SPAŢIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFLICT ÎN EVUL MEDIU ŞI

ÎNCEPUTURILE MODERNITĂŢII

În Evul Mediu, spaţiul românesc s-a aflat la conjunctura intereselor manifestate de către
Ungaria, Polonia şi Imperiul Otoman. Dupa ce Transilvania a intrat sub dominatia Ungariei, Tara
Româneasca si Moldova au reusit in secolul al XIV-lea să işi obtină intependenta fata de
Regatul Ungariei. Acesta insă nu a renuntat la pretentiile de suzeranitate fata de cele doua
state.
In a doua jumătate a secolului al XIV-lea, apare un nou pericol reprezentat de Imperiul Otoman
aflat in expansiune. In aceste context, conducatorii Ţărilor Române incearca sa obtina, prin
diplomatie sau prin victorii militare, mentinerea independentei si dupa pierderea acesteia, in
secolul al XV lea incearca sa o recastige sau sa pastreze autonomia. În acest fel, Ţările
Române au reprezentat un factor important in evoluţia relaţiilor internaţionale din Răsăritul
Europei.

A.Secolul al XIV-lea

a.Basarab I, întemeietorul Ţării Românesti intră in conflict cu regele Ungariei si in 1330

Carol Robert de Anjou organizeaza o expeditie in Tara Românească. Basarab I ii propune
conditii avantajoase de pace, acesta le refuza si intre 9-12 noiembrie 1330 are loc lupta
de la Posada , încheiată cu victoria lui Basarab I. Acesta a aplicat tactica folosirii în
condiţii avantajoase a locului ales pentru confruntare, deoarece acesta nu permitea
desfaşurarea armatei maghiare, superioară numeric armatei lui Basarab. Episodul este
relatat în „Cronica pictata de la Viena”. Consecinta acestei victorii a fost obtinerea
independentei Ţării Românesti faţă de Ungaria.

b.Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti (1386-1418)

 Tratatul cu Polonia este încheiat în 1389 prin intermediul domnitorului Moldovei, Petru Muşat.
Prin acest tratat încheiat cu regele Poloniei, Vladislav Iagello, Mircea cel Bătrân urmărea să
contracareze pericolul venit din partea Ungariei. Acest tratat a fost reînnoit în 1390. Deoarece
pericolul otoman era mult mai puternic, Mircea cel Bătrân se va reorienta în politica externa spre
o alianţă antiotomană cu Ungaria.
 Tratatul cu Ungaria (7 martie 1395) încheiat la Braşov. Prin acest tratat, cele două părţi îşi
promiteau ajutor reciproc împotriva Imperiului Otoman; se recunoştea pentru Mircea cel
Bătrân stăpânirea Amlaşului, Făgăraşului si Banatului de Severin. Acest tratat deschide un
capitol nou în relaţiile internaţionale, deoarece este primul tratat antiotoman din sud-estul
Europei. În urma acestui tratat, Mircea cel Bătrân va participa la cruciada de la Nicopole.
 Bătălia de la Rovine (1394 sau 1395). Alianţa antiotomană, dorinţa Imperiului Otoman de
a-şi consolida poziţiile la Dunăre au determinat campania organizată la nord de Dunăre
condusă de către sultanul Baiazid I. Bătălia s-a desfăşurat la Rovine şi a fost un succes
pentru Mircea cel Bătrân, fapt descris în cronicile timpului. Prin victoria obţinută la Rovine,
Mircea cel Bătrân a apărat independenţa Ţării Româneşti. O altă consecinţa a constituit-o
organizarea Cruciadei de la Nicopole.
 Cruciada de la Nicopole (1396) a fost organizată din iniţiativa regelui Ungariei,
Sigismund de Luxemburg, cu care Mircea cel Bătrân încheiase un tratat antiotoman în 1395 la
Braşov. La această cruciadă a participat şi regele Burgundiei şi cavaleri occidentali. Înscrisă in
„cruciadele târzii”, această acţiune îşi propunea alungarea turcilor de la Dunăre şi chiar din
Europa. Acest obiectiv servea intereselor Ţării Româneşti ameninţată de pericolul otoman. Deşi
la început cruciaţii obţin victorii, sunt învinşi de către armata otomană la Nicopole.
-La inceputul sec.al XV-lea, Mircea cel Bătrân reînnoieşte alianţele cu puterile creştine, susţine
aducerea la conducerea Moldovei a lui Alexandru cel Bun şi se amestecă in conflictele pentru
putere din Imperiul Otoman, candidaţii susţinuti de el fiind învinsi. Noul sultan, Mahomed I,
organizeaza o expediţie in Dobrogea si preia acest teritoriu.

