Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict

Tarile romane au evoluat inca de la formarea lor intr-un context marcata de conflictul de interese
dintre Marile Puteri si dintre statele vecine. In acesta perioada se afirma: Regatul Ungariei, Polonie, Cnezatul
Moscovei si al Lituaniei.
La aceste puteri se adauga si Imp. Otoman, care incepe expansiunea in Pen Balcanica in sec al XIV-
lea. In timpul lui Suleiman Magnificul, imp. Otoman reuseste sa cucereasca :Belgradul in 1521, Ungaria in
urma luptei de la Mochacs din 1526, in urma careia Transilvania devine proncipat autonom sub suzaranitate
otomana. De la mijlocul sec al XVI-lea, imp. Otoman ajunge sa-si impuna suzeranitatea asupra celor trei tari
romane.
Obiectivele politicii externe ale Tarilor Romane erau orientate spre: apararea
independentei/autonomiei si apararea integritatilor teritoriale.
Pentru atingerea acestor obiective, mijloacele folosite de tarile romane au fost:
Dilpomatice-sistemul de aliante
Militare-tactica pamantului parjolit, a atingerii inamicului in zone propice luptei.
In perioada cuprinsa intre sec XIV-XVI au avut loc in aceste conditii lupte antiotomane conduse de
crestini. Aceste lupte poarta numele de cruciade tarzii, la care au participat si domnitori romani.
1. Mircea cel Batran(1386-1418)
Domnitor al Tarii Romanesti, fiul lui Radu I. Se instaleaza la conducerea Tarii Romanesti intr-un moment
dificil, pe plan extern, expansiunea Imp. Otoman si a Ungariei.
Pe plan intern pune bazele principalelor institutii ale statului medieval, de numele sau legandu-se
reconstituirea cetatii Turnu si construierea cetatii Giurgiu
Pe plan extern, profita de solicitarea despotului Ivanco de al sprijinii impotriva otomanilor, reintrand in
posesia Dobrogei si a cetatii Silistra(1388).
Incheie un tratat cu Polonia regelui Vladislav Yagello, in 1389/1390 semnat la Radom, tratat ce are un
caracter antiungar(1390).Este un tratat de suzeranitate/vasalitate/alianta cu regele Poloniei, Vladislav Yagello
I, prin intermediul Moldovei condusa de Petru I musat. Traratul prevedea ajutor din partea Poloniei in
vederea unui eventual atac maghiar, care revendica Banatul de Severin. Tratatul a fost ratificat la Lublin in 20
ianuarie 1390.
Tratatul de la Brasov
Cresterea pericolului otoman l-a determinat pe Mircea sa-si orienteze politica externa spre Ungaria.La 7
martie 1395 Mircea a incheiat un tratat cu regele Ungariei Sigismund de Luxemburg.Tratatul a fost incheiat
la Brasov, de pe pozitii de egalitate. Are un caracter antiotoman si este considerat primul tratat antiotoman
din S-E Europei, prin care Mircea cel Batran era recunoscut domn al Amlaşului, Fagarasului, Banatului de
Severin.
Principalele lupte ale lui Mircea cel Batran cu otomanii au fost la :
Rovine (1394?1395?), cu Baiazid I, incheiata cu victoria lui Mircea. Cronicile nu oferă prea multe informații
istorice cu privire la desfășurarea bătăliei. Laonic Chalcohondil scrie că după ce a dus populația în munți,
Mircea a hărțuit oastea sultanului de la Dunăre până când otomanii și-au așezat tabăra. După cronicile
turcești lupta s-a dat pe râul Argeș, cu pierderi mari de ambele părți. În timpul nopții cadavrele soldaților
otomani au fost aruncate în râu, lăsând impresia ca oastea otomană era încă întreagă. Văzând câmpul de
luptă, Mircea s-a retras.Cronica bizantino-bulgară relatează un alt deznodământ: văzând râul însângerat de
mulțimea cadavrelor Baiazid s-a înspăimântat și a fugit.
Victoria alianței valaho-ungare nu a fost una decisivă, Mircea cel Bătrân fiind nevoit să se refugieze în
Transilvania și să recunoască suzeranitatea otomană.

La Nicopole, 1396, care se inchieie cu victoria otomanilor.

