România și concertul european.

De la Criza Orientală la marile alianțe ale secolului al

XX-lea.

Concertul european= se manifestă încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, este format

din Marile Puteri europene: M. Britanie, Rusia, Imperiul Habsburgic, Prusia( stat
german).
Concertul european era preocupat de menținerea echilibrului între Marile Puteri din
Europa.
Criza Orientală= reprezintă criza/declinul/decăderea Imperiului Otoman; a început la
sfârșitul secolului al XVII-lea( după 1683).
În contextul Crizei Orientale, Imperiul Otoman s-a confruntat cu ofensiva Imperiului
Habsburgic și a Rusiei= acestea doreau să se extindă pe seama otomanilor.
Criza Orientală se manifestă diferit de la un secol la altul:
- în secolul XVIII s-a caracterizat prin numeroase războaie între Imperiul Otoman, Rusia și
Austria( Imperiul Habsburgic)- în urma acestor războaie, Imperiul Otoman pierde mai
multe teritorii.
- În secolele XIX-XX, Criza Orientală se manifestă prin lupta popoarelor aflate sub
dominația otomană pentru eliberare( greci, sârbi, români, bulgari, etc.).
- Criza Orientală a durat până la prabușirea Imperiului Otoman, în 1918.

În secolele XVII-XVIII, Țările Române se aflau sub dominația Marilor Puteri- Criza
Orientală a influențat spațiul românesc și a produs modificări teritoriale și de statut politico-
juridic asupra spațiului românesc.
- La sfârșitul secolului al XVII-lea, Imperiul Otoman pierde Transilvania, care este
ocupată de Imperiul Habsburgic- devine principat în cadrul imperiului.
- La începutul secolului al XVIII-lea, în Țara Românească(1716) și Moldova(1711),
otomanii instaurează regimul fanariot.
- Instaurarea regimului fanariot a presupus limitarea autonomiei interne a celor două
principate- domnul era numit de către sultan din rândul grecilor proveniți din cartierul
Fanar, din Constantinopol, domnul era considerat un funcționar al Imperiului Otoman,
este lipsit de prerogative/atribuții în politica externă.
- Războaiele dintre Imperiul Otoman, Rusia și Imperiul Habsburgic au afectat spațiul
românesc și au produs pierderi teritoriale Țărilor Române.
1. În 1699, prin Pacea de la Karlowitz, Imperiul Otoman a recunoscut stăpânirea
austriacă asupra Transilvaniei.
2. În 1718, prin Pacea de la Passarowitz, Imperiul Habsburgic a anexat Banatul și
Oltenia( de la Țara Românească).
3. În 1739, prin Pacea de la Belgrad, Oltenia revine în granițele Țării Românești.
 4. În 1774, prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi, Imperiul Habsburgic a anexat
Bucovina de la Moldova.
5. În 1812, prin Pacea de la București, Rusia a anexat Basarabia din granițele
Moldovei.
- La începutul secolului al XIX-lea, spațiul românesc se afla sub dominația Marilor Puteri
din zonă( Imperiul Otoman, Austria, Rusia).
- În 1829, prin Tratatul de la Adrianopol- semnat între Rusia și Imperiul Otoman, s-a
hotărât instaurarea protectoratului rusesc în Țara Românească și Moldova, eliminarea
monopolului comercial otoman, libertatea comerțului pe Dunăre=> Țara Românească și
Moldova se aflau sub o dublă dominație- suzeranitate otomană și protectorat rusesc.

Acțiuni ale românilor în cadrul Crizei Orientale, în prima jumătate a sec. XIX:

- Revoluția condusă de Tudor Vladimirescu, din 1821- a reprezentat un moment al

implicării românilor în Criza Orientală; Revoluția avea ca obiectiv înlăturarea regimului
fanariot, Tudor Vladimirescu s-a aliat cu Eteria( societate secretă care lupta pentru
eliberarea grecilor de sub dominația otomană). Revoluția lui Tudor a fost înfrântă de
intervenția militară a Imperiului Otoman, dar a avut ca urmare înlăturarea regimului
fanariot din Principate în 1821.
- Revoluția de la 1848- revoluția a cuprins întreg spațiul românesc, în Țara Românească
puterea a fost preluată de un guvern revoluționar care a încercat să stabilească relații
diplomatice cu mai multe state europene; revoluția din spațiul românesc a fost înfrântă
de intervenția Marilor Puteri vecine: Imperiul Otoman în Țara Românească, Rusia în
Moldova, Austria și Rusia în Transilvania.
- Activitatea mișcării unioniste: - după înfrângerea revoluâiei de la 1848, liderii
revoluționari au plecat în exil în marile capitale europene- acolo, ei au încercat să facă
cunoscută problema unirii celor două Principate. Așa s-a manifestat mișcarea unionistă=
favorabilă unirii Țării Românești cu Moldova.

