C.

STATUL ŞI POLITICA
3. România postbelică. Stalinism, naţional-comunism şi disidenţa comunistă. Construcţia
democraţiei postdecembriste

I. Instaurarea comunismului în România (1944-1947)

II. Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965)
III. Regimul naţional comunist al lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989)
IV. Construcţia democraţiei postdecembriste (după 1989)

I. Instaurarea comunismului în România (1944-1947)

1. Context intern
 Revenirea în legalitate a PCR după 23 august 1944;
 Acţiuni organizate pentru creşterea influenţei sale în râ ndul populaţiei;
2. Context extern
 Oct. 1944 – Acordul de procentaj de la Moscova (înţelegere între Marea
Britanie şi URSS), prin care România intra în proporţie de 90% în sfera de
influenţă sovietică;
 Prezenţa armatei sovietice pe teritoriul României a fost un factor
determinant în ascensiunea comuniştilor la putere;
3. Etapele cuceririi puterii politice
 Martie 1945 – instalarea guvernului Petru Groza; a inaugurat prin politica sa
lichidarea opoziţiei democratice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
măsuri:
 Translivania reintră în componenţa Româ niei;
 O nouă reformă agrară – 23 martie 1945;
 Suprimarea libertăţii presei;
 Impunerea legii epurării aparatului de stat;
 Crearea tribunalelor populare;
 Organizarea lagărelor de deţinuţi politici;
 Înfiinţarea sovromurilor (societă ţi mixte româ no-ruse);
 Falsificarea alegerilor parlamentare din noiembrie 1946; este dat câștigător
PCR și aliatele sale;
 1947 – lichidarea principalelor partide de opoziţie: PNL şi PNŢ ;
 30 dec. 1947 – abdicarea forţată a regelui Mihai; proclamarea Republicii
Populare Române (RPR); modificarea forţată a formei de guvernământ a
reprezentat pasul decisiv al preluării întregii puteri politice de către
comunişti;

II. Regimul stalinist a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965)

 Preluarea, organizarea şi consolidarea puterii politice de către comunişti –

 STALINIZAREA ROMÂNIEI a constat în:

1
 a. Desfiinţarea democraţiei şi exterminarea fizică a opozanţilor:
 Înscenarea unor procese politice (împotriva conducerii PNŢ ,
împotriva grupului Pă tră şcanu, procesul legionar, procesul de la
Canal, procesul greco-catolicilor etc); - în toate procesele
politice justiţia a acţionat în baza unor ordine politice;
 Sistemul detenţionar comunist – cuprindea închisori (Gherla,
Aiud, Sighet, Piteşti etc) şi lagăre de muncă (Canalul Dunăre-
Marea Neagră);
 Deportă ri, domiciliu obligatoriu;
 Înă buşirea mişcă rilor de rezistenţă ;
 Înfiinţarea Securităţii (poliţia politică) şi a Miliţiei populare;

b. Introducerea dirijismului economic şi desfiinţarea proprietăţii private

(stalinismul economic)
 Economia a fost centralizată şi rigid planificată (planuri anuale şi
cincinale);
 Naţionalizarea mijloacelor de producţie prin care s-a creat
proprietatea de stat; a avut caracter de confiscare deoarece nu s-a
plă tit nici o despă gubire; prin legea din 11 iunie 1948;
 Colectivizarea agriculturii – 1949-1962; crearea gospodăriilor
agricole (mai tărziu CAP-uri) care cuprindeau aprox. 96% din
suprafaţa arabilă a ţării;
 Industrializare forţată cu accent pe industria grea;
c. Reorganizarea aparatului de stat (stalinismul politic)
 Monopolul politic prin intermediul partidului unic – Partidul
Muncitoresc Român;
 1948 – adoptarea unei noi Constituţii după model sovietic;
parlamentul devenea unicameral (Marea Adunare Naţională ); Consiliul
de Stat reprezenta organul executiv;
 1952 – este adoptată o nouă constituţie ce consfinţea rolul conducă tor
al partidului;
d. Îngră direa activită ţii Bisericii – Biserica era supusă autorită ţii
Statului; desfiinţarea cultului greco-catolic;
e. Modificarea culturii naţionale stalinismul cultural
 Este introdusă cenzura;
 Este adoptată o nouă lege a învă ţă mîntului;
 Modificarea istoriei naţionale;
 Cultura îşi întrerupe legă turile cu Occidentul şi are ca model cultura
sovietică şi proletcultismul;

III. Regimul naţional comunist a lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989)

1. Perioada 1965-1971
 La conducerea partidului este ales Nicolae Ceauşescu;
2
  Relativă destindere a regimului comunist;
 Reabilitarea unor personalită ţi;
 Revenirea la denumirea PCR;
 Adoptarea unei noi constituţii – 1965; care menţionează noua denumire a
statului (RSR – Republica Socialistă România) şi rolul conducător al PCR;
 Devine din 1967 şi preşedinte al Consiliului de Stat;
 Adeptul unei linii naţionaliste: deschiderea spre o nouă cultură, cu accente
româneşti, limba rusă este treptat redusă din şcoli, iar ulterior va dispărea;
 Pe plan extern se continuă distanţarea faţă de Moscova:
- Stabilirea de relaţii diplomatice cu RFG;
- Critică şi nu participă la invadarea Cehoslovaciei de către trupele
Pactului de la Varşovia (1968);
- Primeşte vizita unor lideri occidentali (1969 – Richard Nixon preşedintele
SUA);
- Vizite ale lui Ceauşescu în diferite ţă ri;

