România postbelică. Stalinism, național-comunism și disidență anticomunistă.

Construcția democrației postdecembriste.

Instaurarea regimului comunist în România(1944-1947):

- România a participat în Al Doilea Război Mondial alături de statele Axei în perioada
iunie1941-august1944; alături de Aliați( URSS, SUA, M.Britanie) între august 1944-mai
1945.
- Pe 23 august 1944, Ion Antonescu a fost arestat, iar România a întors armele împotriva
Germaniei și a trecut de partea Aliaților=> în ciuda acestui fapt, la sfârșitul războiului,
României nu i s-a recunoscut statutul de stat cobeligerant, a fost considerată un stat învins.
- La lovitura de stat din 23 august 1944 au participat și membrii Partidului Comunist Român,
care avea la momentul respectiv mai puâin de 1000 membri.
- Partidul Comunist a devenit important în contextul prezenței Armatei Roșii pe teritoriul țării.
Factori care au favorizat instaurarea comunismului:
- Prezența trupelor sovietice pe teritoriul țării- Armata Roșie s-a comportat ca o armată de
ocupație, a susținut ascensiunea comuniștilor spre putere, s-a retras abia în 1958.
- Împărțirea Europei în sfere de influență între Marile Puteri= conform înțelegerii de la
Moscova, din octombrie 1944- „Acordul procentajelor” dintre Marea Britanie și URSS,
România intra în sfera de influență sovietică.
- Tratatul de PACE dintre România și Națiunile Unite din 1947, de la Paris-României nu îi
este recunoscut statutul de stat cobeligerant, este obligată să plătească despăgubiri de
război uriașe Uniunii Sovietice, fapt ce a accentuat controlul economic sovietic asupra
României.
- Sprijinul acordat de Moscova comuniștilor din România- Partidul Comunist a fost
susținut în permanență de sovietice spre acapararea puterii- în România au acționat mai
mulți consilieri sovietici care au făcut presiune în favoarea Partidului Comunist-ex:
Andrei Vîșinski.

Etapele instaurării regimului comunist:

1. Formarea primul guvern favorabil comuniștilor condus de Petru Groza- acest guvern a
venit la putere pe 6 martie 1945, era compus în totalitate din miniștri comuniști, impuși
cu ajutorul Moscovei. Regele Mihai a protesta față de acest guvern, a declanșat „Greva
regală” cerând demisia guvernului, dar acest lucru nu s-a întâmplat.
2. Câștigarea alegerilor parlamentare din noiembrie 1946 prin falsificarea rezultatelor.
Comuniștii au candidat alături grupări politice rupte din partidele istorice( PNL, PNȚ)
și alături de PSD în alianța numită Blocul Partidelor Democratice. Pentru a câștiga,
Partidul Comunist a fraudat alegerile.
 3. Eliminarea opoziției politice- a presupus desființarea partidelor politice istorice. În
anul 1947, liderii politici țărăniști și liberali au fost urmăriți, agresați, arestați, torturați
și închiși, cele două partide istorice au fost desființate(PNȚ și PNL).
4. Înlăturarea monarhiei= pe 30 DECEMBRIE 1947, regele Mihai a fost forțat să
semneze actul de abdicare(să renunțe la conducere) și să plece din România. După
abdicarea regelui, în România a fost proclamată Republica- puterea politică era
deținută în totalitate de comuniști.
- Prin înlăturarea monarhiei și proclamarea republicii s-a instaurat regimul comunist în
România.
- Perioada regimului comunist se împarte în două:

