Între secolele XIV-XVIII, doua puteri creștine, Polonia si Ungaria, iar mai apoi,

Imperiul Otoman si-au manifestat tendintele hegemonice asupra Tărilor Române.

Domnitorii români, pentru mentinerea integritatii teritoriale si pastrarea

independentei au adoptat o politica de echilibru in relatia cu cele trei puteri in functie
de interesele de moment.

In relatiile internationale, Tarile Romane au alternat actiunile diplomatice cu

cele militare.

Mircea cel Batran – domn al Tarii Romanesti intre 1386-1418

Pentru a tempera expansionismul maghiar, in 1389, la Radom a semnat un

Tratat de alianta cu Polonia prin intermediul lui Petru Musat.

In contextul cresterii pericolului otoman, la 7 martie 1395 a semnat cu regele

Ungariei, Sigismund de Luxemburg, Tratatul de la Brasov, cu caracter antiotoman. A
fost primul tratat antiotoman din S-E Europei, iar Mircea a primit mai multe posesiuni
in Transilvania: Banatul de Severin, Amlasul si Fagarasul.

In 1395 a avut loc Batalia de la Rovine cu împaratul otoman Baiazid I. A fost o

batalie asimetrica cu caracter defensiv si antiotoman. S-a desfasurat intr-o zona
mlastinoasa, iar Mircea a aplicat tactica pamantului parjolit. Desi a obtinut victoria,
acesta s-a retras in Transilvania, iar marii boieri l-au inlocuit in fruntea statului cu
Vlad Uzurpatorul.

In 1417, dupa pierderea Dobrogei si a cetatilor Giurgiu si Turnu, Mircea a

semnat un Tratat de Pace cu sultanul otoman, prin care a fost recunoscuta autonomia
Tarilor Romane in schimbul unui tribut.

Iancu de Hunedoara – voievod al Transilvaniei intre 1441-1456

A fost singurul conducator român ce a initiat actiuni ofensive antiotomane în afara

spatiului romanesc.

Intre 1443-1444 a organizat “Campania cea lunga” impreună cu regele

Ungariei, reusind sa ocupe cetatile Nis si Sofia. Drept consecinta, a fost semnat
Tratatul de Pace de la Seghedin din vara lui 1444. Sultanul se obliga ca timp de 10 ani
sa nu mai initieze actiuni militare in Europa. Regele maghiar a incalcat acest tratat,
organizand la 13 noiembrie 1444 “Cruciada de la Varna”, incheiata prin victoria
otomanilor si cu moartea sa.
 In 1456, Iancu l-a invins pe sultanul Mahomed al II-lea in Batalia de la
Belgrad. Timp de sapte decenii, otomanii nu au mai initiat actiuni otomane in Europa.

Vlad Tepes – domn al Tării Românești in 1448, 1456-1462, 1476

Incepând cu anul 1459, Vlad se implică în politica antiotomana prin mai multe
actiuni: refuza plata tributului, stabileste o intelegere de alianta cu Matei Corvin, prin
care regele maghiar se obliga sa-l sprijine logistic si militar in lupta antiotomană.

A atacat cetatile otomane de pe linia Dunarii in iarna anului 1461-1462. In

vara lui 1462 a organizat “Atacul de noapte” in tabara de langa Targoviste in intentia
de a-l lua prizonier pe sultanul Mahomed al II-lea. Victoria lui Vlad nu a fost
finalizata deoarece boierii l-au inlaturat de pe tron si l-au inscaunat pe Radu cel
Frumos, un apropiat al turcilor. A fost o batalie asimetrica, cu caracter defensiv, iar
Vlad a folosit tactica pamantului parjolit si atacul surpriza.