= Între 1853-1856 a avut loc Războiul din Crimeea- Rusia a fost înfrântă.
- În 1856 a avut loc Congresul de Pace de la Paris- Marile Puteri s-au întâlnit după
război și au discutat și problema Principatelor.
- Congresul de la Paris a oferit un context favorabil românilor pentru realizarea
obiectivelor unioniste și a stabilit:
1. A înlăturat protectoratul rusesc din Principate
2. A instaurat garanția colectivă a celor șapte Mari Puteri( Austria, Anglia, Franța,
Sardinia( stat italian), Prusia( stat german), Imperiul Otoman, Rusia).
3. S-a hotărât convocarea unor Adunări Ad-Hoc cu rol consultativ, prin care populația
să-și exprime părerea în privința unirii Principatelor.

- În 1857 au fost organizate Adunările Ad-Hoc- au fost elaborate rezoluții ale adunărilor
care arătau dorința românilor favorabilă unirii celor două Principate.
- În 1858, Marile Puteri au adoptat documentul Convenția de la Paris pentru Principatele
Române- Convenția stabilea o unire formală a Principatelor sub numele de Principatele
 Unite ale Moldovei și Țării Românești; Convenția avea rol de Constituție pentru
Principate.
- În baza prevederilor Convenției de la Paris a avut loc dubla alegere a lui Alexandru I.
Cuza în ianuarie 1859 și s-a realizat unirea Principatelor.
- Recunoașterea Unirii Principatelor de Marile Puteri a fost o reușită în plan diplomatic
pentru români- în decembrie 1861, Imperiul Otoman a recunoscut dubla alegere a lui
Cuza=> după unire, dominația otomană asupra spațiului românesc a devenit una
formală/simbolică.
Acțiuni ale României în a doua jumătate a secolului al XIX, în contextul Crizei orientale:
- Obiectivul României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea era înlăturarea
dominației otomane și obținerea independenței.

Obținerea independenței:
- Contextul favorabil a fost determinat de redeschiderea Problemei Orientale prin
izbucnirea răscoalele antiotomane din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria în 1875 și prin
războiul Serbiei și Muntenegrului împotriva Otomanilor din 1876.
- Rusia se implică de partea popoarelor din Balcani și pregătește un nou război cu
Imperiul Otoman.
- România caută să se apropie de Rusia și încheie cu aceasta o Convenție militară în
aprilie 1877.
- Convenția prevedea:
1. Trecerea trupelor rusești pe teritoriul României la sudul Dunării;
2. Rusia se angaja să respecte și să mențină integritatea teritorială a României;
3. Cheltuielile de transport ale trupelor rusești erau suportate de Rusia.
- Convenția nu prevedea și o implicare directă a României în război- Rusia a refuzat inițial
sprijinul României.

- La sfârșitul lunii aprilie 1877, România a intrat în război cu Imperiul Otoman.

- Pe 9/10 mai 1877 este adoptat Declarația de Independență= ruperea legăturilor cu

Imperiul Otoman

- Inițial, Rusia a refuzat ajutorul militar al României, dar rezistența puternică a armatei
otomane a obligat aramata rusă să ceară sprijin României.

- Armata română a trecut Dunărea în vara lui 1877 și s-a implicat direct în luptă împotriva
Imperiului Otoman.

- Cele mai importante lupte s-au dat la Plevna- localitatea a fost cucerită de armatele
ruso-române în urma unui lung asediu.

- Românii au mai luptat la Vidin, Rahova, Smârdan.

- În ianuarie 1878, Imperiul Otoman a fost înfrânt.

- La sfârșitul războiului România și- a susținut cauza și insistat pentru recunoașterea

internațională a independenței.

- În ianuarie-februarie au avut loc Tratativele de Pace de la San Stefano care stabileau:

1. Era recunoscută independența României, Serbiei și Muntenegrului;

2. Era constituit Marele Principat al Bulgariei= avea o largă autonomie;
3. Rusia primea de la Imperiul Otoman Dobrogea și Delta Dunării.
Tratatul de la Sna Stefano a crescut influența Rusiei în Balcani și a nemulțumit Marile
Puteri=> a fost organizată o nouă întâlnire- Congresul de la Berlin( iunie-iulie 1878),
care stabilea:
1. Era recunoscută independența României cu condiția schimbării articolului 7 din
Constituție- acest articol obliga acordarea cetățeniei doar celor de religie
creștină.
2. România era forțată să cedeze cele trei județe din sudul Basarabiei( Cahul,
Bolgrad, Ismail) către Rusia și să primească la schimb Dobrogea și Delta
Dunării
3. Sebia și Muntenegru devin independente;
4. Bulgaria devine autonomă.
România respectă aceste prevederi și obține astfel recunoașterea internațională a
independenței!
Urmări ale obținerii independenței:
- Crește prestigiul/reputația internațională a României.
- În 1881 România se proclamă regat, iar Carol devine primul rege al României.
- În 1883 România a aderat la Puterile Centrale/Tripla Alianță(formată din
Germania, Austro-Ungaria, Italia).
- Accelerarea dezvoltării economice prin impunerea unor politici economice
protecționiste.

