Statul modern român: de la proiect politic la realizarea României Mari( secolele XVIII-

XX)

- În secolul al XVIII-lea, spațiul românesc se afla sub dominația statelor vecine=

Transilvania se afla sub dominația Imperiului Habsburgic, Țara Românească și Moldova
se aflau sub suzeranitatea/dominația Imperiului Otoman.
- La începutul secolului al XVIII-lea, în Țara Românească( 1716) și Moldova(1711),
Imperiul Otoman a instaurat regimul fanariot!
Caracteristici regimul fanariot:
- Restrângerea autonomiei interne a Principatelor în raport cu Imperiul Otoman;
- Domnitorii erau greci proveniți din cartierul Fanar al Constantinopolului- erau numiți
direct de către sultan=> domnitorii aveau statutul de funcționari ai Imperiului Otoman.
- Domniile aveau perioade scurte de timp, in medie 3 ani, și erau cumpărate cu sume mari
de bani;
- Fiscalitatea excesivă- creșterea și diversificarea taxelor și impozitelor impue populației;
- Grecizarea domniei și a altor instituții centrale- Divanul Domnesc sau Biserica=>
grecizarea a trezit revolta boierilor români;
- Creșterea obligațiilor față de Imperiul Otoman= controlul otoman se intensifică în
Principate.

- În secolul al XVIII-lea s-a manifestat din plin „Criza Orientală”= decăderea Imperiului
Otoman și pierderea de teritorii în favoarea Austriei și Rusie=> Criza Orientală a afectat
statutul politico=juridic al Principatelor Române.

- În a doua parte a secolului al XVIII-lea, boierii români s-au grupat în „Partida Națională”-
aceștia au redactat memorii boierești= primele proiecte politice din spațiul
românesc!!!!
Caracteristici ale memoriilor:
- erau redactate sub forma memoriilor;
- susțineau revenirea la domnitorii pământeni/români;
- erau adresate Marilor Puteri( Austria, Rusia, Imperiul Otoman);
- limitarea sau îndepărtarea dominației otomane;
- eliminarea monopolului economic otoman;
- înlăturarea boierilor greci din funcțiile importante.
Memoriul de la Focșani- din 1772:
- a fost elaborat de o delegație comună de boieri din Țara Românească și Moldova;
- a fost adresat marilor puteri;
- se solicita revenirea la domniile pământene și înlăturarea regimului fanariot;
- respectarea autonomiei interne și unirea Principatelor sub protecția Rusiei, Austriei și
Prusiei.
 Memoriul de la Șistov- din 1791:
- a fost redactat de Divanul Țării Românești;
- se cerea autonomia internă a țării și neutralitatea sa sub garanția Austriei și Rusiei;
- desființarea obligațiilor față de Imperiul Otoman, cu excepția tributului;
- revenirea la domnitorii pământeni;
- libertatea comerțului, desființarea raialelor.
Supplex Libellus Valachorum- din 1791:
- a fost elaborat de reprezentanții Școlii Ardelene( Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru
Maior), în Transilvania- reprezenta un program politic ce urmărea egalitatea în drepturi a
românilor cu celelealte națiuni din Transilvania.
În secolul al XIX-lea, elaborarea proiectelor politice ce urmăreau modernizarea
societății românești a continuat- ele au devenit mai cuprinzătoare: aveau și obiective
sociale, drepturi și libertăți cetățenești, susțineau interesele poporului de rând.
Proiectul politic al Revoluției lui Tudor Vladimirescu- a fost elaborat în 1821, în
timpul Revoluției din Țara Românească sub forma documentelor programatice:
”Proclamația de la Padeș” și „Cerererile norodului românesc”.
Prevederi:
- principiul suveranității poporului;
- desființarea privilegiilor de clasă;
- domnitorul să fie numit Imperiul Otoman, dar care să respecte voința celor conduși;
- acceptarea în funcții după merit;
- înlăturarea boierilor greci din funcțiile importante/sistemul fiscal.
- Creșterea autonomei prin îndepărtarea nboielor greci.
În 1822, după ce Revoluția lui Tudor a fost înfrântă, Imperiu Otomana renunțat la domnitorii
fanarioți și a revenit la domnitori români.
Constituția Cărvunarilor:
- Proiect de constituție elaborat în 1822 de către Ionică Tăutu
- Prevederi: s-a solicitat garantarea drepturilor și libertăților individuale, egalitatea în fața
legii, formarea unei adunări reprezentative= Sfatul Obștesc.
domn pământean, Adunare Obștească, autonomia respectată față de Imperiul Otoman,
garantarea drepturilor și libertăților.