Începutul sec XV, in urma luptei dintre Baiazid si Timur Lenk, de la Ankara, unde Baiazid este invins,
reprezinta contextul in care Mircea se amesteca in lupta pentru mostenirea tronului imperiului Otoman, ceea
ce pentru Tara Romanesca a insemnat o lupta de stabilitate.
Acela care va ocupa tronul Imepriului va fi Mehmed I sau Mahomed care incepe o campanie impotriva
lui Mircea, obligandu-l sa plateasca tribut. Incepand cu 1415, Mircea cel Batran plateste tribut, pierde cetaile
Giurgiu si Turnu care vor fi transformate in raiale. Este inmormantat la Manastirea Cozia, ctitorie a sa. Lasa
T.R fiului sau, Mihail I, care va pierde Dobrogea ce va fi inclusa in Imp.Otoman pana in 1878.
 2,Alexandru cel Bun(1400-1432)
Domnitor al Moldovei. Lui i se atribuie infiintarea dregatorilor, structura administrativa a tarii si
organizarea institutiei bisericesti. In cei 32 de domnie, nu a avut nicio lupta cu imp. Otoman. Domnia sa s-a
caracterizat prin incheierea unor tratate de alianta cu Polonia impotriva Ungariei. Se recunoaste vasal al
Poloniei in 1402, pentru a contracara pretentiile Ungariei care dorea sa controleze importantul oras comercial
Chilia.
Acorda ajutor polonezilor in lupta impotriva teutonilor la Grumwald,1410 si Marienburg, 1422.
A fost incheiat un tratat in 1412, la Lublau intre Polonia si Ungaria care prevedea impartirea Moldovei in
caz de neparticipare a lui Alex. cel Bun la campaniile antiotomane.

3,Iancu de Hunedoara(1441-1456)
Voievod al Transilvaniei si guvernator al Ungariei, fiul cneazului roman Voicu si tatal lui Matia Corvin,
regele Ungariei. Ocupa importante deminitati: ban de Severin, voievod al Transilvaniei, comite al
Timisoarei.
Actioneaza pentru aducerea Tarii Romanesti si a Moldovei alaturi de Transivania, in alianta impotriva
Imp. Otoman. Se manifesta ca un iscusit strateg si diplomat.
In 1442 turcii ataca Transilvania si e invins de turci la Santimbru. Reorganizeaza armata, obtinand
victoria de la Sibiu, tot in 1442. In urma victoriei de pe raul Ialomita din 1442, il instaureaza pe tronul Tarii
Romanesti pe Vlad Dracul.
Intre 1443-1444, impeuna cu regele Ungariei si la incurajarea papei, Iancu organizeaza Campania cea
lunga care se incheie cu pacea de la Seghedin din 1444, prin care sultanul Murad al II-lea se obliga sa nu mai
atace teritoriile crestine timp de 10 ani.
In batalia de la Varna(1444), fortele crestine sufera o grea infrangere, regele ungar fiind ucis in lupta.
Ca urmare, Iancu este ales guvernator general al Ungariei-(1446-1453)
In 1448, organizeaza o noua cruciada la Kossopolje( Campia Mierlei, Serbia), incheiata cu victoria
otomanilor.
In 1453, turcii condusi de sultanul Mahomed al II-lea au cucerit Constantinopolul, dand o lovitura
grea crestinatatii. urmatorul scop al otomanilor era cucerirea Belgradului. Apogeul domniei lui Iancu e
marcat de succesul obtinut la Belgrad din 1456. Acesta victorie a oprit inaintarea turcilor spre centrul
Europei. Asediul s-a transformat într-o bătălie de mare importanță, în al cărei final Ioan a condus un
contraatac spontan care a învăluit tabăra turcească, sultanul însuși fiind rănit și scăpând cu viață cu greutate.
S-a spus de atunci că „bătălia de la Belgrad a decis soarta lumii creștine”.În cinstea victoriei, papa Calixt al
III-leaa cerut ca fiecare biserică să tragă clopotele la prânz, obicei păstrat și astăzi în toată lumea creștină.
In 1456, Iancu moare de ciuma la Zemun, fiind inmormantat la Catedrala de la Alba Iulia.Pe piatra sa
de mormant scrie: „s-a stins lumina lumii”.