B.Secolul al XV-lea
La începutul secolului al XV-lea Ţara Românească intră sub suzeranitatea Imperiului Otoman.
Pentru Moldova, acest statut este valabil din 1456. Voievozii români aflaţi la domnia celor două
ţări vor lupta în acest context pentru recâştigarea independenţei.

a.Alexandru cel Bun (1400-1432), domn al Moldovei

 Tratatul cu Polonia. La inceputul domniei, în anul 1402 incheie un tratat de alianţă cu
regele Poloniei- Vladislav Iagello- tratat reinnoit in 1404, 1407, 1411 si care cuprinde o clauză
referitoare la alianţa împotriva Ungariei. Acest tratat este determinat de alianţa tradiţionala a
Poloniei cu Moldova, interesele teritoriale legate de Pocuţia (un teritoriu lăsat garanţie în
schimbul unui imprumut oferit de Petru Musat- Poloniei), cât si interesele comerciale
determinate de prezenţa negustorilor polonezi.În urma acestui tratat, Alexandru cel Bun va oferi
ajutor regelui Poloniei împotriva Cavalerilor Teutoni: 1410-Grünwald si 1422-Marienburg.
 În 1420, Alexandru cel Bun apară Cetatea Alba si Chilia in fata atacurilor turcilor; este
prima confruntare a Moldovei cu Imperiul Otoman si reuseste astfel sa impiedice cucerirea
acestor puncte extrem de importante din punct de vedere strategic si comercial.

b.Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei din 1441

 In 1442 o armată otomană patrunde în Transilvania şi îl învinge pe voievod. Acesta
urmăreşte armata otomană până în Ţara Românească şi obţine victoria de pe râul Ialomiţa,
confirmându-l pe Basarab al II-lea domnitor al Ţării Româneşti, un voievod credincios planurilor
sale antiotomane, formând în acest fel un bloc românesc antiotoman (strategie folosită de
domnitorii români în lupta antiotomană).
 „Campania cea lungă” – 1443-1444. Această campanie are loc la sud de Dunăre pe
parcursul a şase luni şi angajează o armată alcătuită din diferite popoare din această zonă care
luptă împotriva Imperiului Otoman. În timpul acestei campanii au fost ocupate oraşele Niş şi
Sofia, Imperiul Otoman fiind nevoit să accepte pacea. În iulie 1444, datorită victoriilor obţinute
de Iancu de Hunedoara în această campanie, se încheie la Seghedin o pace între Imperiul
Otoman şi Ungaria pe zece ani. Pacea este încălcată de regele Ungariei prin participare la
cruciada de la Varna. La aceasta participa si Iancu de Hunedoara, dar cruciatii sunt invinsi.
 Cruciada de la Varna – 1444. Deşi in iulie 1444 se încheiase o pace pe zece ani între
Ungaria şi Imperiul Otoman, această pace este ruptă de Ungaria care iniţiază o nouă cruciadă
împotriva turcilor. Deoarece flota creştină nu a reuşit să oprească înaintarea trupelor spre
Varna, cruciaţi sunt învinşi si însuşi regele Ungariei a fost ucis în luptă.
 Apararea Belgradului – 1456. Iancu de Hunedoara a reuşit să apere Belgradul în faţa
armatelor otomane conduse de către Mohamed al II-lea, Cuceritorul (cuceritorul oraşului
Constantinopol). După înfrângerea forțelor navale otomane, a urmat asediul general al
Belgradului încheiat cu victoria armatei conduse de Iancu Prin această victorie, Iancu de
Hunedoara a împiedicat înaintarea trupelor otomane spre Europa Centrală a cărei „poartă” era
considerat Belgradul. La câteva zile după această victorie, Iancu de Hunedoara moare in
tabăra de la Zemun.
c.Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti in 1448, 1456-1462, 1476
 Atacul de noapte’’ de la Târgoviste, 1462 Cauze: Acțiunile antiotomane ale lui
Vlad Tepes, manifestate prin alianţa cu regele Ungariei, Matei Corvin, atacurile împotriva
otomanilor şi refuzul de a plăti tributul au dus la organizarea unei campanii la nord de Dunăre
condusă de sultanul Mahomed al II-lea. Inferiori din punct de vedere numeric, românii au aplicat
tactica „pământului pârjolit” şi au atacat grupurile armatei otomane trimise după provizii.În
noaptea dintre 16-17 iunie 1462, Vlad Ţepeş a organizat un atac în tabăra otomană care a
produs derută în tabăra otomană, dar nu si-a atins obiectivul. Regele Matei Corvin nu şi-a
respectat promisiunile de ajutor militar, iar o parte a boierimii l-au sustinut pe fratele sau, Radu
cel Frumos, care este de acord să reia plata tributului. Regelui Ungariei, Matei Corvin, i s-au
prezentat scrisori în urma cărora Vlad Ţepeş a fost acuzat de trădare, a fost arestat şi ţinut
prizonier până în 1476, când a fost eliberat la intervenţia lui Ştefan cel Mare.

