Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict DOMNITORII

SEC XIV-XVII Obiectivele politicii externe romanesti au fost: apararea fiintei statale, a statului si institutiilor sale prin mentinerea autonomiei si granitelor tarii. Un alt obiectiv a fost pastrarea identitatii religioase, a Bisericii si religiei ortodoxe in fata ofensivei catolice si islamice. Metodele de realizare a obiectivelor externe au fost: rezistenta armata, dominanta in sec XIV-XVI. Aceasta a fost folosita impotriva puterilor expansioniste asupra spatiului romanesc si anume impotriva Ungariei si Poloniei si a Imp. Otoman. O alta metoda a reprezentat-o activitatile diplomatice dominante in sec XVII-XVIII. Acestea au insemnat tratative, incheierea de aliante si tratate cu puterile timpului: RUSIA, IMP. HABSBURGIC, FRANTA cu scopul mentinerii autonomiei si obtinerii independentei cu Imp.Otoman.

Tacticile(strategiile) folosite de domnitorii romani in conflicte au fost: tactica PAMANTULUI PARJOLIT=distrugerea recoltelor, retragerea populatiei in munti cu scopul de a crea in fata inamicului un demograficoeconomic. O alta strategie a fost Razboiul de uzura, care a insemnat evitarea bataliilor decisive si desfasurarea luptei de hartuire pentru ca inamicul sa nu poata valorifica superioritatea numerica.

 CONFLICTE MILITARE:
IN SEC XIV

Batalia de la Posada (9-13 noiembrie 1330)

Cauza a fost incercarea regelui Ungariei Carol Robert de Anjou de a cuceri la indemnul nobilimii maghiare Tara Romaneasca condusa de Basarab I. Fortele care au participat au fost ostile lui Basarab I si ale regelui Ungariei conduse de Carol Robert de Anjou. Basarab I aplica tactica PAMANTULUI PARJOLIT si incearca sa rezolve pe calea tratativelor conflictul cu regele maghiar, insa aceasta solutie a fost respinsa de Carol Robert. Batalia s-a desfasurat la o posada, descrisa intr-un singur izvor istoric, numit CRONICA PICTATA DE LA VIENA in care victoria a fost a lui Basarab I. Victoria de la Posada a insemnat castigarea independentei Tarii Romanesti. Victoria lui Basarab I i-a consolidat pozitiile interne si a permis urmasului sau Nicolae Alexandru sa puna bazele domniei autocrate si sa infiinteze prima mitropolie ortodoxa a Tarii Romanesti.

Batalia de la Rovine (10 octombrie 1394, dar dupa altii la 17 mai 1395)
Principalele cause ale bataliei au fost expeditiile organizate de Mircea cel Batran la sud de Dunare impotriva bazelor otomane si incercarea sultanului Baiazid I ILDERIM de a supune Tara Romaneasca si de a o scoate de sub controlul Ungariei. Fortele participante au fost ostile domnului Tarii Romanesti, Mircea cel Batran si ostile Imp Otoman conduse de sultanul Baiazid I.Tacticile folosite au fost PAMANTUL PARJOLIT si RAZBOIUL DE UZURA. Lupta s-a dat la Rovine, un loc de razboi plin cu santuri cu apa, unde sultanul nu si-a putut valorifica superioritatea numerica. Batalia s-a incheita cu Victoria lui Mircea cel Batran. Ca urmari ale victoriei, pe plan intern o parte a boierimii il paraseste pe Mircea si il aleg ca domn pe Vlad UZURPATORUL sustinut de Poarta(Imp. Otoman). Pe plan extern, Mircea se apropie de regale Ungariei Sigismund de Luxemburg. Cei 2

suverani incheie la 7 martie 1395 la Brasov primul tratat de alianta antiotomana din S-E Europei, semnat de Mircea pe pozitii de deplina egalitate.Sigismund de Luxemburg, incurajat de Victoria lui Mircea la Rovine, organizeaza la 25 septembrie 1396 prima cruciada continentala cu participarea cavalerilor apusului, in special a burgunzilor, incheiata insa cu Victoria sultanului Baiazid I si infrangerea crestinilor.