4. Vlad Tepes-(1448, 1456-1462, 1476)

Domnitor al Tarii Romanesti, fiul lui Vlad Dracul, numit astfel dupa ordinul dragonului, o inalta decoratie
germana si nepot al lui Mircea cel Batran. a fost renumit pentru spiritul sau de dreptate.
Se afirma in lupta antiotomana, in timpul papei Pius II, care relanseaza ideea de cruciada tarzie.
Acesta ajunge la domniecu ajutorul lui Iancu care dorea sprijin pentru apararea Belgradului. Din a doua
domnie(1456-1462), se opune imp. Otoman refuzand plata tributului.
In politica interna urmareste consolidarea autoritatii centrale si incetarea luptelor interne. Inlatura numerosi
boieri care ii sunt adversari, sprijina negustorii autohtoni si loveste in intersele economice ale negustorilor
din Brasov si Sibiu.
In iarna 1461-1462 Vlad are primele conflicte cu turcii, la Dunare, reusind sa ocupe cateva cetati.
Sultanul Mahomed al II-lea, insotit de Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Tepes, porneste o campanie
impotriva Tarii Romanesti. In noaptea de 16/17 iunie 1462 are loc atacul de noapte de la Targoviste. Victoria
obtinuta nu poate fi fructificata de Vlad Tepes, din cauza tradarii boierilor. Profitand de obiceiul turcilor de a
nu duce razboaie iarna, voievodul trece prin foc, sabie si mai ales teapa, tot malul stang al Dunarii, de
la Zimnicea in Delta. Pentru a-si imbarbata armata, sultanul se decide sa conduca personal campania de
pedepsire si lichidare a curajosului voievod. Vlad cere ajutor regelui Matei Corvin, ajutor care nu a venit
niciodata. Vlad detinea o armata de maxim 30.000 de soldati. Vlad Tepes si cei mai buni osteni se imbraca in
straie turcesti si se infiltreaza intre otomani. Tinta sa era cortul sultanului. S-a incercat asasinarea sultanului,
dar fara rezultat. S-a produs insa panica in randul armatei otomane. Turcii vor lupta intre ei pana spre
dimineata.
 In fruntea unei armate distruse, in randurile careia foamea, setea si bolile isi luau tribut din ce in ce
mai mare, sultanul hotaraste sa-si salveze ostenii ramasi, retragandu-se pe Dunare din orasul Braila. Acoperit
de rusine, cu o armata bolnava si injumatatita, Mahomed se intoarce in Adrianopol. Pentru a ascunde
infrangerea, cronicile albaneze afirmau ca sultanul a ordonat manifestari de veselie si petreceri, pentru ca
supusii sai sa creada ca s-a intors victorios. In acelasi timp, Vlad zdrobeste armata fratelui sau Radu care se
salveaza prin fuga. 30.000 turci nu au acelasi noroc...