d.Ştefan cel Mare (1457-1504), domn al Moldovei

 Tratatul de la Overchelăuţi -1459. Prima parte a domniei lui Ştefan cel Mare este
dominată de relaţiile cu Polonia. În 1459 este incheiat tratatul de la Overchelăuti cu
regele Poloniei, Cazimir al-IV-lea. Este un tratat de alianţă prin care Ştefan cel Mare
obţine sprijinul impotriva lui Petru Aron, fostul domnitor al Moldovei si contracandidatul
sau, care se afla refugiat in Ungaria. În schimb, cedeaza cetatea Hotin regelui Poloniei si
recunoaste suzeranitatea acestuia.
 Bătalia de la Baia -1467. Relatiile cu Ungaria sunt marcate de stăpânirea cetăţii Chilia
care intrase sub stăpânirea Ungariei. Ştefan cel Mare atacă această cetate în 1462, dar
nu reuşeşte să o cucerească. Revine în 1465 cand preia cetatea, fapt care va determina
campania lui Matei Corvin, organizată în Moldova în 1467. Iniţial are succes, dar Stefan
cel Mare reuşeşte să îl învinga pe Matei Corvin la Baia, fapt care determină retragerea
armatei maghiare, confirmarea stăpânirii asupra Chiliei si o perioada de relativă liniste in
relaţiile cu Ungaria, care nu a reusit sa-si impună suzeranitatea asupra Moldovei.
 Bătălia de la Vaslui -1475. Relatiile cu Imperiul Otoman sunt marcate de expansiunea
acestuia care impusese Moldovei plata tributului in timpul lui Petru Aron. Stefan cel Mare
refuză plata tributului şi cedarea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, fapt care a determinat
organizarea unei campanii conduse de Soliman Paşa în ianuarie 1475. Bătălia decisivă
are loc la Vaslui într-un loc mlăştinos şi reprezintă o victorie răsunătoare a lui Ştefan cel
Mare. Convins că turcii nu vor ceda, Ştefan cel Mare trimite o scrisoare statelor creştine
prin care solicită ajutor în viitor, aratând importanta Moldovei in lupta antiotomană, rolul
său de „poartă a creştinităţii”. La această scrisoare raspunde regele Ungariei care
incheie un tratat de alianta antiotomana prin care îşi ofera ajutor reciproc împotriva
pericolului otoman.
 Tratatul cu Matei Corvin, regele Ungariei, 1475. Deşi la începutul domniei sale Ştefan
cel Mare se află in relaţii conflictuale cu Matei Corvin, determinate de stăpânirea
Ungariei asupra Chiliei (aceasta a fost redobândită de Ştefan cel Mare in 1465, fapt care
a dus la campania lui Matei Corvin în Moldova încheiată prin victoria lui Ştefan cel Mare
la Baia in 1467), în 1475 se ajunge la încheierea unui tratat care prevede ajutor
antiotoman. Prin acelaşi tratat, Matei Corvin îi oferă lui Ştefan cel Mare stăpânirea
asupra a două cetăţi din Transilvania si promite sa nu acorde azil politic dușmanilor lui
Stefan cel Mare. Moldova garanta negustorilor din Ungaria privilegii comerciale. Acest
 tratat a fost determinat de ameninţarea venită din partea Imperiului Otoman, mai ales
după victoria obţinută de Ştefan cel Mare la Vaslui în ianuarie 1475.
 Batalia de la Valea Albă/Războieni 1476. Victoria lui Stefan cel Mare de la Vaslui,
refuzul de accepta cererile sultanului au dus la campania otomană din 1476, condusă de
sultanul Mahomed al II lea si care a fost precedată de atacurile tătarilor. Lipsit de ajutor
din afara țării, Stefan cel Mare a aplicat ”tactica pământului pârjolit” si a consolidat
apărarea cetăților. Confruntarea decisivă a avut loc la Valea Albă si s-a încheiat cu
victoria sultanului. Victoria nu a putut fi valorificată, întrucât cetățile Neamț, Suceava și
Hotin nu au putut fi cucerite. Lipsa de provizii si izbucnirea unei epidemii de ciumă în
tabăra otomană au grăbit retragerea armatei otomane,astfel încât expeditia militara a lui
Mahomed al II lea s-a transformat într-un eșec.
 Relatiile cu Polonia- spre sfârşitul domniei, Stefan cel Mare pierde Chilia si Cetatea
Alba, cucerite de turci în 1484 si incheie pace cu turcii. Recunoaste sezeranitatea
regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea, dar dupa moartea acestuia, Stefan cel Mare se vede
amenintat de noul rege, Ioan Albert. In 1497 are loc lupta din Codrii Cosminului, care
se incheie cu o victorie pentru Stefan cel Mare.În urma acesteia in 1499, tratatul de la
Hârlău, încheiat între Moldova si Polonia recunoaşte independenţa Moldovei faţă de
Polonia. Prin acelasi tratat, cei doi conducători îşi promiteau ajutor reciproc în caz de
război. Problema Pocutiei rămânea nerezolvată, regele Poloniei nerecunoscând
drepturile Moldovei asupra acestui teritoriu.