Stefan cel Mare – domn al Moldovei intre 1457-1514

In 1459, pentru a neutraliza tendintele hegemonice ale Ungariei, Stefan a

semnat cu regele Poloniei, Cazimir al IV-lea, Tratatul de Alianta de la Overchelauti.
Prin acest tratat, Stefan devenea vasal al regelui, dar, totodata, îl neutraliza pe
concurentul său la tron, Petru Aron. Prin prisma acestui tratat a reusit sa recupereze
cetatea Chilia in 1465, iar prin victoria de la Baia din 1467 a fost obtinută
independenta Moldovei față de Ungaria.

Tratatul de la Overchelauti a fost reinnoit in 1485, prin semnarea Tratatului de

la Colomeea, care a avut un caracter antiotoman.

Dupa 1473, Stefan s-a implicat in politica antiotomană refuzând sa mai

plateasca tribut sultanului.

In ianuarie 1475 s-a desfasurat bătalia de la Vaslui-Podul Înalt intre Stefan cel
Mare si Soliman Pasa. Batalia a fost precedata de otravirea fantanilor si arderea
resurselor alimentare pentru a intarzia patrunderea otomanilor pe teritoriul Moldovei.
S-a desfasurat intr-o zona mlastinoasa si, profitand de ceata densa, Stefan a obtinut o
mare victorie. In martie 1475, Stefan cel Mare si Matei Corvin au semnat un tratat de
alianta antiotomana.

In contextul pierderii Chiliei si a cetatii Albe in 1484, Stefan cel Mare a semnat
in 1487 cu sultanul Baiazid al II-lea un Tratat de Pace prin care a fost recunoscuta
autonomia Moldovei in schimbul tributului.
 În anul 1497 Stefan cel Mare la învins la Codrii Cosminului pe regele Ioan
Albert al Poloniei ,obținând astfel independenta față de Polonia. În anul 1499 cei doi
monarhi au semnat la Hârlău, lângă Iași, un tratat de colaborare și bună vecinătate.

Sfarsitul Evului Mediu (secolul XVI)

La nivel european au fost puse bazele Ligii Sfinte, ca o coalitie crestina

antiotomana. In context intern, Tarile Romane se aflau sub dominatia otomana, fiindu-
le incalcata autonomia.

Mihai Viteazul – domn al Tarii Romanesti intre 1593-1601.

El a aderat la Liga Sfanta si a initiat o serie de actiuni antiotomane.

In 1594 a avut loc răscoala din Bucuresti când a ucis pe negustorii levantini si
militarii turci din oras.

La 20 mai 1595 a fost semnat de catre marii boieri in numele lui Tratatul de la
Alba Iulia cu principele Transilvaniei – Sigismund Bathory. A fost un tratat
antiotoman, prin care domnitorul Tarii Romanesti devenea loctiitor al Principelui, iar
ortodocsii ardeleni intrau sub autoritatea spirituala a Mitropoliei Tării Românesti.

La 23 august 1595 s-a desfasurat bătalia de la Călugareni intre armata Tarii

Romanesti si armata otomana, condusa de Sinan Pasa. Batalia s-a desfasurat intr-o
zona mlastinoasa, a fost o batalie asimetrica si un succes de moment al lui Mihai, dar,
obligat de forta numerica a turcilor, s-a retras in Transilvania. Sinan Pasa a impus
garnizoane militare in cetatile Bucuresti, Targoviste si Giurgiu.

In toamna anului 1595, cu sprijinul Transilvaniei, a eliberat cele trei cetati, iar
otomanii s-au retras la sud de Dunare.

In anul 1597 a fost semnat un Tratat de Pace prin care era recunoscuta domnia
lui Mihai Viteazul si autonomia tarii in schimbul tributului.

In anul 1598, in contextul iesirii Transilvaniei si Moldovei din Liga Sfanta,

Mihai a semnat un tratat secret antiotoman la Targoviste – Manastirea Dealu cu
Imparatul austriac Rudolf al II-lea de Habsburg. Prin acest tratat, Mihai devenea
loctiitor al imparatului, iar acesta se angaja sa-l sustina financiar si militar pentru a
readuce cele doua state romanesti in Liga Sfanta.