1. Regimul stalinist în România(1948-1965):

Regim stalinist= regim asemănător cu cel instaurat de Stalin în URSS, un regim foarte
dur, represiv.
Caracteristici:
- Eliminarea tuturor adversarilor politici de către șeful partidului, care ajunge să dețină
întreaga putere în stat.
- Apariția și consolidarea unui sistem de represiune foarte dur- este creată poliția politică,
este dezvoltat un sistem de închisori și lagăre de muncă, au loc deportări.
- Economia este subordonată statului și este planificată în planuri cincinale- naționalizarea
industriei și a tuturor mijloacelor de producție, colectivizarea agriculturii, industrializarea
forțată.
- Îngrădirea drepturilor și libertăților cetățenești, folosirea violenței fizice împotriva unor
segmente sociale( intelectuali, burghezie, țărani înstăriți, mari proprietari de pământ).
- Impunerea modelul sovietic de organizare administrativă și economică, subordonarea
completă a României față de URSS.
Acțiuni ale regimului comunist:
- În 1948, Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales Secretar General al Partidului Muncitoresc
Român- după 1948, Dej a acționat pentru eliminarea posibililor competitori din partid( ex:
Lucrețiu Pătrășcanu, Ana Pauker).
- În aprilie 1948 a fost adoptată o nouă Constituție- Constituția din 1948- prima constituție
comunistă- stabilește noua formă de guvernământ-republica, legitimează nou regim
politic de tip totalitar.
- În iunie 1948 au fost naționalizate toate întreprinderile particulare- în baza legii de
naționalizare au trecut în proprietatea statului întreprinderile industriale și miniere,
bancile, serviciile, transporturile, restaurantele, magazinele, cinematografele- proprietatea
privată este desființată în economie.
- Naționalizarea a fost un pas important spre impunerea controlului statului în economie.
- Cultura a fost subordonată de infleunțele sovietice- a fost sprijinită de regim o noup
orientare culturală- proletcultism( cultura proletariatului)- noua orientare trebuia să
respecte linia ideologică a marxism-leninismului= să prezintre principiul luptei de clasă,
alianța dintre muncitori și țărani, să idealizeze viața muncitorilor/proletariatului. Din
1948, limba rusă a devenit limbă obligatorie în școli, s-a interzis predarea religiei, istoria
a fost modificată, au fost interzise numeroase cărți, autori, mulți profesori de valoare au
fost înlocuiți cu elemente loiale partidului.
- În 1948 a fost înființată Direcția Generală a Securității Poporului-Securitatea- a ajucat
rolul de poliție politică, a reprimat orice formă de opoziție față de regimul comunist.
Securitatea a efectuat zeci de mii de arestări, deportări, anchete violente, asasinate.
- În martie 1949 a fost inițiat procesul de colectivizare a agriculturii. Prin colectivizare s-a
urmărit trecerea proprietății private țărănești sub controlul statului prin înființarea de
ferme agricole colective. Colectivizarea s-a încheiat în 1962, a avut în nenumărate cazuri
un caracter violent, represiv, s-a realizat forțat în cele mai multe cazuri.
- După retragerea trupelor sovietice din România, în 1958, Dej a început o politică de
distanțare față de URSS. În 1964, PMR a făcut o declarație prin care susținea dreptul
statelor de a construi socialismul urmând propria cale, fără implicarea URSS- declarația a
fost considerată o manifestare a independenție României față de URSS.

2. Regimul național-comunist în România(1965-1989):

- Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit în 1965, iar conducerea PMR a fost preluată de Nicolae
Ceaușescu.
- Acesta a continuat politica de distanțare față de Moscova, a sprijinit în continuare
procesul de industrializare masivă a României, a dus o politică de deschidere față de
Occident.
- După 1965, partidul a încercat să folosească o cale specific româneacă pentru dezvoltarea
socialismului, făcând apel la valorile naționale.

- Perioada comunismului sub Nicolae Ceaușescu este împărțită în două etape:

1. Etapa liberalizării regimului( 1965-1971):

- În anul 1965 a fost elaborată o nouă Constituție- a fost schimbată denumirea statului în
Republica Socialistă România.
- Numele partidului s-a schimbat în Partidul Comunist Român-PCR.
- Au fost denunțate abuzurile Securității din anii `40-`50
- A fost limitată cenzura, s-a realizat o deschidere spre cultura occidentală- oamenii puteau
citi cărți, presă venite din Occident, puteau viziona filme, oamenii de știință pot participa
la evenimente organizate în Occident.
- În 1968, Nicolae Ceaușescu a condamnat invazia sovietică în Cehoslovacia- s-a opus
Uniunii Sovietice. Statele occidentale au apreciat gestul lui Nicolae Ceaușescu și l-au
 văzut ca pe un disident în interiorul blocului comunist- Ceaușescu a primit vizita unor
lideri politici importanți- Charles de Gaulle( președintele Franței) în 1968, Richard
Nixon( președintele SUA) în 1969. România a primit din partea SUA clauza„națiunii
celei mai favorizate”, a aderat la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

2. Etapa revenirii la practici staliniste( 1971-1989):

- Perioada de liberalizare a fost orpită în urma vizitelor făcute de Nicolae Ceaușeșscu în
China și Coreea de Nord- el a fost impresionat de manifestarea cultului personalității
conducătorului în cele două state comuniste și a dorit aplicarea acestei practici și în
România.
- În iulie 1971 au fost adoptate „Tezele din iulie”-= a fost considerată de Ceaușescu o
„revoluție culturală”. Prin adoptarea tezelor se urmărea instituirea unui control sever
asupra tuturor activităților culturale, a învățământului, a presei.
- Partidul Comunist trebuia să dețină rolul de conducător în toate domeniile de activitate(
politic, educație, învățământ, presă).
- Presa trebuia să se implica mai activ în educația marxist-leninistă.
- Deschiderea spre Occident a fost abandonată- s-a renunțat treptat la infleunțele
occidentale.
- Operele artistice și literare trebuiau să promoveze subiecte cu caracter național.
- Începând cu anii `70 a fost instituit și s-a consolidat cultul persinalității conducătorului-
au fost exagerate prin propagandă meritele lui Nicolae Ceaușescu.
- Formele de manifestare a cultului personalității au fost: poezii, portrete, volume omagiale,
aniversări, manifestații publice- toate închinate conducătorului.
- În 1974 a fost modificată Constituția și a fost creată funcția de Președinte al RSR- a fost
ocupată de Nicolae Ceaușescu, care a cumulat toate funcțiile importante din stat.
- În anii `70, regimul comunist a intrat în criză, populația a resimțit criza prin lipsa
alimentelor de bază. Pentru a rezista, regimul a contractat mari împrumuturi din exterior.
- În anii `80, criza s-a adâncit, restricțiile impuse populației au devenit și mai dure- au fost
impuse măsuri de austeritate, au raționalizate alimentele, energia electrică, combustibilul.
- Măsurile de austeritate au agravat criza regimului, au crescut antipatia populației față de
Nicolae Ceaușescu-în decembrie 1989, prin revoluție, Ceaușescu a fost îndepărtat de la
putere, iar regimul comunist s-a prăbușit.

