ROMÂNIA POSTBELICĂ. STALINISMUL. NAȚIONAL – COMUNISMUL.

MIȘCAREA DE DISIDENȚĂ

A. INSTAURAREA COMUNISMULUI ÎN ROMÂNIA

1. Contextul intern
 actul de la 23 august 1944 a însemnat întoarcerea armelor împotriva Germaniei;
2. Contextul extern
 prin Acordul de procentaj de la Moscova, din 9 octombrie 1944, România a intrat în proporție
de 90% sub influența Uniunii Sovietice;
3. Metodele preluării puterii
 includerea comuniștilor în guvernele formate după înlăturarea lui Ion Antonescu:
 la 6 martie 1945, se formează guvernul condus de Petru Groza;
 la 19 noiembrie 1946, comuniștii au falsificat alegerile;
 în anul 1947, se desființează partidele politice ( Partidul Național Liberal și Partidul Național
Țărănesc);
 la 30 decembrie 1947, abdicarea regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române.

B. STALINISMUL. REGIMUL LUI GHEORGHE GHEORGHIU DEJ (1948 – 1965)

1. Perioada 1948 – 1964
 se caracterizează printr-o politică de sovietizare (stalinizare) a României;
 au fost adoptate următoarele măsuri:
 pe plan intern:
o în februarie 1948, are loc fuziunea dintre Partidul Comunist R omân și Partidul
Social Democrat formându-se Partidul Muncitoresc Român;
o 11 iunie 1948 – legea naționalizării principalelor mijloace de producție;
o 1948 – legea învățământului;
o 1948 – legea cultelor;
o adoptarea Constituțiilor din 1948 și 1952;
o între 1949 – 1962, are loc colectivizarea;
o eliminarea adversarilor politici;
 pe plan extern:
o februarie 1948 – se încheie Tratatul de prietenie, colaborare și ajutor reciproc cu
Uniunea Sovietică ( URSS);
o 1949 – România a aderat la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER);
o 1955 – România a devenit membră a Pactului de la Varșovia;
o 1955 – România a devenit membră a Organizației Națiunilor Unite;
o 1956 – România a participat la înfrângerea revoluției anticomuniste din Ungaria
și drept urmare Armata Roșie este retrasă din România în 1958;
2. Perioada 1964 – 1965
  se caracterizează prin răcirea relațiilor cu Uniunea Sovietică;
 în aprilie 1964, a fost adoptată Declarația Comitetului Central al PMR care prevedea:
 independența și egalitatea partidelor comuniste indiferent de mărimea lor;
 fiecare stat comunist să aibă propria politică externă;
 în martie 1965, Gheorghe Gheorghiu Dej a murit;
 conducerea României a fost preluată de către Nicolae Ceaușescu în calitate de secretar general.

C. NAȚIONAL – COMUNISMUL. REGIMUL LUI NICOLE CEAUȘESCU (1965 – 1989)

1. Perioada 1965 – 1971
 Nicolae Ceaușescu a continuat politica de depărtare față de URSS;
 a fost adoptată de politică de liberalizare;
 au fost adoptate următoarele măsuri:
 pe plan intern:
o 1965 – a fost adoptată o nouă Constituție, iar denumirea statului devine
Republica Socialistă România;
o a schimbat denumirea PMR în PCR;
o a introdus lb. occidentale în școli;
o a acceptat existența unor magazine în regim de semiproprietate;
o s-a dezvoltat industria energetică, siderurgică și chimică;
 pe plan extern:
o 1967 – au fost stabilite relații diplomatice cu Republica Federală Germană și
Israelul;
o 1968 – a criticat intervenția statelor membre ale Pactului de la Varșovia în
Cehoslovacia ( a avut loc o mișcare anticomunistă numită „ Primăvara de la
Praga);
o Nicolae Ceaușescu a vizitat Anglia, Franța și SUA;
o 1969 – Richard Nixon, președintele SUA, a vizitat România;
Aceste măsuri au contribuit la creșterea prestigiului țării și al lui Nicolae Ceaușescu pe plan extern.
2. Perioada 1971 – 1989
 1971 – Nicolae Ceaușescu a vizitat China și Coreea de Nord => renunțarea la politica de
liberalizare;
 au fost adoptate următoarele măsuri:
 pe plan intern:
o s-a pus accent pe dezvoltarea unor proiecte gigantice;
o datoria externă a României era de 11 miliarde de dolari;
o a hotărât să plătească datoria externă a României adoptând următoarele măsuri:
 au scăzut exporturile și au crescut importurile;
 a fost raționalizat consumul de alimente, energie termică, electrică și de
combustibil;
 o 1974 – N. Ceaușescu, a inființat funcția de președinte al României, modificân
o a numit rudele în funcții de conducere;d Constituția din 1965.
o a introdus rotația cadrelor;
o a scăzut nivelul de trai al populației;
o s-a dezvoltat cultul personalității;
 pe plan extern:
o 1975 – a avut loc Conferința de Securitate și Cooperare Europeană de la
Helsinki: România a semnat Actul Final prin care se angaja să respecte
drepturile omului, dar le va încălca;
o 1980 – izolarea României era tot mai evidentă;
o Nicolae Ceaușescu a criticat planul de reforme aplicat de Mihail Gorbaciov în
URSS;
S-a dezvoltat o mișcare de disidență contra regimului comunist. Aceasta s-a manifestat în rândul
muncitorilor, intelectualilor și în interiorul Partidului Comunist Român.

D. MIȘCAREA DE DISIDENȚĂ
1. Perioada Gheorghe Gheorghiu Dej
 30 august 1948 – s-a înființat Direcția Generală a Securității Poporului ( Securitatea);
 caracteristici:
 din rândul dușmanilor poporului, anihilați fizic de către organele de represiune
comuniste, au făcut parte membri marcanți ai partidelor politice (Iuliu Maniu, Ion
Mihalache, Constantin Brătianu, Gheorghe Brătianu, Constantin Argetoianu), oameni
de cultură (Anton Galopenția, Mircea Vulcănescu), slujitori ai bisericii (monseniorul
Vladimir Ghica);
 torturarea persoanelor ce deținuseră funcții publice înainte de 1945;
 înființarea închisorilor (Aiud, Gherla, Pitești, Râmnicu Sărat, etc.) a șantierului Canalul
Dunăre – Marea Neagră și a coloniilor de muncă forțată ( Cavnic, Salcia, Periprava,
Baia Sprie);
 deportările din Banat în Bărăgan;
 lichidarea grupurilor de rezistență anticomunistă din zona montană;
 prin Decretele nr. 176 și nr. 411 – au fost eliberați 10410 deținuți politici;
2. Perioada Nicolae Ceaușescu
 s-a dezvoltat o mișcare de disidență în rândul:
 muncitorilor ( în 1977 – greva minerilor din Valea Jiului și la 15 noiembrie 1987 –
greva muncitorilor de la uzinele Steagul Roșu din Brașov);
 intelectualilor ( Paul Goma, preotul Gheorghe Claciu Dumitreasa, Mircea Dinescu, Ana
Blandiana, Doina Cornea)
 Partidului Comunist Român (Constantin Pârvulescu și „Scrisoarea celor șase”).