DOMNITORII

MIRCEA CEL BĂTRÂN (1386 – 1418 ): Ţara Românească

1. Mircea cel Bătrân a preluat Banatul Severinului, Amlaşul şi Făgăraşul, motiv pentru care
intră în dispută cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Astfel, pentru a avea un
aliat împotriva Ungariei, la 10 decembrie 1389, Mircea cel Bătrân a incheiat la Radom,
un tratat cu Vladislav Iagello, regele Poloniei.
Insă, în faţa creşterii pericolului otoman, legăturile cu Ungaria au fost reluate. Astfel, la 7
martie 1395, la Braşov, Mircea cel Bătrân a încheiat un tratat cu Sigismund de
Luxemburg. Acesta este primul tratat de alianţă antiotomană din SE Europei,
încheiat pe picior de egalitate. Mircea e recunoscut cu titlurile sale de duce de Făgăraş şi
ban de Severin, iar cele două părţi îşi promiteau sprijin reciproc în cazul unui atac
otoman.

2. In 1396 a avut loc bătălia de la Nicopole. Aceasta a urmat bătăliei de la Rovine, din 1395,
când Mircea cel Bătrân l-a învins pe Baiazid Fulgerul, fără ajutor maghiar.
In 1396, în vederea confruntării cu turcii, s-a format o mare coaliţie antiotomană, la care
au participat cavaleri occidentali ( burgunzii), maghiari şi transilvăneni. A fost , aşadar, o
cruciadă antiotomană, însă oastea creştină a fost învinsă, datorită unei greşeli strategice,
cavalerii burgunzi, deşi necunoscători ai tacticii de luptă otomană, atacând primii.

IANCU DE HUNEDOARA ( 1441 – 1456 ): Transilvania

1. In 1443, în urma şirului de bătălii cunoscut sub numele de „campania cea lungă”, a fost
încheiată pacea de la Seghedin. La această campanie, împotriva turcilor a luptat coaliţia
formată din Ungaria, Transilvania, Tara Româneasca, sârbi, albanezi, bulgari, bosnieci.
Prin prevederile păcii, Imperiul Otoman se obliga să înceteze ostilităţile timp de 10 ani,
să evacueze teritoriile cucerite, să elibereze prizonierii şi să plătească despăgubiri de
război.

2. Un moment esenţial al domniei lui Iancu de Hunedoara l-a constituit participarea sa la

bătălia Belgradului. In 1453 turcii au cucerit Constantinopolul şi au început înaintarea către
centrul Europei, având ca şi obiectiv Viena. Astfel, a fost organizată o nouă cruciadă
antiotomană, iniţiată de către papa Calixt III.
In 1456 a început asediul Belgradului, misiunea apărării acestuia revenindu-i lui Iancu de
Hunedoara. Belgradul era considerat „cheia Europei centrale”, însă armata otomană a fost
obligată să se oprească aici.
Insă, la scurt timp după această victorie, Iancu de Hunedoara a murit de ciumă în tabăra de la
Zemun, lângă Belgrad. Este înmormântat în catedrala catolică de la Alba Iulia, pe mormântul
lui fiind inscripţionat „s-a stins lumina lumii”.
 STEFAN CEL MARE ( 1457 – 1504 ): Moldova

1. Urmărind să asigure independenţa ţării, la 4 aprilie 1459, la Overchelăuţi, Stefan cel

Mare a încheiat un tratat cu regele Poloniei, Cazimir IV. In baza acestui tratat, Stefan
cel Mare era recunoscut ca domn, în schimbul acceptării suzeranităţii Poloniei şi a
cedării temporare a cetăţii Hotin ( până în 1462).

2. Stefan cel Mare a refuzat să mai plătească tribut turcilor. Aceştia îî adresează un
ultimatum: să plătească tributul restant şi să cedeze Chilia şi Cetatea Albă, pe care le
recucerise în 1465.
Stefan respinge ultimatumul, de aceea , în decembrie 1474, trupele otomane,
însumând 120.000 oşteni, conduşi de Suleiman, au pătruns în Moldova. Confruntarea
directă a avut loc la Vaslui, la 10 ianuarie 1475, iar victoria lui Stefan a fost
considerată chiar de către un cronicar turc „cel mai mare dezastru suferit de turci de
la începutul Islamului”.

MIHAI VITEAZUL ( 1593 – 1601): Tara Româneasca

1. La 20 mai 1595 a fost semnat la Alba- Iulia un tratat între Tara Românească şi
Transilvania. Acest tratat a fost semnat, din partea Tării Româneşti, de către o
delegaţie de boieri desemnată de către Mihai Viteazul, care însă trădează politica
domnitorului. Astfel, potrivit tratatului, Mihai Viteazul devine „locţiitor” al lui
Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Singurul câştig era acela că, biserica
ortodoxă din Transilvania intră sub autoritatea mitropoliei de la Târgovişte.

2. Un moment important al domniei lui Mihai viteazul l-a constituit bătălia de la

Călugăreni, din 13 / 23 august 1595. Oastea otomană a lui Sinan paşa a fost atrasă
într-un loc strâmt şi mlăştinos, fiind învinsă. Imediat după bătălie, turcii au ocupat
Bucureştiul, însă Mihai Viteazul reia ofensiva şi îi alungă până dincolo de Giurgiu.

Vezi:
Subiectul I:1, 6, 21, 23, 25, 26, 28, 29, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 45, 47, 50, 52, 53, 59, 60, 61,
62, 63, 66, 68, 69, 70
Subiectul II:2, 4, 14
Subiectul III:7, 11, 14, 16, 19, 36, 40, 43