Forme de disidență anticomunistă:

- Fenomenul rezistenței față de comunism s-a manifestat în toate statele din blocul
comunist, inclusiv în România. Aceste forme au fost diferit în funcție de condițiile
specifice din fiecare țară.
- Mișcări de protest față de comunism și de dominația URSS au apărut în: Germania de Est
în 1953, Polonia și Ungaria în 1956, Cehoslovacia în 1968.
1. Rezistența armată din munți: la sfârșitul anilor `40 s-au format mai multe
grupuri ce numărau zeci de persoane, care s-au refugiat în zona montană a
 României și au încercat să se opună regimului comunist. În multe situații, aceste
grupuri „de partizani” au fost sprijinite de populația locală. În cele din urmă,
aceste grupuri au fost anihilate de Securitate până prin 1962. Printre cele mai
cunoscute au fost: Haiducii Muscelului, Sumanele Negre în Bucovina, Țepeș I și
Țepeș II în Făgăraș.
2. Grevele muncitorești- o mare grevă a minerilor a avut loc în 1977, în Valea
Jiului. Greva a avut o mare amploare și l-a forțat pe Nicolae Ceaușescu să se
implice direct în discuțiile cu minerii. După încheierea grevei, liderii acesteia au
fost arestați și închiși.
3. Protestele- cea mai mare acțiune de protest împotriva regimului a avut loc la
Brașov, în noiembrie 1987. Muncitorii din fabricile brașovene, nemulțumiți de
salarii și de viața grea, eu ieșit pe stradă și au protesta împotriva regimului.
Liderii protestului au fost arestați, închiși, sau au primit domiciliu forțat în alte
zone.
4. Disidența intelectuală- au fost intelectuali care au criticat regimul comunist, au
criticat cenzura și limitarea drepturilor și libertăților oamenilor- cei mai vocali au
fost Paul Goma, Doina Cornea, Mircea Dinescu, Andrei Pleșu.
5. Disidența în interiorul partidului- în 1989, șase memebri mportanți din partid i-
au adresat lui Ceaușescu o scrisoare-„Scrisoarea celor șase” în care condamnau
cultul personalității și încălcarea drepturilor omului.
6. Activitatea postului de radio Europa Liberă- acest post emitea din afara țării,
era interzis să-l asculți, difuza scrisori de protest ale disidenților români față de
regimul comunist, diferite informații din Occident, era condamnat regimul
comunist pentru încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Revenirea la democrație:
- Venirea la conducere a lui Mihail Gorbaciov în URSS a grabit prăbușirea regimurilor
comuniste din Europa- Gorbaciov a dorit o reformare a sistemului comunist.
- Reformele propuse de Gorbaciov au grăbit prabușirea comunismului inclusiv în România.
- Regimul comunist din România s-a prăbușit în decembrie 1989!!!!!!=> puterea a fost
preluată de Frontul Salvării Naționale(FSN), condus de Ion Iliescu.

Etape ale revenirii la democrație:

1. La 31 decembrie 1989, FSN emite un decret prin care permite revenirea la
pluripartidism-reapar partidele istorice: PNȚ și PNL; FSN se transformă în partid
politic.
2. În mai 1990 sunt organizate primele alegeri libere de după 1989- alegerile au fost
câștigate de FSN și de Ion Iliescu- acesta devine președintele României.
3. Se revine la proprietatea privată din 1990.
 4. În 1991 este adoptată o nouă Constituție- are la bază principii democratice funcționare
a statului: separația puterilor în stat, pluripartidismul, garantarea drepturilor și
libertăților cetățenești.
5. Înființarea primelor organizații nonguvernamentale( ONG-uri)- Alianța Civică- lupta
pentru apărarea drepturilor omului.

- Revenirea la democrație nu a fost un pas ușor de făcut pentru România- în prima parte a
anilor `90, România s-a confruntat cu numeroase crize- MINERIADELE, FENOMENUL
PIAȚA UNIVERSITĂȚII- zeci de mii de protestatari au ocupat piața și au protestat
împotriva lui Ion Iliescu.
- În ciuda problemelor, România a făcut trecerea la un regim politic democratic, a existat o
alternanță la guvernare- în 1996, alegerile au fost câștigate de alianța CDR, iar Emil
Constantinescu a devenit președintele României.