Razboaiele ruso-austro-

turce
Razboiul ruso-turc din 1710-1711, la care a participat si
Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, s-a incheiat cu victoria
turcilor in batalia de la Stanilesti (18-22 iulie 1711). In 22 iulie
1711, s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au
cedat turcilor cetatea Azov.
Razboiul austro-turc din 1716-1718, s-a incheiat cu victoria
Austriei. Prin semnarea pacii de la Passarovitz (1718), Turcia
ceda Austriei si teritoriile romanesti Banat si Oltenia.
Razboiul ruso-austro-turc din 1736-1739, in cursul caruia
Rusia a reusit sa ocupe Moldova, s-a incheiat cu infrangerea
Austriei si semnarea pacii de la Belgrad, prin care Oltenia a
fost retrocedata Tarii Romanesti. Banatul ramanea in
continuare in posesia habsburgilor.
Razboiul ruso-turc din 1768-1774, in cursul caruia Rusia a
ocupat Tarile Romane, inlaturandu-i pe domnitorii fanarioti. La
Congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-22 martie
1773), delegatii ale boierilor romani au inmanat Congresului
memorii prin carfe cereau, in virtutea vechilor ‘capitulati’,
independenta Tarilor Romane si punerea lor sub granita
colectiva a Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia). Turcia
infranta a cerut pacea. In urma pacii de la Kuciuk-Kainargi
(10/21 iulie 1774), Rusia a castigat dreptul de a interveni
pentru protejarea Tarilor Romane. Austria, prin presiuni
asupra turcilor, a reusit sa anexeze partea de nord a
Moldovei, Bucovina (1775). Rusia a elaborat o serie de
proiecte pentru organizarea sud-estului Europei, cu intentia
clara de a anexa Principatele Romane. Aceste proiecte au
fost:
-          ‘proiectul grecesc’ care viza impartirea teritoriilor europene
din Peninsula Balcanica intre Rusia si Austria si refacerea
Imperiului Bizantin;
-          ‘proiectul dacic’ care viza formarea unui stat tampon, cu
numele Dacia, constituit din Tara Romaneasca si Moldova.
Razboiul ruso-austro-turc din 1787-1791/1792, declansat
de incercarea de punere in practica a ‘proiectului grecesc’.
Turcia a fost infranta dar, presati de evenimentele din Franta,
habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24
iulie 1791). Razboiul s-a incheiat anul urmator, cu pacea de
la Iasi(1792) cand Rusia a obtinut de la turci teritoriul dinte
Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei.
Rusia a devenit, astfel, vecina Tarilor Romane.
Razboiul ruso-turc din 1806-1812, a fost declansat de Rusia
sub pretextul comiterii de abuzuri asupra Tarilor Romane de
catre turci. Armata rusa a ocupat Tarile Romane. Razboiul s-a
incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812) care
prevedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre
Rusia. Acest teritoriu va primi numele de Basarabia.
        Dupa revolutia de la 1821, Imperiul Otoman a fost
obligat, prin conventia ruso-turca de la Akkerman (25
septembrie-7 octombrie 1826), sa revina la domniile
pamantene. S-a instituit protectoratul rusesc asupra Tarilor
Romane.
Razboiul ruso-turc din 1828-1829, incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol
care a limitat foarte mult dominatia Imperiului Otoman asupra Principatelor. Tarile Romane au
intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834). Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova,
Regulamentele Organice.
 
Sursa: M. Barbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor,Istoria Romaniei