SEC XV

In Tara Romaneasca cea mai importanta domnie a fost a lui VLAD TEPES din
1456-1462. Confruntarile militare cu Poarta incep in iarna lui 1461-1462, cand Tepes organizeaza CAMPANIA DE LA DUNARE unde ataca bazele otomane de pe malul drept al Dunarii. Expeditia otomana din primaverasi vara lui 1462 a reprezentat cea mai importanta confruntare a domnitorului cu turcii. Principalele cause au fost: refuzul lui Tepes de a mai plati tribute turcilor si organizarea de catre Tepes a Campaniei de la Dunare, care s-a soldat cu mari pierderi turcesti. Fortele care au participat au fost ostile Tarii Romanesti conduse de Tepes si ale Imp Otoman conduse de sultanul Mahomed.Tactica folosita a fost cea a pamantului parjolit si a razboiului de uzura.Ostile lui Mahomed al II-lea patrund in Tara Romaneasca si inainteaza spre capital tarii, Targoviste, unde in apropierea ei, sultanul la 4 iunie 1462 isi aseaza tabara. Tepes organizeaza in noaptea de 16-17 1462 celebru atac de noapte din tabara sultanului, cu scopul de a-l ucide pe sultan si de a provoca panica in tabara otomana. Principalele urmari au fost :retragerea trupelor otomane din Tara Romaneasca, desi Tepes nu-si atinsese scopul. Boierimea il abandoneaza pe Tepes si il aseaza pe tron pe Radu cel Frumos care era sustinut de sultan. Tepes fuge in Transilvania, dar regale maghiar Matei Carvin, in loc sa-I acorde prijin, prefer sa-l inchida timp de 13 ani la Buda.

In Transilvania cea mai importanta domnie a fost cea a lui Iancu de

Hunedoara (1441-1456), acesta fiind voievod al Transilvaniei si din 1446 si guvernator al Ungariei.Iancu a desfasurat cele mai multe conflicte cu turcii in

spatial inamic, la sud de Dunare, in Balcani. Cauzele conflictelor au fost oprirea expansiunii otomane la N de Dunare si organizarea unei cruciade care sa conduca la alungarea turcilor din Europa , scoaterea Tarii Romanesti si a Moldovei de sub control ottoman , apararea crestinatatii europene in fata ofensivei islamice.

Campania cea lunga a fost o actiune ofensiva organizata de Iancu de

Hunedoara in Balcani. S-a desfasurat in anii 1443-1444 si a durat 6 luni in teritoriu inamic. Aceasta s-a incheiat cu Victoria lui Iancu . Urmari: - sulatanul Murad al II-lea e nevoit sa incheie in iulie 1444 la Srghedin o pace avantajoasa pe 10 ani pentru crestini Incurajat de Victoria lui Iancu si la presiunile Papei,Vladislav I rupe pacea si organizeaza la 10 noiembrie 1444 Cruciada de la Varna, incheiata cu moartea regelui si victoria turcilor.

Batalia de la Belgrad a fost o actiune defensive in care Iancu apara cetatea

Belgrad considerate cheia Ungariei si Europei Centrale. Sultanul Mahomed al IIlea cucereste in 1453 Constantinopolul, victorie care l-a incurajat sa continuie politica expansionist spre central Europei.Cetatea Belgrad ii deschidea sultanului drumul spre Europa centrala prin caderea Ungariei. Fortele participante au fost ostile cruciate conduse de Iancu de Hunedoara si cele otomane conduse de Mahomed al II-lea. Batalina s-a dat in iulie in 1456 si a fost incheiata cu victoria lui Iancu, oglingandu-l astfel pe sultan sa ordone incetarea asediului. Urmari: Iancu a reusit sa amane cu cca 70 de ani transformarea Ungariei in pasalac turcesc Evenimentul a fost considerat de Papa Calixt al III-lea evenimentul cel mai fericit al vietii sale Iancu nu s-a putut bucura de victorie deoarece a murit la scurt timp de ciuma in tabara de la Zemun, le langa Belgrad.

In Moldova cea mai importanta domnie a secolului XV a fost a lui Stefan cel
Mare( 1457-1504). Acesta pe plan extern a urmarit sa asigure Moldovei prestigiu in fata marilor puteri vecine. S-a confruntat militar cu Ungaria si Polonia si a fost domnitorul care a desfasurat cele mai multe batalii cu turcii. Cauzele confruntarilor militare cu Ungaria au fost: cucerirea de catre Stefan in 1465 a cetatii Chilia si dorinta regelui maghiar Matei Corvin de a cuceri Moldova. Batalia s-a dat la 7 decembrie 1467 la Baia, unde Stefan a aplicat tactica pamantului parjolit. Rege maghiar este invins si obligat sa se retraga din Moldova. In urma victoriei s-au consolidate pozitiile lui Stefan in fata boierimii. Batalia a insemnat emanciparea Moldovei de sub pretentiile de suzeranitate ale Ungariei.

Confruntarile militare cu Poarta intre anii 1475-1486 au avut ca principale

cause amestecul lui Stefan in Tara Romaneasca pentru a pune domni favorabili luptei antiotomane, refuzul lui Stefan de a mai plati tribute turcilor si dorinta sultanului Mahomed de a supune Moldova. Practicile folosita au fost: blocul military romanesc si tactica pamantului parjolit si a razboiului de uzura. In batalia de la Vaslui din 10 ian 1475 sultanul Mahomed il trimite asupra Moldovei pe Suliman Pasa, acesta fiind in fruntea unei osti de aproximativ 120 000 ostasi. Stefan ridica oastea de tara, foloseste tactica pamantului parjolit si il atrage pe Suliman intr-un loc mlastinos pe valea Barladului, la S de Vaslui. Victoria a fost a lui Stefan, aceasta fiind sic ea mai importanta si frumoasa victorie a romanilor din evul mediu. In urma victoriei, Stefan incearca sa intareasca alianta antiotomana cu puterile crestine ale Europei, carora le adreseaza la 25 ian 1475 celebra Scrisoare circular. Mahomed al II-lea pregateste revansa in 1476, unde a condus personal expeditia din Moldova incheiata cu victoria de la Razboieni din 25 iulie, unde Stefan a fost infrant.