La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, în Europa s-au

constituit/format două alianțe politico-militare:
1. Puterile Centrale/Tripla Alianță- Germania, Austro-Ungaria, Italia.
2. ANTANTA- Franța, Rusia, Anglia.
- După obținerea independenței, România era preocupată de menținerea integrității
teritoriale și de securitatea politică și militară.
- După 1878, între România și Rusia a apărut o stare conflictuală- România s-a temut de
politica expansionistă și agresivă a Rusiei=> România, pentru a se apăra de Rusia, a
aderat la Tripla Alianță în 1883.
 La începutul secolului al XX-lea, România s-a implicat în conflictele din Peninsula
Balcanică.
Între 1912-1912 a avut loc o nouă etapă a Crizei Orientale= Războaiele Balcanice.
În 1912, Bulgaria, Serbia, Grecia și Muntenegru s-au aliat și au declarat război
Imperiului Otoman( Primul Război Balcanic)=> Imperiul Otoman a fost înfrânt și a
pierdut toate teritoriile din Peninsula Balcanică.
În 1913, Bulgaria a declarat război vechilor aliați( Serbia, Grecia, Muntenegru)- de
partea Serbiei, Greciei și Muntenegrului au mai intrat Imperiul Otoman și România=>
Bulgaria a fost înfrântă, iar Pacea a fost încheiată la București, în august 1913=>
România a anexat de la Bulgaria sudul Dobrogei= Cadrilaterul.
Obiectivul României era realizarea statului național unitar român= stat care să-i
cuprindă și teritoriile românești aflate sub stăpânire străină( TrASILVANIA,
Bucovina, Banat, Basarabia).

Primul Război Mondial:

- În iulie1914 începe Primul Război Mondial- sunt implicate cele două alianțe-
ANTANTA vs PUTERILE CENTRALE.
- România își decalară neutralitatea= refuză să intre în război de partea Puterilor Centrale.
- Neutralitatea României a durat până în 1916- în această perioadă ambele alianțe au
încercat să atragă România de partea lor.
- În august 1916, România a fost de acord să intre în Război de partea Antantei- a încheiat
cu aceasta un Tratat de alianță și o convenție militară.
- Tratatul de Alianță prevedea: România se obliga să declare război Austro-Ungariei până
la 15 august 1916; Antanta recunoștea dreptul României asupra teritoriilor românești
aflate în Imperiul Austro-Ungar( Transilvania, Bucovina, Banat).
- România intră în război în august 1916 și pornește ofensiva în Transilvania- ofensiva
română este oprită de o contraofensivă a Puterilor Centrale.
- În septembrie 1916, lângă Dunăre, armata română este înfrântă la Turtucaia de armata
germano-turco-bulgară=> armatele Puterilor Centrale pătrund pe teritoriul țării și se
îndreaptă spre București.
- Până la sfârșitul anului 1916, România pierde 2/3 din teritoriul său, inclusiv capitala
București=> autoritățile, armata și o parte a populației se retrag în Moldova- capitala se
mută Iași.
- În iarna anului 1916-1917, armata română este reorganizată cu ajutorul unei misiuni
militare franceze- soldații sunt instruiți și primesc armament modern.
- În vara anului 1917, în luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz, armata română,
ajutată de armata rusă, a reușit să oprească ofensiva Puterilor Centrale.
- Lovită de revoluția comunistă, Rusia a ieșit din război la începutul anului 1918=>
rămasă fără aliat pe frontul de est, România a fost și ea nevoită să încheie pace cu
Puterile Centrale( aprilie/mai 1918).
- În noiembrie 1918, profitând de victoriile Antantei, România a reintrat în război alături
de Antanta=> războiul s-a încheiat pe 11 noiembrie prin capitularea Germaniei=>
România s=a aflat în tabăra statelor învingătoare.
- În 1918, România a realizat Marea Unire și a devenit România Mare=> Marea Unire a
fost recunoscută de statele Antantei, dar și de statele învinse prin tratatele de pace
încheiate în cadrul Conferinței de Pace de la Paris din 1919-1920=> România și-a
îndeplinit obiectivul.