5. Stefan cel Mare(1457-1504)

Domnitor al Moldovei, fiul lui Bogdan al II-lea. Isi petrece tineretea in Tara Romaneasca unde se
refugiaza dupa moartea tatalui sau, ucis de catre unchiul sau, Petru Aron.
A avut ca obiective emanciparea de sub tutela puterilor vecine, lupta antiotomana.Numele sau este un
simbol al luptei pentru „independenta romanilor”. Fiind un bun gospodar, strateg si diplomat, guvernarea sa
coincide cu o epoca de prosperitate a statului moldovean.
Stefan cel Mare a aplica principiul de a nu lupta cu doi dusmani deodata. Inca din 1456, Molodva
platea tribut Imp.Otoman. Ocupa tronul in 1457 cu ajutorul lui Vlad tepes. Tot in acest an il invinge pe Petru
Aron la Doljeşti.
Pe plan intern, promoveaza o politica de consolidare a domniei, fiind nemilos cu marii boieri. Se
sprijina pe boierimea mica si mijlocie, pe olraseni. Initiaya constructia unui sistem de fortificatii, ridicand
cetati precum:Hotin, Soroca, Neamt, Cetatea Alba, Chilia, Roman.
Relatiile cu puterile vecine
pe plan extern s-a apropiat de Polonia si Ungaria, doua tari crestine care puteau oferi ajutor in luptele
cu turcii. Cu aceste doua tari au foat semnate tratate de suzeranitate/ vasalitate, Moldova devenid
vasala lor.
Cu Polonia condusa de Cazimir al IV-lea incheie tratatul de la Overcherlauti din aprilie 1459, indreptat
impotriva Ungariei, recunoscand suzeranitatea Poloniei, pentru a obtine sprijin in vederea reinstaurarii
controlului sau asupra cetailor Chilia si Cetatea Alba.
Cu Ungaria, existau relatii incordate intre cele doua, din cauza stapanirii Chiliei de catre Ungaria.
Din 1448, Ungaria si-a asigurat controlul direct asupra cetatii Chilia, pe care incearca in 1462 sa o
recucereasca, reusind abia in 1465. Are loc lupta de la Baia (1467), incheiata cu victoria lui Stefan cel Mare.
Aceasta victorie a insemnat emanciparea Moldovei de sub suzeranitatea maghiara. In urmatorii ani, relatiile
cu Ungaria s-au imbunatatit. S-a incheiat un tratat prin care domunului Moldovei i se ofereau doua cetati in
Transilvania(Ciceul si Cetatea de Balta) in care sa se refugieze in caz de primejdie.
Cu Imp.Otoman
Prin politica sa antiotomana, Stefan cel Mare a urmarit emanciparea de sub suzeranitatea Imp.
Otoman. Aceasta lupta antiotomana a fost declansata de refuzul lui Stefan cel Mare de a plati tribut si de a
ceda cetatile Chilia si Cetatea Alba.Intervine inTara Romaneasca unde il inlocuieste pe Radu cel Frumos cu
Laiota Basarab.
La 10 ian. 1475 are loc lupta de la Vaslui (Podul Inalt)dintre Stefan si Soliman. Cu toate ca armata
otomana avea 120.000 de oameni, Stefan obtine o victorie stralucita. Stefan a practicat hartuiala si
retragerea.A fost ales un loc potivit pentru lupta, un loc stramt intre doua dealuri impadurite.Toate acestea au
dus la castigarea independentei Molodvei.
In ian.1475, Stefan trimite o scrisoare principilor crestini in vederea realizarii coalitiei antiotomane,
prin care își prezintă victoria dar si cere ajutor în vederea luptelor antiotomane.
La 26 iulie 1476, are loc lupta de la Razboieni(Valea Alba) unde Stefan e invins.Moldovenii, cu
efective reduse, sunt surprinși în câmp deschis și infrânți. Aceasta victorie obtinuta de otomani nu
poate fi fructificata din cauza necuceririi celor doua cetati :Chilia si Cetatea Alba.
In aceste conditii Stefan e obligat sa incheie pace cu otomanii in 1480 și sa accepte plata tributului.
In 1484, otomanii reusesc sa cucereasca cele doua cetati. Aceasta era o mare pierdere pentru Moldova
si o grea lovitura pentru comertul acestei tari. Marea Neagra a devenit lac turcesc.
In sept. 1485, Stefan a depus omagiul de vasalitate fata de regele polonez Cazimir al IV-lea, la
Colomeea, din dorinta de a gasi sprijin pentru recuperarea celor doua cetati, lucru care nu va mai fi posibil.
In perioada 1485-1486, au loc ultimele confruntari cu turcii la Catlabuga, Scheia, in urma carora
Stefan iese victorios.
Polonia incheie pace cu otomani, ceea ce-l determina si pe Stefan sa o faca si sa reia plata tributului.
Moldovei i se recunoastea o larga autonomie. La moartea sa in 1504, Moldova era un stat independent.
Spre sfarsitul domniei se tensioneaza relatiile cu Polonia, Are loc batalia de Codrii Cosminului (1497),
soldata cu victoria lui Stefan in urma careia va fi incheiat tratatul moldo-polon/ Harlau (1499), ce prevedea
liniste si pace vesnica, dar si emanciparea Moldovei de sub suzeranitatea Poloniei.
La moartea sa in 1504, Moldova era un stat independent.

