 Etapa stalinistă (1948-1965)- Gheorghe Gheorghiu-Dej; practici politice totalitare(comuniste)

 Constituția ( sau legea fundamentală) din 13 aprilie 1948

 Constituția din 24 septembrie 1952
 O altă măsură luată de regimul comunist a fost naționalizarea întreprinderilor particulare. În baza legii de
naționalizare din 11 iunie 1948, au fost trecute în proprietatea statului întreprinderile industriale și miniere,
băncile, dar și alte afaceri mai mici, ca restaurantele, magazinele, cinematografele etc.
 Naționalizarea industriei a fost primul pas în procesul de centralizare economică. Astfel, economia de piață,
bazată pe libera inițiativă, a fost înlocuită cu o economie controlată de stat, planificată în baza unor planuri inițial
anuale, iar apoi cincinale din anul 1950 până în 1989.
 Cultura va suferi transformări după tiparul stalinist. În iunie 1948, a fost desființată Academia Română și
înlocuită cu una nouă, alcătuită din membri de partid. Partidul va sprijini proletcultismul, adică cultura
proletariatului. Din 1948, limba rusă devine materie obligatorie în școli, se interzice predarea religiei.
 Colectivizarea este procesul care are loc între 1949 și 1962: se urmărea trecerea proprieții private țărănești în
proprietatea statului. Sunt înființate Gospodăriile Agricole de Stat, iar mai apoi, Cooperativele Agricole
Colective. Țăranii trebuiau să predea CAP-urilor pământul, animalele și utilajele de producție pe care le dețineau.
Mulți țărani, rămași fără pământ, s-au mutat la oraș, unde au lucrat în industrie.

 Etapa național-comunistă 1965-1989- Nicolae Ceaușescu; practice politice totalitare (comuniste)

 Constituția din 21 august 1965
 “Tezele din iulie” adică o serie de 17 propuneri ale lui Ceaușescu, privind educarea maselor. El o considera o
“revoluție culturală”: se va institui un control sever asupra diferitelor activități culturale, învățământului și
mass-mediei. Deschiderea spre Occident a fost abandonată. În același timp, cenzura e din nou activată.
 Cultul personalității: a fost instituit și răspândit cu ajutorul unui aparat de propagandă. Caracteristicile
excepționale ale liderului au reprezentat subiectul articolelor de presă, a literaturii omagiale, a numeroase
poezii și ode, în care Ceaușescu era prezent făcându-se apel la o serie de epitete, precum: eroul națiunii, eroul
păcii mondiale, cel mai iubit iubit fiu al poporului, geniul Carpaților. Ziua de naștere a conducătorului, 26
ianuarie, a devenit sărbătoare națională, prilej cu care îi erau dedicate numeroase momente festive.
Scornicești, satul său natal, s-a transformat într-un loc de pelerinaj.

 Disidența românească, adică împotrivirea românilor față de regimul comunist!

 În timpul stalinismului: rezistența a fost armată, s-au format grupuri restrânse de persoane,
care s-au refugiat în munți, opunându-se prin forță regimului. Cele mai importante: Haiducii
Muscelului, Sumanele Negre, Țepeș I, Țepeș II. Securitatea le-a eliminat pe toate până în
1962!
 În timpul național-comunismului: împotrivirea a luat forma unor critici la adresa partidului.
De exemplu: în 1989, Scrisoarea celor șase, toți membri de partid importanți, care au criticat
cultul personalității și încălcarea drepturilor omului.