Perioada interbelică( 1918-1939)

- În perioada interbelică, România a fost preocupată de menținerea și apărarea integrității
teritoriale( apărarea unirii realizate în 1918) și de menținerea securității și păcii în
Europa și în lume.
- România s-a implicat activ în relațiile internaționale, a încheiat tratate de alianță, a
aderat la înțelegeri internaționale.
Acțiuni diplomatice ale României în perioada interbelică:
- În 1919, România a aderat la Societatea Națiunilor- organizație mondială ce avea ca
obiective menținerea păcii în lume și buna înțelegere între state.
- În 1921, România a pus bazele unei alianțe regionale- Mica Înțelegere, alături de
Cehoslovacia și Iugoslavia- era o alianță defensivă, care avea ca obiectiv acordarea de
sprijin militar reciproc în cazul unei agresiuni venite din partea Ungariei.
- În 1928, România a aderat la Pactul Briand-Kellog= înțelegere internațională semnată
de zeci de state din întreaga lume prin care era interzisă folosirea războiului ca mijloc de
rezolvare a conflictelor dintre state.
- În 1934, România a încheiat o nouă alianță regională cu Iugoslavia, Grecia și Turcia-
numită Înțelegerea Balcanică- era un tratat defensiv îndreptat împotriva Bulgariei.
- România a încercat să încheie tratate și cu Marile Puteri- a încheiat cu Franța un Tratat
de amiciție în 1926, tratat care nu-i garanta României sprijin în cazul în care era atacată.
- Relațiile diplomatice ale României cu URSS au fost tensionate în perioada interbelică-
după 1918, Rusia a rupt legăturile diplomatice cu România.
- După 1930 se observă o degradare a relațiilor internaționale= statele revizioniste( statele
care doreau să modifice granițele stabilite prin tratatele de pace) au devenit tot mai
agresive.
- Germania, Italia, Japonia au dus o politică agresiva în Europa, Africa și Asia=
Germania a anexat Austria și o parte din Cehoslovacia, Italia a invadat Etiopia și
Albania, Japonia a atacat China.
- În 1936-1937 a fost creată alianța AXA Berlin-Roma-Tokyo.
- În august 1939, URSS și Germania au încheiat un Pact de neagresiune= Pactul
Ribbentrop-Molotov prin care cele două state revizioniste totalitare și-au împărțit sferele
de infleunță în Europa Centrală și de Est.
- Pe 1 septembrie 1939 Germania a invadat Polonia și a declanșat Al Doilea Război
Mondial.
Al Doilea Război Mondial(1939-1945):
- În septembrie 1939 România își declară neutralitatea.
- În al Doilea Război Mondial s-au confruntat două alianțe: AXA(Germania, Italia,
Japonia) și Națiunile Unite/Aliații( SUA, M. Britanie, URSS).
- În vara anului 1940, România a suferit mai multe pierderi teritoriale în fața vecinilor săi-
URSS a anexat Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța în iunie 1940; în augiust
1940, prin Diktatul de la Viena, România este obligată să=i cedeze Ungariei nord-vestul
Transilvaniei.; în august 1940, România este forțată să cedeze Bulgariei sudul Dobrogei-
Cadrilaterul=> în 1940, România Mare dispare.
- În septembrie 1940, generalul Ion Antonescu este numit prim-ministru, iar regele Carol
al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai I.
- În noiembrie 1940, România aderă la Axa( Pactul Tripartit)- se aliază cu Germania.
- România a intrat în război în iunie 1941 când a atact împreună cu Germania Uniunea
Sovietică(URSS)- armata română a reușit să recupereze rapid Basarabia și Bucovina de
Nord.
- În perioada 1941-1944, armata română a luptat la Odessa, în Caucaz, la Cotul Donului,
la Stalingrad.
- După înfrângerea de la Stalingrad din februarie 1943, România și-a dat seama că
Germania va pierde războiul și a căutat să iasă din război.
- Pe 23 august 1944, regele Mihai a ordonat arestarea primului=ministru, Ion Antonescu și
astfel România a întors armele împotriva Germaniei și a trecut de partea Națiunilor
Unite( URSS, SUA, M. Britanie).
- În septembrie 1944. România a semnat un armistițiu cu Națiunile Unite și a intrat sub
ocupația trupelor sovietice, chiar daca lupta ca aliat al armatei sovietice.
- În perioada august 1944-mai1945, România a luptat alături de Aliați împotriva
Germaniei- a luptat în Ungaria, Cehoslovacia, Austria.
- La sfârșitul războiului, prin Tratatul de Pace de la Paris, României nu i s-a recunoscut
statutul de stat cobeligerant= a fost considerată stat învins și obligată să plătească uriașe
despăgubiri de război față de URSS=> acest lucru a accentuat domniația URSS-ului
asupra României.
- Un fapt pozitiv, la sfârșitul războiului, România a reușit să recupereze nord-vestul
Transilvaniei.