C. Secolul al XVI-lea
Se accentueaza regimul dominatiei otomane prin cresterea obligatiilor economice, mai ales a
tributului; dupa ce in 1541 Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana,
toate cele trei ţări trec acum sub suzeranitatea Imperiul Otoman.

Mihai Viteazul (1593- 1601)-domn al Ţării Româneşti

 Lupta antiotomană. Deoarece la sfârşitul secolului al XVI-lea se accentuase dominaţia
Imperiului Otoman şi exista pericolul transformării in paşalâc, Mihai Viteazul se
angajează în lupta antiotomană, aducând elemente de modernitate (alianţa cu statele
creştine şi tratate de pace cu principii creştini). Astfel, Mihai Viteazul aderă la alianţa
antiotomană „Liga Sfântă” şi încheie un tratat cu principele Transilvaniei, Sigismund
Bathory.
 În 1594 declanşează răscoala antiotomana, în urma careia îi ucide pe creditorii
levantini, alungă garnizoana otomana din Bucuresti si în iarna anilor 1594-1595 atacă
cetatile turcesti de la Dunare.
 Tratatul de la Alba –Iulia - 20 mai 1595. Conștient de pericolul otoman, Mihai Viteazul,
trimite o delegatie în Transilvania si la 20 mai 1595 este incheiat tratatul de la Alba –Iulia
cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathory. Prin acest tratat, Mihai Viteazul era numit
locţiitor al principelui transilvanean, nu are voie să demită boierii din funcţii şi se interzice
accesul grecilor in functii. În schimb, se oferă ajutor împotriva turcilor, Biserica din
Transilvania se afla sub autoritatea Mitropoliei de la Târgovişte si se promite refacerea
vechilor hotare ale Țarilor Româneşti.
  Lupta de la Calugăreni -1595. Atacurile lui Mihai Viteazul asupra cetăţilor otomane, ca
si refuzul de a mai plăti tributul, determină campania din 1595. Confruntarea are loc la
Calugăreni, pe Valea Neajlovului. Sinan Paşa este invins, dar Mihai Viteazul este nevoit
să se retragă în Transilvania pentru a obţine ajutor din partea lui Sigismund Bathory. În
acest timp, Sinan Paşa ocupă Tara Românească şi începe organizarea ţării în paşalâc.
 Lupta de la Giurgiu (1595)- cu ajutorul principelui Transilvaniei, Mihai Viteazul se
întoarce in Tara Românească şi reuşeşte să îl învingă pe Sinan Paşa la Giurgiu,
alungând armata otomană şi împiedicând astfel transformarea ţării în paşalâc.
 Tratatul cu Rudolf al II-lea-1598, Mănăstirea Dealu- este un tratat antiotoman prin
care Rudolf al II-lea se angajeaza să susţină plata a 5000 de soldati si daca este nevoie
si un ajutor suplimentar, prevede ajutor din partea lui Mihai si impotriva altor dusmani,
recunoaste libertatea credintei în Tara Românească. Este recunoscută domnia ereditară
si un castel in Transilvania sau în Ungaria oferit lui Mihai Viteazul in caz de refugiu.
 Unirea din 1600- amenințat de catre domnul Moldovei- Ieremia Movila si de principele
Transilvaniei -Andrei Bathory, supus turcilor, Mihai Viteazul organizeaza o campanie
militara în Transilvania in 1599, în urma careia îl învinge pe Andrei Bathory si preia
conducerea Transilvaniei.
În primavara anului 1600 patrunde în Moldova, îl alungă pe Ieremia Movila si devine
conducator al celor 3 țări. Fortele interne, reprezentate de nobilimea din Transilvania și
boierimea din Moldova, alaturi de marile puteri sunt ostile acestei situatii si la sfarsitul
anului 1600, Mihai pierde cele trei țări si ajunge în audiență la împaratul Rudolf al II-lea,
caruia îi solicită ajutor.
În 1601 reușise sa recupereze Transilvania si Tara Românească, dar este asasinat pe
Câmpia Turzii de soldații imperiali condusi de generalul Basta.