2. Perioada 1971-1989
 Regim prezidenţial bazat pe cultul personalităţii;
 Revenirea la practicile staliniste;
 Se impune tot mai strict controlul partidului în viaţa politică, economică,
socială şi culturală:
 Politic: are loc o concentrare totală a funcţiilor în stat şi partid în
mâna lui; 1974 devine şi preşedinte al RSR (primul preşedinte al
ţării din istorie); înlăturarea adversarilor politici din interiorul
partidului; membrii familiei sunt promovaţi în funcţii politice;
 Economic: creşterea economică forţată; accentuează cheltuielile
materiale pentru industria grea; realizarea unor mari obiective
publice (Canalul Dună re-Marea Neagră , Transfă gă ră șanul, Metroul,
Casa Poporului etc.); raţionalizarea produselor de primă
necesitate; degradarea condiţiilor de trai ale populației;
 Social: sistematizarea localităților; încălcarea drepturilor și
libertăților omului prin: legarea cetățenilor de locul de muncă,
interzicerea avorturilor, rezolvarea problemei mânii de lucru în
agricultură prin folosirea elevilor, studenților, soldaților etc;
 Cultural: dezvoltarea valorilor naţionale în mod exagerat şi
crearea omului nou îndoctrinat şi supus regimului; este lansată
Revoluția culturală (odată cu tezele din iulie 1971) care urmărea
creșterea rolului partidului în edificarea societății socialiste,
promovarea unei culturi a maselor populare, intensificarea
învățământului ideologic și a propagandei; dezvoltarea cultului
personalității (Ceaușescu a devenit subiectul principal al
producțiilor culturale; în istorie era continuatorul unui șir de

3
 conducători care începea cu Burebista și se încheia cu Al. I. Cuza;
era adulat de toate figurile publice – în volumele de Omagii
realizate cu ocazia aniversărilor, de popor – în festivaluri
intitulate Cântarea României, de artiști); a fost înființată
Academia ,,Ș tefan Gheorghiu" care creează noii activiști de partid (un
nou tip de intelectual) ce trebuiau să dedice toate activită țile culturale
și științifice clasei conducă toare și cuplului prezidențial;
 Fenomenul disidenţei:
 disidenții erau cei care se opuneau regimului din interiorul lui;
 acțiune de critică la adresa regimului;
 scrisori deschise ale grupului din jurul scriitorului Paul Goma
(care a protestat împotriva nerespectă rii drepturilor omului de
că tre regimul comunist și forțat să plece în Franța);
 criticile aduse de că tre poeţii Ana Blandiana, Mircea Dinescu;
 Doina Cornea (profesor universitar la Cluj căreia i s-a retras
dreptul de a preda);
 Scrisoarea celor șase – disidență manifestată în interiorul
partidului; critica regimul personal al lui Ceaușescu;
 Disidența a fost favorizată și de românii din exil (precum
Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca) care și-au făcut cunoscute
opiniile la posturile de radio occidentale destinate românilor,
precum Europa liberă;
 Acţiuni protestatare: greva minerilor din Valea Jiului (1977), greva muncitorilor
de la uzinele Steagul Roşu din Braşov (1987);
 Politica externă : treptata izolare diplomatică a Româ niei; cooperare economică
ineficientă cu state africane și asiatice;

3. Căderea regimului comunist – dec. 1989

 A fost favorizat de: dificultăţile majore în plan economic; reformele radicale
iniţiate de Mihail Gorbaciov în URSS; prăbușirea regimurilor comuniste în
Europa;
 În Româ nia, înlă turarea regimului comunist s-a fă cut pe cale violentă ;
 16 dec. – izbucneşte revoluţia la Timişoara;
 22 dec.- apogeul revoluției la București; fuga soților Ceaușescu; reprezintă
înlăturarea regimului comunist;
 25 dec – executarea cuplului Ceauşescu la Tâ rgovişte după un proces sumar;
 Puterea este preluată de FSN (Frontul Salvării Naţionale) – condus de Ion
Iliescu; obiectivul acestui organ provizoriu era instaurarea unui regim
democratic şi edificarea statului de drept;

IV. Construcţia democraţiei postdecembriste

4
 S-a revenit la tradiția democratică; adoptarea unei noi constituții (1991 – revizuită de
mai multe ori);
 S-a revenit la pluralismul politic; reînființarea partidelor istorice PNL și PNȚ;
 S-au organizat alegeri libere (mai 1990 – primele alegeri libere parlamentare şi
prezidenţiale);
 S-a trecut la economia de piaţă;
 Au apărut organizaţii nonguvernamentale;
 Libertatea presei;
 Integrarea în structurile euro-atlantice (2004 - intrarea în NATO; 2007 – intrarea în
UE);