PROBLEMA ORIENTALĂ ȘI RĂZBOAIELE RUSO-AUSTRO-TURCE

Problema (Criza) Orientală s-a manifestat prin încercarea Marilor Puteri europene de a împărţi sau de
a menţine Imperiul Otoman. Astfel, Rusia este pentru împărţirea lui, în timp ce Anglia şi Franţa doreau
menţinerea imperiului datorită propriilor interese, în sfera cărora de multe ori erau incluse şi cele două ţări
româneşti rămase sub suzeranitatea otomană. Austria dorea să ocupe cât mai multe teritorii din Balcani, Rusia,
care era şi cea mai agresivă, sub pretextul protejării creştinilor ortodocşi din Turcia, dorea să pună mâna pe
Constantinopol şi strâmtori. În schimb, Franţa şi, în mod special, Anglia voiau să menţină Imperiul Semilunei
din raţiuni economice (Anglia îşi proteja comerţul cerealier cu otomanii).
 Problema orientală= este o perioadă în istoria Europei caracterizată prin încercările de rezolvare a
problemelor diplomatice și politice generate de decăderea Imperiului Otoman.
State implicate: Rusia, Austria, Franța, Anglia, Imperiul Otoman
=încercarea marilor puteri europene de a împărți (Rusia, Austria) sau de a menține
(Franța, Anglia) Imperiul Otoman care devenise ,,Omul bolnav al Europei’.
Harta1. Europa la 1815

Harta 2. Țările române în secolul XVII –început de secol XVIII

Harta 3.Țările Române în perioada regimului fanariot 1711-1821

Harta 4. Țările Române de la mijlocul secolului XVIII-până la 1859

Cauzele decăderii Imperiului Otoman:
 Lupta de eliberare a popoarelor cucerite.
 Corupţia elitelor politice şi militare.
 Eşecul asediului Vienei, din 1683.
 Apariţia noilor puteri Rusia şi Austria, interesate de cucerirea teritoriilor stăpânite de turci.
Războaiele ruso-austro-turce
Începutul Crizei orientale poate fi considerat anul 1683, când armatele turceşti sunt înfrânte, sub zidurile
Vienei de austrieci şi polonezi. Într-o perioadă scurtă habsburgii obţin victorii după victorii şi, prin pacea de la
Karlowitz (1699), anexează Ungaria, Croaţia şi Transilvania.
În tot cursul secolului al XVIII-lea, alături de Rusia, Austria continuă războaiele victorioase cu Turcia
şi mai ocupă, prin Pacea de la Passarowitz (1718), Banatul, o parte a Serbiei şi Bosniei.Din a doua jumătate a
acestui secol, Rusia preia iniţiativa şi impune Turciei condiţiile sale, ocupând Crimeea şi toate teritoriile din
nordul Mării Negre cuprinse între Nistru şi Nipru.În 1782 între Rusia şi Austria se semnează „Proiectul
grecesc”, care urmărea crearea unui stat tampon în Balcani, format din teritorii aparţinând Imperiului Otoman.
După ce ocupă Basarabia (1812) şi mai ales după contribuţia la înfrângerea lui Napoleon I, Rusia devine cea
mai mare putere continentală.
În prima jumătate a secolului al XIX-lea ea devine arbitrul acestei regiuni şi totodată protectoarea
slavilor din Balcani, dar emite pretenţii şi asupra Principatelor. La insistenţele Rusiei (ţarul Alexandru I era
preşedintele Sfintei Alianţe), sultanul reintroduce domniile pământene în cele două ţări româneşti (1822).
 Contextul Internaţional:
 Deschiderea ,,Crizei Orientale” declanşată de înfrângerea turcilor sub zidurile Vienei.
 Franţa şi Anglia doreau să menţină integritatea Imperiului Otoman împotriva politicii expansioniste a
Rusiei şi Austriei pentru menţinerea echilibrului european.
 Principatele au devenit ,,teatrul operaţiunilor militare” în confruntările dintre cele trei imperii rivale,
otoman, ţarist şi habsburgic.
 Principatele au suferit ocupaţii militare îndelungate şi pierderi teritoriale.
 Războaiele ruso-austro-turce și consecințele acestora asupra Principatelor Române

