28.01.

2015 my div

Personalitati Spatiul romanesc, intre diplomatie si conflict in Evul Mediu si la

inceputurile Modernitatii Istorie Admitere Academia de Politie
© Copyright 2010 www.academiadepolitie.com Toate Drepturile Rezervate. Obtine Acum Acces Nelimitat!

Basarab I Întemeietorul (1310/13201352) Întemeietorul statului Țara Romanească. În

1330 a avut loc confruntarea directă dintre Basarab și Carol Robert de Anjou. Bătălia
de la Posada a însemnat sfârșitul suzeranității maghiare și apariția primului stat
românesc independent.
Bogdan I (13591365) Descălecatul lui Bogdan din 1359 a marcat un moment
important în procesul emancipării statului românesc de la est de Carpați de sub
suzeranitate ungară. Cronica domniei lui Ludovic, scrisă de Ioan de Târnave,
semnalează eșecul expedițiilor repetate, întreprinse de oștile Regatului ungar și
rezultatul final al luptei, transformarea Moldovei întrun stat independent.
Petru I Mușat (13751391) domnitorul Moldovei care a inaugurat tradiția bunelor relații
cu Polonia pentru a contrabalansa pericolul reprezentat de Ungaria.
Mircea cel Bătrân (13861418) domn al Țării Românești, urmărește să contracareze
tendințele hegemonice ale Regatelor Ungariei și Poloniei, precum și tentativele
Imperiului Otoman de a cuceri Țările Române. Încheie un tratat de pe poziții de
egalitate cu Polonia regelui Vladislav Iagello, tratat semnat la Radom (10 decembrie
1389) și ratificat la Lublin (20 ianuarie 1390), tratat care are și un caracter antiungar.
Cu Ungaria regelui Sigismund de Luxemburg încheie un tratat care a reprezentat
prima alianță antiotomană, la 7 martie 1395, la Brașov, prin care Mircea era
recunoscut ca și domn al Amlașului și Făgărașului, precum și în Banatul de Severin.
Participă la bătălia de la Kossovopoljie din 1389, când ia ajutat pe sârbi. Imperiul
Otoman organizează o expediție la nordul Dunării, soldată cu victoria lui Mircea, în
urma bătăliei de la Rovine, din 30 noiembrie 1394 sau 17 mai 1395. Luptele pentru
tron din interiorul Imperiului Otoman, îl determină pe Mircea să se amestece în lupta
pentru moștenirea tronului imperial din Imperiul Otoman, ceea ce pentru Țara
Românească însemna o perioadă de stabilitate. A ctitorit Mănăstirea Cozia (1388).
Mihail (14181420) fiul lui Mircea cel Bătrân, în timpul căruia, în 1420 turcii ocupă
Dobrogea.
Alexandru cel Bun (14001432) domnitorul Moldovei, care a pendulat între marile
puteri Polonia și Ungaria (a ajutat pe polonezi în bătăliile de la Grunwald 1410 și
Marienburg 1422).
Iancu de Hunedoara (14411456) ban de Severin (1438), voievod al Transilvaniei,
promovează o politică externă cu un pronunțat caracter ofensiv, având drept obiectiv
lupta antiotomană. Participă la cruciadele târzii, organizând numeroase expediții militare
pe teritoriul Imperiului Otoman. Cele mai semnificative au fost: campania cea lungă de la
sudul Dunării din 14431444, încheiată cu pacea de la Seghedin, favorabilă creștinilor,
prin care turcii se angajează să respecte pacea timp de 10 ani; însă la inițiativa legatului
papal, regele Ungariei, Vladislav al IIIlea, nu respectă pacea și organizează o nouă
cruciadă, soldată cu victoria otomanilor la Varna, la 10 noiembrie 1444. Regele maghiar
moare în luptă, iar Iancu va deveni guvernator al Ungariei în 1446. În anii următori va
continua seria de cruciade împotriva Imperiului Otoman, dar fără succes. În 1448(1719
octombrie 1448), care se soldează cu victoria otomanilor, datorită trădării despotului
sârb; 1453, sultanul Mahomed II cucerește Constantinopolul, ceea ce provoacă un
adevărat șoc pentru Europa, și plănuiește înaintarea înspre centrul Europei pe direcția
BelgradViena. Iancu de Hunedoara convoacă sub arme forțele creștine, iar la 421 iulie
1456 are loc bătălia de la Belgrad.
http://www.academiadepolitie.com/academiadepolitiepersonalitatispatiulromanescintrediplomatiesiconflictinevulmediusilainceputurilemoder… 1/4
28.01.2015 my div