Regulamentele Organice:
- În 1829 a fost semnat Tratatul de la Adrianopol între Imperiul Otoman și Rusia=> prin
acest tratat era instituit protectoratul rusesc asupra Țării Românești și Moldovei.
- Regulamentele Organize au fost elaborate în timpul protectoratului rusesc- au fost
adoptate în 1831 în Țara Românească și în 1832 în Moldova;
- Au fost primele acte cu valoare constituțională adoptate în spațiul românesc;
- Prevederi: promovau principii moderne de organizare a statului: principiul separației
puterilor în stat, reorganizarea fiscală, a justiției, a administrației.
Programul/proiectul politic pașoptist:
- A fost elaborat în contextul revoluției din 1848, din Țările Române
- Cuprindea toate documentele revoluționare apărute în spațiul românesc: Petițiunea
Proclamațiune din Moldova, Petiția Națională din Transilvania, Prințipiile noastre
pentru reformarea patriei din Transilvania, Petiția Țării din Bucovina, Proclamația de
la Islaz din Țara Românească, Petiția Neamului Românesc din Ungaria și Banat,
Dorințele Partidei Naționale din Moldova- Bucovina.
- Aceste documente revoluționare pot deveni proiecte politice prin revendicările pe care le
conțin.
- Proiectul politic pașoptis a cuprins toate revendicările românilor de până atunci:
revendicări naționale, sociale, politice-modernizarea statului, obținerea de drepturi și
libertăți.
Documente programatice ale Revoluţiei
române de la 1848 Principalele
prevederi:

1. Petiţia- 2. Petiţia Naţională 3. Prinţipurile 4. Proclamaţia de 5. Dorinţele

Proclamaţie (Blaj, mai 1848) noastre pentru la Islaz Partidei Naţionale
(Iaşi, martie reformarea patriei (iunie, 1848) în Moldova
1848) (Braşov, mai (Cernăuţi, august
1848) 1848)
Caracter moderat Caracter radical Caracter radical Caracter moderat Caracter moderat
 Egalitatea  Egalitatea în  Unirea  Întărirea  Unirea
cetăţenilor în drepturi cu Moldovei cu autonomiei Moldovei cu
faţa legii; celelalte naţiuni Ţara Ţării Ţara
 Desfiinţarea din Românească Româneşti, Românească;
cenzurii; Transilvania; într-un stat eliminarea  Emanciparea
 Constituirea  Utilizarea limbii independent; amestecului şi
gărzii române în  Emanciparea Rusiei şi împroprietărire
cetăţeneşti; administraţie, şi Imperiului a ţăranilor prin
 „Îmbunătăţire justiţie, împroprietărire Otoman în despăgubire.
a stării învăţământ; a ţăranilor fără problemele
locuitorilor  Înfiinţarea despăgubire. interne ale
săteni”. gărzii naţionale ţării;
româneşti;  Înlăturarea
 Desfiinţarea privilegiilor
iobăgiei fără feudale;
despăgubire.  Secularizarea
 averilor
mănăstireşti;
 Emanciparea
şi
împroprietărire
a ţăranilor cu
despăgubire.

- Aceste documente programatice/revoluționare au fost elaborate de elita politică

românească= generația pașoptistă.
- Revoluția din Țările Române a fost înfrântă de intervenția Marilor Puteri vecine: Imperiul
Otoman, Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus=> liderii revoluționari români pleacă în exil,
în capitalele marilor state europene( Londra, Paris, Berlin), unde fac cunoscută problema
românească= susțin ideea unirii românilor într-un stat.
- Apare mișcarea unionistă care susține unirea Țării Românești cu Moldova”!!!!
Constituire statului român modern:

Context extern:
- Între 1853-1856 a avut loc Războiul din Crimeia-Rusia a fost înfrântă, iar Marile Puteri
au organizat Congresul de Pace de la Paris, din 1856.
- În cadrul Congresului a fost discutată și problema românească și au fost luate hotărâri în
legătură cu Principatele Române: protectoratul rusesc a fost înlocuit cu garanția colectivă
a celor șapte mari puteri( Anglia, Austria, Imperiul Otoman, Franța, Prusia-stat german,
Sardinia-stat italian, Rusia), Rusia era obligată să restituie Moldovei trei județe din sudul
Basarabiei, s-a stabilit organizarea unor Adunări AD-HOC, cu rol consultativ, prin care
populația să-și exprime părerea în privința organizării viitoare a Principatelor.
- „Partida Națională” din Țara Românească și Moldova a susținut ideea unirii celor două
Principate.
- Adunările AD-HOC din cele două Principate s-au întrunit în 1857 și au elaborat
Rezoluții( documente) cu revendicările românilor:
- Respectarea autonomiei interne a Principatelor de către Imperiul Otoman;
- Unirea Principatelor într-un singur stat, sub numele de România;
- Aducerea unui prinț străin, dintr-o dinastie domnitoare din Europa;
- Neutralitatea țării
- Puterea legislativă să fie atribuită unei Adunări Obștești, care să reprezinte interesele
poporului.
Rezoluțiile adunărilor ad-hoc pot fi considerate proiecte politice pentru
constituirea statului român modern- contribuie la realizarea acestuia!!!!
- Rezoluțiile Adunărilor ad-hoc au fost trimise către Marile Puteri=> pe baza acestor
documente, Marile Puteri au elaborat în 1858 CONVENȚIA DE LA PARIS!!!
Convenția de la Paris prevedea o unire formală a Principatelor:
- Noul stat urma să se numească Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești;
- Era menținută suzeranitatea otomană, dar era afirmată autonomia noului stat;
- Erau aleși doi domnitori, câte unul pentru fiecare principat, existau două capitale, două
guverne, două adunări obștești;
- Erau înființate două instituții comune: Comisia Centrală de la Focșani și Înalta Curte de
Casație și Justiție, tot la Focșani;
- Comisia Centrală avea atribuții legislative;
- Erau desființate privilegiile boierești/rangurile boierești;
- Convenția avea rol de constituție pentru Principatele Unite!!!
- Garanta drepturi și libertăți pentru cetățeni;
- prevedea principiul separației puterilor în stat.

