Spațiul românesc între diplomație si conflict în Evul Mediu și la începutul modernității

Secol Domni Acțiune militară Acțiune diplomatică

Voievozi/Principi
XIV Mircea cel Bătrân Bătălia de la Rovine: Mircea cel Bătrân lipește
(1386-1418) Dobrogea Țării Românești și acordă ajutor cneazului
Domnul Țării sârb Lăzăr, în bătălia de la Kossovopolje (1389) cu
Românești otomanii. În replică sultanul Baiazid organizează o
campanie de pedepsire a lui Mircea. La 10 octombrie
Rovine 1394/95 1394/17 mai 1395, s-a desfășurat bătălia de la Rovine
Brașov 1395 (loc mlăștinos) încheiată cu victoria lui Mircea.
Nicopole1396
Alexandru cel Bun Luptele cu Cavalerii Teutoni:
(1400-1432) Pe 15 martie 1412, Vladislav Jagello şi Sigismund de
Domnul Moldovei Luxemburg semnează tratatul de la Lublau. Acesta
prevedea ca în cazul neparticipării lui Alexandru la
Grunwald 1410 campania antiotomană luată în considerare, Moldova
Lublau 1412 să fie împărţită între cei doi conducători. Tratatul de la
Chilia și Cetatea Albă Lublau nu a fost pus niciodată în aplicare, pentru că
1420 Alexandru şi-a onorat obligaţiile asumate prin
Marienburg 1422 recunoaşterea suzeranităţii polone. În calitate de vasal,
Alexandru a trimis corpuri de oaste la Grünwald în
XV 1410, respectiv Marienburg în 1422, care au luptat
alături de armata poloneză, împotriva cavalerilor
teutoni. În 1420, are loc primul atac turcesc asupra
Moldovei. Atacate pe mare, Chilia şi Cetatea Albă,
sunt apărate cu forţe proprii de Alexandru.
Iancu de Hunedoara Apărarea Belgradului:
(1441-1456) Cea mai importantă faptă de arme a lui Iancu a fost
Voievodul apărarea Belgradului în vara anului1456. Acest oraș,
Transilvaniei considerat ,,cheia Europei Centrale” a fost atacat de
Mahomed al II-lea, cel care cu trei ani înainte cucerise
Ialomița 1442 Constantinopolul. Campania otomană este oprită de
Campania cea Lungă Iancu care reușește să-i învingă pe turci. Această
1443-1444 victorie a amânat cucerirea Regatului Maghiar de
Tratatul de la Brașov: amenințat de otomani,
Mircea încheie cu regele Ungariei, Sigismund de
Luxemburg, Tratatul de la Brașov din 7 martie
1395. Este primul tratat de alianță antiotoman din
istoria SE Europei. În virtutea acestui tratat,
Mircea îl va însoți pe Sigismund la Cruciada de
la Nicopole. Bătălia desfășurată în data de 25
septembrie 1396 s-a încheiat cu un dezastru
pentru creștini.
Vasalitatea față de Polonia:
Abil politician, Alexandru a reuşit să menţină un
echilibru între Polonia şi Ungaria. Pe 12 martie
1402 încheie un tratat de vasalitate cu regele
Poloniei, Vladislav Jagello, care va fi reînnoit în
1404, 1407 şi 1411. Prin acest tratat, Alexandru
a căutat să se apere de pretenţiile lui Sigismund
de Luxemburg, regele Ungariei, care vroia să
reinstaureze suzeranitatea maghiară asupra
Moldovei şi mai ales să controleze Chilia,
punctul terminus al drumului central-european
spre gurile Dunării.
Tratatul de la Seghedin:
Campania cea Lungă începută în septembrie
1443, s-a încheiat cu victoria lui Iancu și la
sfârșitul lui iulie 1444, la Seghedin, Vladislav,
regale Ungariei, a ratificat tratatul prin care statul
otoman se obliga să înceteze ostilitățile vreme de
10 ani, să evacueze teritoriile și cetățile cucerite
 Seghedin 1444 către otomani cu 70 ani. La câteva zile după victorie
Varna 1444 Iancu se îmbolnăvește și moare de ciumă în tabăra de
Kossovopolje 1448 la Zemun. Iancu a fost înmormântat în Catedrala
Belgrad 1456 Romano-Catolică de la Alba-Iulia. Pe piatra sa
funerară stă scris ,, s-a stins lumina lumii”. Papa Calixt
al III-lea afirma despre Bătălia de la Belgrad că a fost
,, cel mai fericit moment al vieții sale” și l-a numit pe
Iancu ,,atletul lui Cristos”.