Victoria va fi de partea creștinilor. Cea mai importantă consecință a acestei bătălii a

fost faptul că, a fost oprită înaintarea turcilor spre centrul Europei, aceștia reușind să
cucerească cetatea abia in anul 1521. La 11 august 1456, Iancu moare în tabăra de
la Zemun și este înmormântat în Catedrala din Alba Iulia. organizează o nouă
cruciadă la Kossovopoljie.
Vlad Țepeș (1448, 14561462, 1476) domn al Țării Românești, se afirmă în lupta
antiotomană în contextul în care papa Pius al IIlea, în 1459, încearcă să relanseze
ideea de cruciadă împotriva turcilor. Deși, inițial ajunge domn cu ajutorul turcilor, abia
în a doua sa domnie se va opune Imperiului Otoman și va refuza plata tributului.
Astfel că, după ce organizează o campanie la sudul Dunării, devastând cetăți turcești,
în anul 1462 sultanul Mehmet al IIlea (însoțit de Radu cel Frumos, fratele lui Vlad)
pornește o campanie împotriva Țării Românești. În noaptea de 16/17 iunie 1462 are
loc atacul de noapte de la Târgoviște, organizat de către Vlad, dar victoria obținută nu
poate fi fructificată, datorită trădării boierilor. Din ordinul regelui Ungariei, Vlad va fi
acuzat de trădare a cauzei creștinilor și va fi închis până în 1475, când e eliberat
datorită intervenției lui Ștefan cel Mare; este pus din nou domn al Țării Românești în
1476, dar va domni doar o lună.
Vlad Uzurpatorul în urma bătăliei de la Rovine, boierimea îl acceptă ca și domn pe
Vlad Uzurpatorul, care a ajuns la o înțelegere cu turcii. Mircea reușește să își
recupereze tronul, în 1397.
Ștefan cel Mare (14571504) domn al Moldovei, a avut ca și principal obiectiv în politica
externă, contracararea tendințelor hegemonice ale marilor puteri vecine (Ungaria,
Polonia, Imperiul Otoman). Șia ales ca și modalitate diplomatică evitarea purtării unui
conflict cu mai multe state deodată. La 4 aprilie 1459, prin tratatul de la Overchelăuți,
Ștefan îl recunoaște drept suzeran pe regele Poloniei, Cazimir al IVlea, prin care asigura
Moldovei protecție împotriva tendințelor de dominație ale Ungariei lui Matei Corvin.
Tratatul va fi reînnoit în condițiile în care Ștefan este amenințat de Imperiul Otoman,
domnitorul român depune personal jurământ de vasalitate în fața regelui polon, la
Colomeea la 15 septembrie 1485 (depunerea personală a jurământului sa făcut în
contextul în care Moldova pierduse în favoarea turcilor, în 1484, cetățile Chilia și Cetatea
Albă, iar Ștefan spera recuperarea lor). Spre sfârșitul domniei, se tensionează relațiile cu
Polonia; noul rege, Ioan Albert întreprinde o expediție militară în Moldova, el dorind să
exercite control asupra Moldovei și asta însemna înlăturarea lui Ștefan. Are loc bătălia de
la Codrii Cosminului în 1497, soldată cu victoria lui Ștefan, în urma căreia va fi încheiat
tratatul moldopolon, semnat de pe poziții de egalitate, la 12 iulie 1499. Tratatul prevedea
,,liniște și pace veșnică,, între cele două state, deci și emanciparea Moldovei de sub
suzeranitatea Poloniei. Regele Ungariei, Matia Corvin, manifestă tendințe de hegemonie
și de impunere a suzeranității asupra Moldovei Motivul relațiilor încordate: stăpânirea
Chiliei de către Ungaria, cetate recucerită în 1465 de către Ștefan. Ca urmare, Matia
Corvin organizează o campanie în Moldova, soldată cu bătălia de la Baia, din 15
decembrie 1467, în urma căreia domnul Moldovei iese învingător. La 12 iulie 1475,
Ștefan încheie cu Matia Corvin un tratat antiotoman, în condiții de deplină egalitate,
reînnoit în 1489. Prin politica sa antiotomană, domnul Moldovei a urmărit emanciparea
de sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Înainte de a refuza plata tributului, Ștefan cel
Mare intervine în Țara Românească unde, în 1471 îl instalează ca domn pe Laiotă
Basarab, înlocuindul pe Radu cel Frumos, ce fusese pus de turci în 1462. Imperiul
Otoman organizează o expediție impotriva Moldovei, 120.000 de oameni, conduși de
Suleiman Pașa. Bătălia are loc la Vaslui (Podul Înalt) la 10 ianuarie 1475, unde domnul
Moldovei obține o strălucită victorie, menționată în documentele timpului. Reacția
Imperiului Otoman nu se lasă însă așteptată, astfel că în anul următor are loc o nouă
campanie împotriva Moldovei, armata otomană fiind condusă chiar de sultanul Mahomed
al IIlea, campanie precedată de raidurile tătarilor în Moldova. Bătălia are loc la Războieni
(Valea Albă) la 26 iulie 1476, însă victoria otomană nu poate fi fructificată datorită
http://www.academiadepolitie.com/academiadepolitiepersonalitatispatiulromanescintrediplomatiesiconflictinevulmediusilainceputurilemoder… 2/4
28.01.2015 my div