1698-1699 război austro-otoman. Pacea de la Karlowitz. Prevederi: Transilvania. anexată de habsburgi. S-a
pus problema moştenirii Imperiului Otoman (problema orientală). .
1710-1711 război ruso-turc. cauze: politica expansionistă a Rusiei
Bătălii: în Moldova (Stănilești) 18-22 iulie 1711
 Urmări: turcii au învins.; Pacea de la Vadul Hușilor; Rusia pierde cetatea Azov, iar în Moldova este
instaurat regimul fanariot, domn fanariot Nicolae Mavrocordat.
-a participat si Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, s-a incheiat cu victoria turcilor in batalia de la
Stanilesti (18-22 iulie 1711). In 22 iulie 1711, s-a incheiat pacea de la Vadul Husilor prin care rusii au cedat
turcilor cetatea Azov
1716-1718 război austro-turc. Pacea de la Passarowitz. Prevederi: Austria a obţinut Banatul şi Oltenia.
-s-a incheiat cu victoria Austriei. Prin semnarea pacii de la Passarovitz (1718), Turcia ceda Austriei si
teritoriile romanesti Banat si Oltenia.
1735-1739 război ruso-austro-turc. Pacea de la Belgrad. Prevederi: Oltenia a revenit Ţării Româneşti.
-Rusia a reusit sa ocupe Moldova, s-a incheiat cu infrangerea Austriei si semnarea pacii de la Belgrad,
prin care Oltenia a fost retrocedata Tarii Romanesti. Banatul ramanea in continuare in posesia habsburgilor
1768-1774 război ruso-turc. Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Prevederi: Rusia dreptul de a interveni în apărarea
creştinilor ortodocşi din Imperiul Otoman.
-începutul protectoratului rusesc asupra Principatelor. Austria anexează în 1775 Bucovina.
 Rusia a castigat dreptul de a interveni pentru protejarea Tarilor Romane. Austria, prin presiuni asupra
turcilor, a reusit sa anexeze partea de nord a Moldovei, Bucovina (1775). Rusia a elaborat o serie de proiecte
pentru organizarea sud-estului Europei, cu intentia clara de a anexa Principatele Romane. Aceste proiecte au
fost:
- ‘proiectul grecesc’ care viza impartirea teritoriilor europene din Peninsula Balcanica intre Rusia
si Austria si refacerea Imperiului Bizantin;
- ‘proiectul dacic’ care viza formarea unui stat tampon, cu numele Dacia, constituit din Tara
Romaneasca si Moldova.

1787-1791/1792 război ruso-austro-turc. Pacea de la Şiştov cu Austria din 1791 şi Pacea de la Iaşi cu Rusia
din 1792. Prevederi: Poarta era obligată să respecte autonomia Principatelor. Rusia a ajuns vecină cu Moldova.
-declansat de incercarea de punere in practica a ‘proiectului grecesc’. Turcia a fost infranta dar,
presati de evenimentele din Franta, habsburgii s-au grabit sa semneze pacea de la Şiştov (24 iulie 1791).
Razboiul s-a incheiat anul urmator, cu pacea de la Iasi (1792) cand Rusia a obtinut de la turci teritoriul
dinte Bug si Nistru si recunoasterea stapanirii sale asupra Crimeei. Rusia a devenit, astfel, vecina Tarilor
Romane.
1806-1812 război ruso-turc. Pacea de la Bucureşti (Hanul lui Manuc). Rusia a anexat Basarabia.
-a fost declansat de Rusia sub pretextul comiterii de abuzuri asupra Tarilor Romane de catre
turci. Armata rusa a ocupat Tarile Romane. Razboiul s-a incheiat cu pacea de la Bucuresti (16/28 mai 1812)
care prevedea anexarea teritoriului dintre Prut si Nistru de catre Rusia. Acest teritoriu va primi numele de
Basarabia.
Dupa revolutia de la 1821, Imperiul Otoman a fost obligat, prin conventia ruso-turca de la Akkerman (25
septembrie-7 octombrie 1826), sa revina la domniile pamantene. S-a instituit protectoratul rusesc asupra Tarilor
Romane.

1828-1829 război ruso-turc. Pacea de la Adrianopol. Prevederi: Modificări în statutul politico-juridic al

Principatelor. În 1822 se revine la domniile pământene. Situaţia a fost reglementată de Convenţia de la
Akkerman din 1826 prin care se instaura protectoratul ţarist în Principate.
- incheiat cu semnarea tratatului de pace de la Adrianopol care a limitat foarte mult dominatia
Imperiului Otoman asupra Principatelor. Tarile Romane au intrat sub ocupatie ruseasca
(1828-1834). Au fost introduse in Tara Romaneasca si Moldova, Regulamentele Organice.