Vlad Țepeș Atacul de noapte de la Târgoviște:
(1456-1462) În anul 1459, Vlad Țepeș refuză plata tributului, turcii
Domnul Țării încearcă să-l captureze însă nu reușesc și în consecință
Românești Vlad organizează în iarna anilor 1461-1462 o
campanie la sudul Dunării. În această campanie au
Alianța cu Matei fost uciși aproximativ 20000 de turci, lucru pe care îl
Corvin 1460 aflăm dintr-o scrisoare trimisă de Vlad Țepeș regelui
Atacul de noapte de la maghiar Matei Corvin. În replică, sultanul Mehmed al
Târgoviște 1462 II-lea, conduce personal o campanie militară
împotriva Țării Românești în anul 1462. Vlad Țepeș
recurge la tactica ,,pământului pârjolit” și la ,,hărțuirea
permanentă a inamicului”. În noaptea de 16-17 iunie
1462, Vlad Țepeș organizează celebrul atac de noapte
de la Târgoviște, scopul fiind uciderea sultanului.
Uciderea sultanului eșuează însă a fost provocată
panică în tabăra otomană. Vlad Țepeș este trădat de
boierii săi, cere ajutor de la Matei Corvin, dar acesta îl
arestează pe motiv de trădare.
Ștefan cel Mare Lupta de la Vaslui:
(1457-1504) După ce și-a normalizat raporturile cu Polonia și
Domnul Moldovei Ungaria Ștefan a declanșat lupta antiotomană. În anul
1470, Ștefan refuză să mai plătească tribut turcilor, iar
Doljești 1457 în 1473, Ștefan intervine în Țara Românească
Overchelăuți 1459 învingându-l pe Radu cel Frumos care era supus
Baia 1467 turcilor și înlocuindu-l cu Laiotă Basarab un domn
Vaslui 1475 fidel lui în acel moment.
Războieni 1476 Turcii îi cer lui Ștefan să plătească tributul restant și
Chilia și Cetatea Albă să le cedeze cetățile Chilia și Cetatea Albă. Refuzul lui
din Serbia și Albania, să elibereze prizonierii și
să plătească o importantă despăgubire de război.
Vladislav rupe pacea atât de avantajoasă și
organizează o cruciadă contra otomanilor soldată
cu un mare dezastru pentru creștini în bătălia de
la Varna din 9 noiembrie 1444.
Tratatul cu Matei Corvin:
În anul 1459, Vlad Țepeș refuză plata tributului,
care reprezenta 10000 de galbeni. Răzvrătirea sa
coincide cu intenția Papei de a organiza o
cruciadă antiotomană condusă de regele
Ungariei, Matei Corvin. Pentru aceasta regele
maghiar primește o sumă mare de bani pentru a
porni la luptă. În acest context politic, domnul
Valahiei încheie un tratat de alianță cu Matei
Corvin, în anul 1460. Sultanul îl trimite pe
Hamza Bei la Giurgiu unde este chemat și Vlad
pentru a fi capturat. Domnul muntean, conștient
că i s-a întins o capcană, vine cu soldați și îi
ucide pe trimișii lui Mehmed al II-lea. Începea
lupta antiotomană.
Tratatul cu Matei Corvin:
După victoria de la Vaslui (10 ianuarie 1475),
Ștefan trimite o scrisoare principilor creștini din
Europa în care își anunța victoria și le cerea
ajutorul. Singurul răspuns concret a venit din
partea regelui Ungariei, Matei Corvin, a cărui
țară era direct amenințată de otomani. La 12 iulie
1475, Ștefan încheie un tratat cu Matei Corvin în
care cele două parți se angajau să păstreze în
orice împrejurare relații de bună vecinătate
 1484 Ștefan a determinat replica sultanului Mehmed al II-
Colomeea 1485 lea care a trimis o armată contra Moldovei sub
Cătlăbuga 1485 conducerea Soliman Pașa. Disproporția de forțe îl
Șcheia 1486 determină pe Ștefan să apeleze la ,,tactica pământului
Codrii Cosminului pârjolit”. La 10 ianuarie 1475, pe valea râului Bârlad
1497 are loc lupta de la Podul Înalt-Vaslui. Această luptă s-
Hârlău 1499 a încheiat cu victoria lui Ștefan, armata otomană fiind
hărțuită până la Dunăre. După această victorie,
conștient că Imperiul Otoman va reacționa, Ștefan
trimite o scrisoare principilor europeni pe care îi
anunță de victorie și le cere ajutorul într-un viitor
conflict. În această scrisoare Ștefan vorbește de
Moldova ca de o poartă a creștinătății și le spune
principilor europeni că vor fi în mare pericol dacă țara
va fi cucerită de turci. Singurul rezultat concret a fost
încheierea unui tratat de alianță antiotoman cu
Ungaria, în vara anului 1475.
