa de vitamina D în rândul celor care utilizează astfel
de produse.
-Remedierea pe scară largă a deficienţei de vitamina D ar reduce semnificativ
apariţiaafecţiunilor degenerative în rândul populaţiei, economisind unei naţiuni miliarde de
dolari,reprezentând cheltuielile colective de asistenţă medicală pentru următorul deceniu.
-Suplimentele de vitamina D sunt extrem de accesibile. Prevenirea bolilor prin
administrareasuplimentelor de vitamina D reprezintă o investiţie mică în sănătate, care este
răsplătităînsutit de prin economisirea cheltuielilor legate de asistenţa medicală.
-Vitamina D e extrem de sigură. Din reacţia celor care îşi administrează suplimente
cuvitamina D reiese că, practic, nu produce efecte secundare negative chiar şi la doze
zilniceaparent mari precum 4000-8000 unităţi (de 10 ori mai mare decât DZR-ul – doza
zilnicărecomandată).
-Deficienţa de vitamina D este cauzată în mare măsură de stilul de viaţă modern, desfăşurat
înspaţii închise. Oamenii trăiesc, lucrează şi se distrează în casă, sub lumină artificială.
Acestae motivul absenţei expunerii la lumina naturală (raze solare), prin care se generează
vitaminaD.
-Vitamina D reduce dramatic susceptibilitatea la boli infecţioase, ca gripele. Ea
declanşeazăsistemul imunitar şi îi permite să funcţioneze mai agresiv în combaterea invaziei
virale.
-Vitamina D depăşeşte ca eficienţă vaccinurile.
-Vitamina D depăşeşte ca eficienţă medicamentele anticancerigene.
-Vitamina D depăşeşte ca eficienţă medicamentele pentru vindecarea osteoporozei.

Vitamina D vindecă mai eficient diabetul decât medicamentele anti-diabet

Încă o dată: vitamina D se dovedeşte a fi mai sigură, mai eficientă şi mult mai convenabilă
decâtmedicamentele vândute la preţuri de monopol. Mai mult, prin natura sa, este evident
compatibilăcu organismul uman, din moment ce corpul uman produce efectiv vitamina D,
când are aceastăocazie (este expus la acţiunea razelor solare). În plus, spre deosebire de
produsele farmaceutice,vitamina D nu dăunează mediului înconjurător. Excesul de vitamina
D spălat de ploaie nucontaminează peştii, precum produsele farmaceutice…Toate aceste
adevăruri evidente despre vitamina D, ne pun pe gânduri: cum se explică faptul căreforma în
sănătate nici măcar nu menţionează acest nutrient? Dacă vreţi într-adevăr să
reformaţisănătatea naţiunii, trebuie să începeţi cu remedierea epidemiei de deficienţă de
vitamina D înrândul populaţiei. Când vine vorba de menţinerea sănătăţii oamenilor, toate
medicamentele dinlume nu pot face cât poate vitamina D... simplu, convenabil şi sigur. Nu vă
costă nimic. Nu aveţinevoie de reţetă. Nu trebuie să consultaţi medicul. Nici măcar nu trebuie
să cumpăraţi suplimente pentru a intra în posesia vitaminei D. Doar faceţi o plimbare pe
afară, sub lumina soarelui, şi veţiiniţia singur procesul de autovindecare a organismului
dvs.Tocmai această idee, că pacienţii îşi pot vindeca singuri cancerul doar plimbându-se în
natură,este cel mai temut lucru în lumea cancerului şi a industriei de vaccinuri. Industria
farmaceuticăeste speriată de moarte la ideea că oamenii vor deveni educaţi în materie de
nutriţie şi îşi vor daseama că vitamina D singură elimină nevoia de sute de medicamente şi
vaccinuri potenţiale.Declanşează procesul de vindecare, protejează organismul de boli şi
singura ameninţare
majoră pe care o prezintă este la adresa profitabilităţii industriei de asistenţă medicală, care d
ominăastăzi medicina.Dacă medicina modernă ar putea interzice vitamina D, ar face-o
imediat. Totuşi, prin încercările senatorului McCain de a distruge suplimentele nutriţionale, ar
putea, într-un final, izbuti.