Inceputul Modernitatii
 În secolul XVII, domnul Țării Românești Șerban Cantacuzino a participat
alîturi de otomani la asediul Vienei în anul 1683, dar în parallel a dus negocieri secrete
cu Austria și Rusia, cu character antiotoman

La inceputul secolului al XVIII-lea, in contextul declansarii Crizei Orientale,

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei intre 1710-1711, a initiat actiuni diplomatice
cu Rusia in intentia de a scoate statul de sub influenta otomana.

In acest sens, in anul 1711, a semnat cu țarul Rusiei, Petru I, Tratatul de la

Lutk, cu caracter antiotoman, prin care a fost recunoscuta independenta Moldovei sub
protectia Rusiei si domnia pe viata a lui Cantemir si a familiei sale.

In urma infrângerii suferite la Stanilesti – Prut, Cantemir a pierdut tronul

Moldovei.

Timp de un secol, in spatiul romanesc au fost impuse domniile fanariote.

Domnii erau greci din Fanar, erau numiti de sultan pe termen scurt si erau considerati
dregatori ai sultanului.

Asadar, prin implicarea in relatiile internationale, domnitorii au mentinut

autonomia politica a statelor lor si, in linii mari, integritatea acestora.
 Repere cronologice

Secolul XIV

Actiuni diplomatice:

 1389: Tratat de Alianta intre T.R. si Polonia de la Radom

 1395: Tratatul de la Brasov intre Tara Romaneasca si Ungaria (tratat
antiotoman)
Actiuni militare:

 1330: Batalia de la Posada

 1395: Batalia de la Rovine
 1396: Campania de la Nicopole (in afara spatiului romanesc)

Prima jumatate a secolului XV

Actiuni diplomatice:

 1417: Tratat de Pace intre Tara Romaneasca si Imperiul Otoman

 1444: Tratatul de la Seghedin
Actiuni militare:

 1443-1444: “Campania cea lunga”

 1444: Cruciada de la Varna

A doua jumatate a secolului XV

Actiuni diplomatice:

 1459: Tratatul de la Overchelauti intre Moldova si Polonia (tratat antimaghiar)

 1459: Tratat antiotoman intre Vlad Tepes si Matei Corvin
 Martie 1475: Tratat antiotoman intre Stefan cel Mare si Matei Corvin
 1487: Tratat de Pace intre Moldova si Imperiul Otoman
 1499: Tratatul de la Hârlău
Actiuni militare:
 - 1456, bătălia de la Belgrad
 1462: “Atacul de noapte”, “Batalia de la Targoviste”
 1467: Batalia de la Baia
 1475: Batalia de la Vaslui/Podul Inalt
 1476: Batalia de la Razboieni/ Valea Alba
 1497: Bătălia de la Codrii Cosminului

Secolul XVI

Actiuni diplomatice:

 1595: Tratatul de la Alba Iulia dintre Tara Romaneasca si Transilvania

 1597: Tratat de pace intre Tara Romaneasca si Imperiul Otoman
 1598: Tratat secret antiotoman de la Targoviste (Manastirea Dealu) intre Mihai
Viteazul si imparatul Rudolf al II-lea de Habsburg
Actiuni militare:

 august 1595: Batalia de la Călugareni

 octombrie-noiembrie 1595: Batalia de la Giurgiu, Targoviste
 1599: Batalia de la Selimbar

Secolul XVII(începutul modernității)

Actiuni militare:

 1601: Batalia de la Guruslau in urma careia, cu sustinerea generalului Basta,

Mihai Viteazul a recuperat Transilvania
 1683: asediul asupra Vienei, la care a participat și domul Șerban Cantacuzino
 1690: Batalia de la Zărnești in care o armata austriaca a fost invinsa de trupe
otomane si românești

Secolul XVIII (inceputul modernității)

Actiune diplomatica:

 1711: primăvara, Tratatul de la Lutk

Actiune militara:
 1711: vara, Bătălia de la Stănilesti - Prut