D. Secolul al XVII-lea şi Secolul al XVIII -lea (începuturile modernităţii)

Se accentueaza dominatia otomana prin cresterea obligatiilor economice, cat si prin dominatia
politica exercitată prin functionari greci care preiau tot mai multe functii. Domnitorii români evita
confruntarile directe cu Imperiul Otoman si inițiaza tratative cu Imperiul Habsburgic și Rusia,
încercând să înlăture dominatia otomana, profitand de criza in care se afla Imperiul Otoman,
mai ales dupa ce este invins sub zidurile Vienei in 1683.
Matei Basarab(1632-1654), Tara Românească.
În 1633- tratat de ajutor reciproc cu principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi I, pe care l-a
reînnoit atât in timpul domniei acestuia cât si in timpul domniei fiului sau, Gheorghe Rakoczi II.
Relaţiile dintre Matei Basarab si principele Trans. vor determina inrautatirea relatiilor dintre
rivalul lui Matei Basarab, Vasile Lupu si Transilvania.

Vasile Lupu (1634-1653), Moldova- permite cresterea numarului dregatorilor greci, fapt care a
nemultumit boierimea pamânteană.
Şerban Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti în perioada 1678-1688
Duce tratative secrete cu Imperiul Habsburgic şi Rusia. În 1688 încheie un tratat cu ţarii
Rusiei, Ioan şi Petru, obţinând din partea acestora ajutor şi protecţie împotriva Imperiului
Otoman. În acest fel se deschide un capitol nou în relaţiile externe ale Țărilor Române prin
alianţa antiotomană cu Rusia.Tratatul nu va fi pus în practică din cauza morţii domnitorului.
Şerban Cantacuzino initiaza tratative şi cu Imp. Habsburgic; intre 1684-1688 obtine conditii
foarte avantajoase, dar tratatul nu este semnat din cauza mortii domnitorului Şerban
Cantacuzino.

Secolul al XVIII-lea

Domnitorii români continua politica de aliante secrete cu Rusia si Imp. Habsburghic. In aceste
sens amintim pe Constantin Brâncoveanu, domnitor al Tarii Românești in perioada 1688-
1714, care in 1709 incheie o conventie secreta cu Rusia.
 Dimitrie Cantemir, domnitor al Moldovei (1710-1711), in 1711 incheie tratatul de la
Luțk cu tarul Rusiei, Petru cel Mare. Prin acest tratat se oferea ajutor impotriva
Imperiului Otoman, Rusia recunoscând domnia ereditara si integritatea teritoriului
Moldovei în vechile hotare. Moldova urma să treacă sub protectoratul rusesc, granita
dintre cele două state era stabilită pe Nistru şi în caz de ocupaţie, familia domnitorului va
avea drept de azil în Rusia.
 Batalia dintre cele două armate ( Rusia si Moldova) si Imp. Otoman are loc la Stănilesti
(1711), si se incheie cu victoria turcilor. Imp. Otoman nu mai are incredere in domnitorii
români si numeste domnitori fanarioti din 1711-Moldova si 1716-Tara Românească,
primul domnitor fanariot fiind Nicolae Mavrocordat.