rezistenței cetăților moldovene. În 1484 ,în urma campaniei lui Baiazid al IIlea
împotriva Moldovei, sunt pierdute cetățile Chilia și Cetatea Albă. În perioada 1485
1486 au loc ultimele confruntări cu turcii la Cătlăbuga și Șcheia. Victoria turcilor îl
determină pe Ștefan să încheie pace cu Imperiul Otoman, prin care plătește din nou
tribut și recunoaște suzeranitatea sultanului, dar păstrează autonomia Moldovei.
Mihai Viteazul (15931601) Mihai încheie un tratat cu Sigismund Bathory, principele
Transilvaniei, la fel cum va face Moldova, prin domnitorul Ștefan Răzvan. Astfel, la 20
mai 1595 la Alba Iulia, este semnat tratatul de o delegație alcătuită din 12 boieri
munteni; tratatul prevedea faptul că Mihai devine locțiitorul lui Sigismund Bathory în
Țara Românească, era acceptată de către domnul muntean tutela marii boierimi, iar
biserica ortodoxă din Transilvania intra sub dependența Mitropoliei Țării Românești.
Mihai încheie un tratat cu împăratul Rudolf al IIlea la 30 mai 1598 la Mănăstirea
Dealu, prin care domnului muntean i se recunoștea domnia ereditară și i se promitea
sprijin militar antiotoman. Ca urmare, prin dubla suzeranitate otomană și imperială,
Mihai se emancipa de consecințele tratatului din 20 mai semnat cu Sigismund
Bathory. Deși ajunge domn cu ajutorul creditorilor levantini, la 13 noiembrie 1594 e
declanșată lupta antiotomană, prin suprimarea creditorilor și a garnizoanei turcești din
București, urmată de atacarea cetăților turcești de la Dunăre: Giurgiu, Silistra, Brăila
și de distrugerea orașului Rusciuk, situație în care turcii reacționează atacând
Craiova. În bătălia de la Călugăreni la 23 august 1595, Mihai obține victoria,
nefructificată însă, deoarece turcii reușesc să ocupe orașele București și Târgoviște și
încep transformarea țării în pașalâc. În aceste condiții Mihai se retrage la Stoenești,
iar în octombrie 1595 eliberează orașele muntene, ajungând la Giurgiu, unde obține o
strălucită victorie, Sinanpașa retrăgânduse peste Dunăre. În 1597 Țara Românească
va încheia tratatul Imperiul Otoman, care prevedea recunoașterea domniei lui Mihai
Viteazul, pe viață, reducerea tributului la jumătate, în schimbul acceptării suzeranității
otomane. În 1599 va intra în Transilvania, bătălia cu Andrei Bathory având loc la
Șelimbăr la 28 octombrie 1599, soldată cu victoria lui Mihai care, la 1 noiembrie, intră
triumfător în Alba Iulia; în 1600 oștirile muntene au pătruns și în Moldova. Ieremia
Movilă este alungat și orașele moldovene sunt cucerite. Ca urmare, Mihai se
intitulează întrun document: Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara
Moldoveiseptembrie 1600, nemulțumită de politica domnului român, nobilimea
maghiară se revoltă împotriva lui Mihai, ajutată fiind de generalul austriac Gheorghe
Basta. Bătălia dintre forțele muntene și cele ale nobilimii maghiare va avea loc la
Mirăslău, la 28 septembrie 1600, în urma căreia Mihai Viteazul va pierde Ardealul; în
aceeași perioadă va fi pierdută și Moldova în favoarea polonezilor și a lui Ieremia
Movilă. Mihai reușește să învingă forțele nobilimii maghiare conduse de Sigismund
Bathory, revenit între timp în Transilvania, la Guruslău la 3 august 1601. Însă trei zile
mai târziu va fi asasinat. controlând astfel toate cele trei Țări Române.
Neagoe Basarab (15121521) domn al Țării Românești, cunoscut pentru vestita sa
lucrare: "Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie".
Radu de la Afumați (15221529) în 4 ani (15221525) a purtat 20 de lupte împotriva
turcilor, a reușit să păstreze independența țării.
Petru Rareș (15271538, 15411546) domn al Moldovei, fiu al lui Ștefan cel Mare. Ion
Vodă cel Viteaz (15721574) domn al Moldovei, numit de boieri ,,cel
Cumplit,,deoarece ia eliminat fără milă pe membrii clasei boierești care iau pus la
îndoială autoritatea.
Matei Basarab (16321654) domn al Țării Românești.
Vasile Lupu (1634 1653) domn al Moldovei.
Șerban Cantacuzino (16781688) domn al Țării Românești.
Constantin Brâncoveanu (16881714) domn al Țării Românești.
Dimitrie Cantemir (17101711) domn al Moldovei care încheie o alianță antiotomană
cu țarul Rusiei Petru I.
Radu Șerban și Mihnea al IIIlea domnitori care au luat ca model acțiunile lui Mihai
http://www.academiadepolitie.com/academiadepolitiepersonalitatispatiulromanescintrediplomatiesiconflictinevulmediusilainceputurilemoder… 3/4
28.01.2015 my div

