Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și la începuturile modernității,Sec.

XIV-
XVIII.
Dicționar:
• Cruciadă târzie: lupta statelor creştine împotriva Imperiului Otoman, în sec. XIV – XVI, ce are ca scop
alungarea otomanilor din Europa.
• Mercenari: soldați plătiți.
• Oastea cea Mare: tot poporul înarmat.
• Oastea cea Mică garda domnului şi steagurile boiereşti.
• Ofensivă: formă de luptă bazată pe atac.
• Suveranitate: calitatea unui stat de a nu depinde de nici o altă putere de stat.
• Tribut („haraci”): sumă plătită de Ţările Române Imperiului Otoman în schimbul păcii.
• Vasalitate (între state): dependenţa politică a unui stat (vasal) care se obligă, pe baza unui contract, să
plătească o sumă de bani, să acorde ajutor militar şi să fie credincios unui stat mai puternic (suzeran).
• Capitulații: înțelegeri scrise între domnitorii români și sultanii Imperiului Otoman.
• Domniile fanariote – Una dintre perioadele cele mai grele şi mai obscure în acelaşi timp din istoria
românească este „secolul fanariot”. În perioada cuprinsă între anii 1711 şi 1821, când la conducerea
Ţărilor Române s-au aflat domni de origine greacă, locuitori ai cartierului Fanar din Constantinopol,
care au fost numiţi de otomani să conducă destinele celor două Principate Moldova și Țara Românească.
•
În secolele XIV-XV, pe plan extern, se confruntau marile puteri numite Ungaria, Polonia şi Imperiul
Otoman. Ungaria şi Polonia erau puteri creştine, dar manifestau tendinţe expansioniste asupra Ţărilor
Române. Cel mai mare pericol îl reprezenta însă Imperiul Otoman, care cucerise teritoriile sârbilor şi
bulgarilor de la Sud de Dunăre şi se apropia ameninţător de Ţara Românească.

Ţările Române deveniseră obiect al expansiunii otomane. Ele nu se aflau însă pe direcţia de înaintare a
Imperiului Otoman şi de aceea turcii au preferat să păstreze autonomia Ţărilor Române şi să nu le transforme
în paşalâc. Între Imperiul Otoman şi Ţările Române s-au încheiat nişte acte numite capitulaţii, prin care
Poarta se obliga să respecte autonomia Ţărilor Române, să respecte limba, religia, dar Ţările Române se
obligau să plătească tribut. Principalul obiectiv al Ţărilor Române a fost menţinerea autonomiei statale şi a
fiinţei naţionale.

Tactica folosită de Ţările Române a fost una defensivă şi de aceea Ţările Române au recurs de cele mai
multe ori la diplomaţie şi numai de puţine ori au dus o politică ofensivă şi au atacat Imperiul Otoman.

Istoricul Florin Constantiniu în lucrarea numită „O istorie sinceră a poporului român”, arăta: “conflictul
dintre Imperiul Otoman şi Ţările Române era un conflict asimetric”, deoarece turcii dispuneau de o armată
numeroasă, bine pregătită, iar românii aveau o armată puţin numeroasă şi slab echipată.

În Evul Mediu, domnitorii români au participat la cruciadele târzii alături de Puterile Creştine
împotriva Imperiului Otoman. Deşi Ţările Române au fost apărătoare ale creştinătăţii, în unele situaţii Puterile
Creştine nu i-au ajutat pe români.
 Sec. XIV: Acțiuni militare:
- Bătălia de la Rovine (1395)→Țara Românească și I. Otoman
(Baiazid I)→victoria românilor→domnul pierde tronul (1395 –
96).

Relații diplomatice:
- Tratatul cu Ungaria→Brașov (mart. 1395), între Mircea cel
Bătrîn și regele Sigismund de Luxemburg→caracter antiotoman:
organizarea unei cruciade comune în sud estul Europei.
MIRCEA CEL BĂTRÂN
(1386 – 1418)
ŢARA ROMÂNEASCĂ

Sec. XV: Acțiuni militare:

- Bătălia de la Cetatea Albă (1420)→Moldova și I. Otoman→ atac
naval respins de moldoveni.

Relații diplomatice:
- Tratatul de la Suceava (1402)→(reînnoit în 1404, 1407, 1411,
1415)→cu Vladislav Iagiello, regele Poloniei→caracter: de
ALEXANDRU CEL BUN vasalitate→ajutor dat de domnul Moldovei în luptele Poloniei cu
(1400 – 1432)
MOLDOVA
cavalerii teutoni.

Sec. XV Acțiuni militare:

- Vaslui – Podul Înalt (1475)→Moldova (Ștefan cel Mare) și I.
Otoman (Soliman paşa)→ „tactica pământ pârjolit”, mlaştină
înconjurată de copaci→victoria moldovenilor.
-
Relații diplomatice:
- Cu Ungaria→Iași (iul. 1475)→regele Matei Corvin→caracter:
antiotoman→în schimbul ajutorului antiotoman, domnul
moldovean recunoaște suzeranitatea regelui Ungariei.

ȘTEFAN CEL MARE

(1457 – 1504)
MOLDOVA
 Sec. XVI. Acțiuni militare: Bătălia de la Călugăreni (aug. 1595)→Țara Românească
(Mihai Viteazul) și I. Otoman (Sinan pașa)→ „tactica pământ pârjolit”, mlaştină
înconjurată de copaci, apa Neajlovului victorie de moment a românilor→ oastea
otomană se reface şi trece la N Dunării, dorind să supună Ţara Românească.

Relații diplomatice: - 20 mai 1595 s-a încheiat un tratat între Țara

Românească și Transilvania, prin care Mihai intra în Liga Sfântă, dar
devenea și locțiitorul lui Sigismund Bathory.
MIHAI VITEAZUL
(1593 – 1601)
ȚARA ROMÂNEASCĂ

ULTIMII DOMNITORI ROMÂNI PĂMÂNTENI (Din 1711 in Moldova și 1714 în Țara Românească se
instaurează „DOMNIILE FANARIOTE”.)

SEC. XVII-VIII Acțiuni militare: 11 august 1690, Bătălia de la Zărneşti

împotriva armatelor habsburgice comandate de generalul Heissler
şi impunerea pe tronul Ardealului a lui Imre Thököly, cu
participarea lui Constantin Brâncoveanu, domnul Ţării
Româneşti .
Relații diplomatice: La 30 ianuarie 1689 a fost semnat un tratat,
prin care habsburgii recunosc individualitatea Ţării Româneşti,
închinată lor doar formal. Ulterior s-a ajuns la un nou conflict
armat - la sfârşitul anului 1689 trupele imperiale conduse de gen.
Donat Heissler, aflate în Transilvania, au intrat în Ţara
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU Românească, ocupând mai multe localităţi, inclusiv Bucureştii.
(1688 – 1714) Pentru a-i alunga, Brâncoveanu cere sprijinul tătarilor, care se
TARA ROMÂNEASCĂ aliază cu oastea munteană, înfrângându-i pe austrieci, în august
1690, la Zărneşti.
Sec. XVIII. Acțiuni militare: Bătălia de la Stănileşti (1711)→Moldova (Dimitrie
Cantemir), Rusia (Petru cel Mare)→victorie otomană→ schimbarea
regimului politic în Principate (introducerea regimului fanariot).

Relații diplomatice: Tratatul de la Luţk (1711)→ Moldova și Rusia→

tratat antiotoman→ in urma acestui tratat Dimitrie Cantemir participă
la bătălia de la Stănileşti.

DIMITRIE CANTEMIR
(1710 – 1711)
MOLDOVA