XVI Mihai Viteazul Luptele de la Călugăreni și Giurgiu:
(1593-1601) Deși ajunge pe tronul Țării Românești cu ajutor
Domnul Țării otoman se orientează încă de la începutul domniei
Românești către o alianță antiotomană. În noiembrie 1594, Mihai
ucide garnizoana otomană din București și pe
Alba Iulia 1595 creditorii turco-levantini. Conștient de replica
Călugăreni și Giurgiu otomanilor, Mihai aderă la Liga Sfântă, o alianță
1595 antiotomană creată de Papa Clement al VIII-lea și
Mănastirea Dealu împăratul romano-german Rudolf al II-lea. Aderarea
1598 concretă a lui Mihai la Liga Sfântă este reprezentată
Șelimbăr 1599 de semnarea tratatului de la Alba-Iulia cu principele
Mirăslău 1600 Ardealului Sigismund Bathory la 20 mai 1595.
Gurăslău 1601 Reacția turcilor a fost imediată, încă din mai 1595,
sultanul Mehmed al III-lea a declarat Moldova și Țara
Românească provincii turcești. O puternică armată
otomană, condusă de Sinan Pașa, a trecut Dunărea pe
la Giurgiu și s-a lovit de oastea lui Mihai, care îl
aștepta la Călugăreni. La data de 13 august 1595,
bazate pe respectarea frontierei existente, să
rezolve neînțelegerile pe cale pașnică și să nu
acorde azil pretendenților la tron. La cerere,
fiecare stat se vedea obligat să-i acorde celuilalt
asistență militară. Moldova garanta negustorilor
din regat libertatea de a face comerț pe întregul
ei teritoriu.
Tratatul de la Alba Iulia:
După revolta contra turcilor din anul 1594,
Mihai se aliază cu Liga Sfântă (aceasta era o
alianță creată din inițiativa Papei Clement al
VIII-lea, formată din Imperiul Romano-German,
Spania, ducatele italiene, Toscana Mantua,
Ferarra și Transilvania). Aderarea lui Mihai la
Liga Sfântă se face la 20 mai 1595, când domnul
muntean semnează cu principele Ardealului
Sigismund Bathory, Tratatul de la Alba-Iulia.
Acest tratat a fost de o delegație de boieri
condusă de mitropolitul Iftimie. Boierii
semnează un tratat dezavantajos lui Mihai, acesta
devenind vasalul lui Sigismund Bathory. În
schimb domnul muntean primea ajutor militar în
lupta antiotomană (ajutorul militar acordat de
Sigismund a fost decisiv în lupta de la Giurgiu
din octombrie 1595)
 Mihai obține o importantă victorie în bătălia de la
Călugăreni grație vitejiei sale, însă superioritatea
otomană îl obligă să se retragă spre nordul țării unde
așteaptă ajutorul promis de Sigismund Bahtory. Cu
sprijin transilvan, Mihai trece la ofensivă eliberând
orașele Târgoviște și București după care, în
octombrie 1595, obține victoria de la Giurgiu
alungându-i pe turci peste Dunăre. Urmarea acestei
bătălii a fost semnarea cu sultanul Mehmed al III-lea,
în 1597, a unei păci avantajoase prin care turcii îi
recunoșteau lui Mihai domnia pe viață și îi reduceau
tributul la jumătate.

XVII Radu Mihnea al III- Radu Mihnea al III-lea: Principii Transilvaniei:

lea-domnul Țării După moartea lui Mihai Viteazul dominația otomană În timpul lui Gabriel Bethlen (1613-1629),
Românești s-a accentuat, tributul s-a mărit ca și celelalte obligații Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) și Gheorghe
față de Imperiul Otoman. Ultima încercare a țărilor Rakoczi al II-lea (1648-1660) Transilvania s-a
Gabriel Bethlen, române de a se împotrivi Imperiului otoman s-a manifestat în planul relațiilor internaționale ca un
Gheorghe Rakoczi I, petrecut în anul 1659, sub conducerea lui Mihnea al stat aproape independent, deși oficial se afla sub
Gheorghe Rackozi II III-lea Radu, dar fără consecințe de durată. stăpânirea otomană. Acești principi ardeleni au
Principii încheiat alianțe cu Moldova și Țara Românească
Transilvaniei în sensul ,,refacerii Daciei sub suveranitatea lor
și al alianței contra turcilor”.
XVIII Dimitrie Cantemir Bătălia de la Stănilești: Tratatul de la Luțk:
La 20 mai 1711, Cantemir a dat o proclamație către Tratatul, încheiat la 2 aprilie 1711, între Dimitrie
Luțk 1711 țară, anunțând alăturarea Moldovei la lupta împotriva Cantemir și țarul Rusiei, Petru I, prevedea
Stănilești 1711 otomanilor. La 24 iunie, țarul ajungea în capitala respectarea autonomiei interne a Moldovei,
Vadu Hușilor 1711 Moldovei, însă în lupta de la Stănilești, desfășurată integritatea teritorială, domnia ereditară și
între 18-22 iulie, rușii și moldovenii au fost învinși de absolută în familia Cantemir, Moldova
turci. Prin pacea de la Vadul Hușilor, rușii au cedat obligându-se în schimb să sprijine militar Rusia
turcilor cetatea Azov. în lupta antiotomană.