Viteazu încercând apropieri între Țările Române în vederea unei posibile lupte
antiotomane comune.
Gabriel Bethlen (16131629), Gheorghe Rakoczi I (16301648) principi ai Transilvaniei
care au participat la războiul de 30 de ani.
Grigore Ghica al IIIlea domn al Moldovei (17641767, 17741777) și al Țării Românești
(17681769), care a fost asasinat de turci în 1777 în complicitate cu austriecii pentru
că sa împotrivit cedării Bucovinei către Austria.
Mahomed I (14131421) sultanul care a depășit criza Imperiului Otoman după
înfrângerea în fața mongolilor.
Mahomed al IIlea Cuceritorul (14511481) cuceritorul Constantinopolului, adversar al
voievozilor Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare.
Soliman Magnificul (15211566) în timpul său, Imperiul Otoman ajunge la apogeul
puterii sale.
Musa și Mustafa doi dintre pretendenții la tronul lui Baiazid, după ce a fost învins de
Timur Lenk. Luptele pentru tron din interiorul Imperiului Otoman, îl determină pe
Mircea să se amestece în lupta pentru moștenirea tronului imperial din Imperiul
Otoman, ceea ce pentru Țara Românească înseamnă o perioadă de stabilitate.
Învingător din acest conflict va ieși Mehmet I, care urmărește declanșarea unei
campanii împotriva Țării Românești.
Ferdinand de Habsburg (15561564) împărat al Imperiului RomanoGerman, a fost
aliat al lui Petru Rareș.
Ștefan Dușan (13311355) conducătorul marelui stat sârb, pe care la adus la apogeul
puterii sale.
Matei Corvin (14581490) fiul lui Iancu de Hunedoara, rege al Ungariei, considerat
unul dintre cei mai străluciți conducători ai Ungariei medievale.
Alexandru Mavrocordat (17821785) domn fanariot care a acordat un privilegiu
comercial negustorilor din Imperiul Habsburgic.
Alexandru Ipsilanti (17861788) domn fanariot care a negociat o convenție comercială
cu Imperiul Habsburgic.
© Copyright 2010 www.academiadepolitie.com Toate Drepturile Rezervate. Obtine Acum Acces Nelimitat!
http://www.academiadepolitie.com/academiadepolitiepersonalitatispatiulromanescintrediplomatiesiconflictinevulmediusilainceputurilemoder… 4/4