Conveția de la Paris nu interzicea alegerea aceleiași persoane ca domntori în cele două

Principate
- Pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă din Moldova l-a ales ca domnitor pe Alexandru
Ioan Cuza
- Pe 24 ianuarie 1859, Adunarea electivă din Țara Românească l-a ales ca domnitor tot pe
Alexandru Ioan Cuza.
- Prin dubla alegere a lui Alexandru I. Cuza s-a realizat Unirea Principatelor la 24 ianuarie
1859=> astfel s-a realizat statul român modern.

Măsuri de consolidare a statului român modern:

Domnia lui Alexandru I. Cuza(1859-1866):
- În prima parte a domniei, Al. I. Cuza a căutat să obțină recunoașterea unirii pe plan
extern- Unirea Principatelor a fost recunoscut de Marile Puteri abia în decembrie 1861,
dar numai pe perioada domniei lui Alexandru I. Cuza.
- Pe plan intern, Cuza a căutat să unifice administrația, serviciul de poștă, telegraful,
sistemul monetar, capitala a fost stabilită la București.
- După 1863, Cuza a adoptat cele mai importante reforme care au contribuit la
consolidarea/modernizarea statului român.
1. Legea secularizării averilor mânăstirești- adoptată în decembrie 1863, a presupus
trecerea pământului agricol din proprietatea mânăstirilor în proprietatea statului-
aproximativ 25% din terenul agricol al țării a intrat în proprietatea statului.
2. pe 2 mai 1864, Cuza a dat o lovitură de stat, dizovând Adunarea Legislativă și a
adoptat un nou act constituțional-Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris-
acest document stabilea o domniei autoritară în România.
3. Legea electorală din mai 1864- stabilea censului și creșterea numărului de votanți.
 4. Legea rurală- a fost adoptată în august 1864 și prevedea împroprietărirea țăranilor cu
pământ în funcție de numărul de vite pe care aceștia îl aveau. Împroprietărirea s-a
făcut prin despăgubire, adică țăranii plăteau timp de 15 ani pământul primit.
5. Legea instrucțiunii publice- adoptată în decembrie 1864, este prima lege modernă a
învățământului românesc, stabilea gratuitatea și obligativitatea învățământului primar.

Unirea și reformele realizate de Alexandru Ioan Cuza au pus bazele statului român
modern, au dat o organizare unitară noului stat!!!!!
- În februarie 1866, o coaliție formată din liberalii radicali și conservatori= „monstruoasa
coaliție” l-a forțat pe Alexandru Iona Cuza să abdice=să renunțe la tron.

- După abdicarea lui Cuza, clasa politică se orientează să aducă un conducător străin- este
ales prințul Carol de Hohenzollern Sigmaringen( prinț german).

- Carol a depus jurământul ca domnitor al țării pe 10 mai 1866= venirea lui Carol a
contribuit la consolidarea statului român modern, la consolidarea unirii!.

- O primă măsură de consolidare a statului după venirea lui Carol a fost adoptarea primei
Constituții interne- Constituția din 1866.

- Constituția a fost adoptată în iulie 1866, a fost inspirată din Constituția Belgiană din 1831,
a fost o constituție liberală.

- Constituția din 1866 a stat la baza modernizării politice a României, a introdus principii
moderne de guvernare: principiul separației puterilor în stat, guvernare reprezentativă,
suveranitatea națiunii, pluralismul politic.

- Prin adoptarea acestei Constituții, România a devenit monarhie constituțională

ereditară!