Confruntarile militare cu Polonia au avut loc in anul 1497. Cauza a fost faptul
ca regele polon Ioan Albert a urmarit sa-l inlature pe Stefan de pe tron. Tactica folosita de catre Stefan cel mare a fost pamantul parjolit si razboiul de uzura. Batalia s-a dat la 26 oct 1497 la Codrii Cosminului, victoria fiind a lui Stefan. Astfel,

regele polon e obligat sa incheie in 1499 tratatul de Hirlau cu Stefan, prin care se recunostea emanciparea Moldovei de sub suzeranitate Poloniei

SECOLUL XVI
Rezistenta antiotomana a continuat in timpul domniilor lui Ioan Voda cel Cumplit si Mihai Viteazul. Cauzele au fost instraurarea dominatiei asupra Tarii Romane in timpul sultanului Soliman Magnificul, fapt ce a insemnat amestecul Portii in problemele interne ale Principatelor Romane si cresterea obligatiilor banesti si material fata de Poarta si anume, cresterea tributului, a peschesurilor.O alta cauza a fost inlocuirea in Tarile Romane a regimului tributar cu regimul vasalic fata de Poarta, astfel Tarile Romane prin amestecul sultanilor in alegerea domnului sufera atingeri grave ale autonomiei. Dorinta Imp Habsburgic de a se impune asupra Transilvaniei a reprezentat o alta cauza.

Ioan Voda cel Cumplit (1572-1574) a fost domnul Moldovei. Acesta reia
luptele cu turcii, cauza razboiului antiotoman fiind cererea Portii de a dubla tributul. Ioan obtine impotriva turcilor victoria de a Jiliste, insa este tradat de boierime, cu ajutorul careia turcii obtin victoria decisiva la 10 iunie 1574 la Rascani. In urma razboiului, Ioan Voda este ucis de turci, iar Moldova cade sub influenta Poloniei si sub dominatia Portii.

Mihai Viteazul(1599-1601) a fost domnul Tarii Romanesti. Conflictele militare

cu turcii incep in anul 1594 cu rascoala antiotomana de la Bucuresti, continua in iarna 1594, primavera 1595 cu Campania de la Dunare, unde Stefan reuseste sa elibereze cetatea Brailei. Conflictul atinge punctual culminant in vara lui 1595, cand sultanul organizeaza o puternica expeditie impotriva Tarii Romanesti. Expeditia a fost condusa de marele vizir Sinan Pasa cu scopul transformarii Tarii Romanesti si Moldovei in pasalic turcesc. Batalia s-a dat la 13 august 1595 la Calugareni. Mihai foloseste tactica razboiului de uzura pentru i-l atrage pe inamic in mlastinile Neajlovului. Victoria este a lui Mihai Viteazul. In urma razboiului, Mihai se retrage in munti pentru a astepta ajutorul militar al principelui

Transilvaniei Sigismund Bathory. Astfel cu ajutorul obtinut, Mihai reia in octombrie 1595 luptele cu turcii. Sinan patrunde in Bucuresti si Targoviste, dar planul acestuia de a tranforma tara in palaic turcesc esueaza pentru ca in toamna lui 1595 ostile lui Mihai si Sigismund Bathory il alunga peste Dunare si astfel domnul Tarii Romanesti reuseste sa elibereze cetatea Giurgiu.

Conflictele militare cu principii Transilvaniei au avut loc intre anii 1599-1601. In anul 1599, in contextul in care principele Transilvaniei Andrei Bathory anunta iesirea Transilvaniei din Liga Crestina, Mihai Viteazul cu aprobarea imparatului austriac Rudolf al II-lea, patrunde in Transilvania si il infrange in octombrie 1599 in batalia de la Selimbar. La 1 nov 1599, Mihai patrunde in Alba Iulia, fapt ce a marcat unirea Transilvaniei la Tara Romaneasca. Victoria din Transilvania l-a incurajat pe Mihai sa patrunda in primavera lui 1600 in Moldova, pe care a cucerit-o in mai putin de 3 saptamani, realizand pentru prima data unirea celor 3 Tari Romanesti. Conflictele cu principii transilvaniei au continuat in anul 1601 odata cu revenirea pe tron a lui Sigismund Bathory pe care Mihai cu ajutorul lui Rudolf al II-lea si generalul imperial Gheorhe Basta il infrange la 3 august 1601 in batalia de la Guraslau, victorie care marca recastigarea Transilvaniei.