6.Mihai Viteazul (1593-1601)

Domnitor al Tarii Romanesti, fiul lui Patrascu cel Bun. Ajunge la putere intr-un context destul de agitat:
dominatia otomana asupra tarilor romane se agravase, tributul avea cea mai inalta cota. Are ca obiectiv
recastigarea independentei. Adera din propria initiativa la Liga Sfanta.
Relatiile cu Principatul Transilvaniei
Pentru a beneficia de ajutorul Transilvaniei in lupta antiotomana, Mihai incheie un tratat cu Sigismund
Bathory. La 20 mai 1595, la Alba Iulia e semnat acest tratat care prevedea ca Mihai devenea subordonatul lui
Sigismund Bathory, iar Biserica Ortodoxa din Transilvania intra sub dependenta Mitropoliei
Romanesti.Tratatul este dezanvantajos pentru Mihai, insă obtine sprijinul principelui Transilvaniei in
confruntarea cu otomanii
Relatiile cu imp. Habsburgic
Datorita afirmarii imp. Habsburgic ca o mare putere in zona, Mihai va incheia un tratat cu Rudolf al
II-lea, la 30 mai 1598, la Manastirea Dealu, prin care lui Mihai i se recunostea domnia ereditara, i se promitea
sprijin militar antiotoman( primea bani pentru o armata de 5,000 de oameni). Acest tratat anula raporturile de
subordonare fata de Sigismund Bathory.
Relatiile cu imp. Otoman
Lupta antiotomana e declansata la 13 noiembrie 1594, prin uciderea creditorilor levantini, (cu ajutorul carora
Mihai ajunsese la putere), prin atacarea garnizoanei de la Bucuresti, urmata de atacarea cetatilor turcesti de la
Dunare: Giugiu, Braila, Silistra, distrugerea orasului Rusciuk, declansând astfel ostilitatile cu imp. Otoman.
In 1594-1595 lupta cu tatarii si declanseaza o campanie la sudul Dunarii. Tatarii sunt invinsi la Putineiu,
Serpătești, Stănești
Ca replica, armata otomana, condusa de Sinan pasa, patrunde pe teriotriul Tarii Romanesti in vara
anului 1595.Armata otomana ajungea pana la 100.000 de oameni, armata romana ajungand pana la 23 de
mii de oameni. Lupta va avea loc la Calugareni(23 august 1595), intr-o zonă mlăstinoasa, incheiata cu
victoria lui Mihai. Aceasta victorie nu a putut fi fructificata, pentru ca otomanii au cucerit Bucurestiul,
Targoviste, incepand transformarea tarii in pasalac, dar cu ajutor transilvanean acestea sunt eliberate.
In oct. 1595 are loc lupta de la Giurgiu, unde Mihai obtine o victorie.
Otomanii au reluat ofensiva in Ungaria, unde habsburgii au fost invinsi. In consecinta, in 1597, Tara
Romaneasca incheie tratat cu Imp. Otoman care prevedea: recunoasterea domniei lui Mihai Viteazul pe
viata, reducerea tributului la jumatate, recunoasterea autonomiei.

Unirea de la 1600
Decizia lui Mihai de a patrunde in Moldova a fost Ieremia Movila, iar in Transilvania domnia lui
Andrei Bathory.
In Transilvania, Mihai patrunde in 1599, lupta dintre cei doi avand loc la Selimbar, 28 oct. 1599,
incheiata cu victoria lui Mihai. La 1 noiembrie 1599, acesta intra victorios in Alba iulia, luand decizii
importante: a introdus in Dieta domni munteni, a emis acte si scrisori in lb. romana.
In Moldova, armatele muntene au patruns in primavara anului 1600. Ieremia Movila e alungat, iar
orasele moldovene sunt cucerite.
Intr-un document, Mihai se intituleaza domn al Tarii Romanesti si Ardealului si a toata tara
Moldovei.
Aceasta unire s-a realizat intr-un context destul de anevoios: habsburgii doreau Transilvania, Polonia
dorea Moldova, iar imp. Otoman dorea sa-si pastreze suzeranitatea asupra celor trei tari romanesti.
Nobilimea maghiara ajutata de gen Basta, se revolta impotriva lui Mihai, in sept. 1600, lupta avand
loc la Mirasalu(28 sept. 1600), in urma careia Mihai pierde Ardealul, in favoarea lui Rudolf al II-lea.
Mihai primeste ajutor financiar din partea lui Rudolf al II-lea, ceea ce duce la impacarea lui Mihai cu
gen. Basta.
In urma luptei de la Guraslau, din 13 august 1601, il invinge pe Sigismund Bathory si recupereaza
Transilvania.
La 9 august 1601, Mihai e asasinat la Campia Turzii in urma complotului organizat de gen Basta.