- După 1866, clasa politică era împărțită în două grupări politice- acestea se organizează în
partide politice- așa apar primele partide din România; în 1875 a fost înființat Partidul
Liberal, iar în 1880 a fost înființat Partidul Conservator.

- Partidul Liberal reprezenta interesele burgheziei( industriași, comercianți, bancheri),

liberilor profesioniști, ale clasei de mijloc.

- Partidul Conservator reprezenta interesele marilor proprietari de pământuri/moșierilor.

- Cele două partide politice au condus România în a doua parte a secolului al XIX-lea,
prima parte a secolului XX. Din 1895, regele Carol a impus rotativa guvernamentală,
prin care cele două partide se succedau la conducere.
- În 1877-1878, România a participat la războiul ruso-turc de partea Rusiei= România, în
calitate de stat învingător, și-a câștigat independența în 1878. Independența a fost
recunoscută internațional prin tratatele de la San Stefano și Berlin(1878)=> obținerea
independenței a contribuit la consolidarea statului român și la creșterea prestigiului
internațional.

- În anul 1881, România s-a proclamat regat, iar Carol a devenit rege!!!= contribuie la
consolidarea statului român și la creșterea prestigiului internațional.

- După obținerea independenței și proclamarea regatului, obiectivul românilor era formarea

statului național unitar= un stat care să-i cuprindă pe toți românii.

Formarea statului național unitar= ROMÂNIA MARE.

- Între 1914-1918 a avut loc Primul Război Mondial. România a intra în război de partea
Antantei, în anul 1916.
- Războiul a fost câștigat de Antanta, iar România s-a aflat în tabăra statelor învingătoare.
- Sfârșitul războiului a adus un context favorabil României pentru realizarea Marii
Uniri:
- Victoria statelor Antantei
- Dezmembrarea imperiilor multinaționale( Austro-Ungaria, Rusia, Imperiul Otoman,
Germania)
- Afirmarea principiului autodeterminării conform căruia fiecare popor își putea alege
singur viitorul, cum să se organizeze.
Pașii realizării Marii Uniri:
1. Unirea Basarabiei cu Regatul României:
- Revoluția boșevică din Rusia( octombrie 1917) a grăbit ieșirea acesteia din război și a dus
la dezmembrarea Imperiului Rus.
- Românii din Basarabia au profitat de inițiativa conducătorului comunist, Lenin, care a
proclamat dreptul popoarelor la autodeterminare, și și-au proclamat autonomia în
octombrie 1917.
- S-a constituit Sfatul Țării condus de Ion Inculeț, Basarabia a devenit Republica
Democratică Moldovenească.
- În ianuarie 1918, Republica Democratică Moldovenească și-a proclamat independența.
- Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a hotărât unirea Basarabiei cu România.

2. Unirea Bucovinei cu România:

- În contextul dezmembrării Imperiului Austro-Ungar, românii din Bucovina și-au
proclamat autonomia la Cernăuți, a fost organizat ca organ de conducere Consiliul
Național condus de Iancu Flondor.
- Amenințată cu anexarea de către Ucraina, Bucovina a hotărât să se unească cu
ROmânia=> la 15 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a hotărât unirea cu
România.
 3. Unirea Transilvaniei și Banatului cu România:
- În contextul dezmembrării Imperiului Austro-Ungar, românii din Transilvania și-au
proclamat autonomia prin Declarația de la Oradea, citită de politicienii români în cadrul
Parlamentului de la Budapeste= aceștia au solicitat independența Transilvaniei.
- S-a constituit un organ/instituție/adunare de conducere= Consiliul Național Român.
- Ungaria a refuzat să recunoască independența Transilvaniei și astfel, Consiliul Național
Român a hotârân convocarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, la 1 decembrie
1918.
- Marea Adunare Națională a votat unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și
Maramureșului cu România la 1 decembrie 1918= astfel s-a realizat România Mare!!!!
- Până la unirea efectivă cu România, Transilvania a condusă de Marele Sfat Național( rol
legislativ) și Consiliul Dirigent( rol executiv).
- Unirea a fost ratificată de Parlamentul României pe 22 decembrie 1918.
- Pe 15 octombrie 1922, regele Ferdinand și regina Maria au fost încoronați ca regi ai
României Mari.

- Prin Marea Unire din 1918 s-a realizat statul național unitar român=ROMÂNIA
MARE!!!

Consecințe ale Marii Uniri:

- Teritoriul României a crescut de la 137.000 Km2 la 295.000 km2, populația țării a crescut
considerabil, poonderea minorităților etnice a crescut= în 1930, aproximativ 28% din
populația țării era reprezentată de minorități( unguri, germani, evrei, ucrainieni și ruși,
bulgari, turci, tătari).
- A fost înfăptuită o nouă reformă agrară în 1921;
- A fost adoptată o nouă Constituție, în 1923.