6

Popularä
PARE IN

: 5 LEI PE
siiteni elevi 4

4
4
4

Strada 9. -
4,40- -v^

www.dacoromanica.ro
 Anul XX No. 6 6 Noemvrie 1916

REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA

in
1. -
COMITETITL DE REDACITIE
P. P. V.
L P. V.

Abonamentul pe an, lei 5. in Inni 3

Pentra elevii tutulor an lei
absolventii ru- Un 15
an 4. Anunciuri

Manuscrisele ce ni se sunt potrivite pentru

vista se publia ce timpul permit. Ele nu
se ci se ard. dreptul
cazuri, publice extrase rezumate din primite.

Vulovici, De-o ti (poezie).

A., Un poet erou.
Cronicar, A doua de rásboiu-.
Actiunea a (22-27 Octomvrie).
.Fapte de rásbolu.
nWri.
_Toma Dicescu, Educatia tinerimii vederea
Irimia Popescu, luptei dintre phagocyte microbi.

ILUSTRATII : N. Vulovici. -Locot . Ionescu.-Vederi de

pe nostru ; Vederea
Vederea
PAGINA : Costache, Jack, omoritorul de uriali.

www.dacoromanica.ro
 MOR
N VULOVICI

De-o sleagul,
Spre fruntea se
Un 'n din chipiu piept cd
md

Schilava-mi
ca de In tricolord
Sd cad ca un stejar...
La pdrinteasca Nu surord...

voiu
mor
mor pe
nevoiasii...
Cu
Un mire-ales de moarte -
-
- ori pe-un Nu pe
Adorm de veci poarte
sd
Ce-i oare mai voiu ca'n
moartea-fi 'n
jerfihdu-fi Pe alarma...
S'o
neam izbind piept
Netrebnica de

Erou, de mii de ori erou, Sd nu singur in sicriu,

Acela ce se Ci'n legea
moare brazda lui, Cu de
pentru libertate In groapa-ne

De asupra gropii, bubuind

Din
ceruri,
väzduhul

www.dacoromanica.ro
 Un poet
acei cari, acest mare
pentru realizarea idealului fost

1877, 1898
fusese sublocotenent la 1 August 1900,,
1906 cgpitan 1912.

CApitanul N.

Ere simti suflet chemarea pentru viata

poet. Poezia respiränurnai dragostea
de pornirea cele
pe cari poate ngdejdea unui
Cititorii nostri avut adesea ocazie
poeziile lui Vulovici.
AstAzi odat5 cu portretul, una cele din
ale lui. Ea a un testament al A
ca a
pentru Patrie. A.

www.dacoromanica.ro
 Croniea

A doua de

In numilrul 1 -2 al revistei dat

cartier general un rilsboiului
Septemvrie.
pe cele fron.
de
Septemvrie
-20 Octomvriefaptele de
aceleasi comunicate
1916.
pe timpul dela 20

Pe acest a cnrui intindere este foarte mare,

nunieroase de trupe, necesitate
forte mari cerintele artei
La primei rnsboiu, armatele noastre se
pe leritoriul au avut lupte vio-.
care din zi zi
trupe luate depe celelalte fronturi, mai ales Franta
din
A.stfel au fost in muntii Cälimanului, muntii Gurghiulai
regiunea Odorheiului.
de zile dat
Parajd) cora am pus
spre
de este lupta pe trupele noastre
avut-o germano-austriacii
in care dobândit o
vii, date vMle de sus ale celor
care se forge
regiunea

continuand numeroase
reg. amfost ne retrage de nord

www.dacoromanica.ro
 La la sud de aceastS localitate, infanteria
a puss pe de artileria noastrA.
fost respinse de
acestea au adus o retragere a trupelor noastre
pe carpatin. Aceasta a dat
atace hotarul pe toatä Au
atunci luptele pentru apSrarea hotarului, de care vorbeste
S. Regele ordinul armata 7 Octomvrie.
aceastil apSrare se pot deosebi _trei ale frontulni
: Putna ;
Munteniei : dintre judetul i ; frontul
in hotarul

1. Frontul Moldovei. Pe acest front s'au dat

vituri foarte a multe
pe nostru, dar a fost respins.
Principalele lovituri s'au dat de sus a
atacurile dusmane au fost respinse, -trupele-
noastre mentinut ba am luat prizonieri.
Palanca, (pasul au
actiuni de artilerie pe frontierS, respingand atacurile
inamice.
Trolusului, inamicul la
(jud un detasarnent al nostru, pest.e munti, a
la ,trupe dusmane, pe care le.a atacat
neta ; apoi, 12 i cai
s'a retras.
Alt detasament al nostru, atacând dinspre Goioasa
Trotusului) a respins pe prizonieri mitraliere.
Inamicul a atacat din la Goioasa, dar
respius.
Atacuri contra-atacuri urmat, cari
eu Pinii, fcând pe dusman fugá
La frontierS, de sus a Uzului pe aceastä vale,.
actiuni de patrale, au urmat focuri de
cärora am luat mai prizonieri. Luptele-
au devenit violente pe Uzului inamicul a fost res-
dincolo ; artileria a distrus un
masat, impreun comandantul sSu.
Inamicul a fost apoi respins apus de Poiana Uzului.
urma luptelor,' cari au continuat violente, am spre a pus

www.dacoromanica.ro
 o

Cic

care se cele inseninate de cari se

acest articol.

www.dacoromanica.ro
1152

Inamicul s'a atunei 1-am din .

Valea Uzului 1-am respins.

Tot a* s'au in lea
a respins pasul Meghelus, apus.
Oituz, atacuri ale infanteriei inamice.
La izbânzi noastre.
nu ne-a dar
iost respins dincolo de
au continuat violente, in
pozitiile trecut de ori din
deta*amente care de
la, au respinse.
13 ,zile de lupte, au ut
ceva
Comunicatul Octomvrie, rezumând luptele depc
frontiera de apus a Moldovei,
a peste tot de nu
dinlre si o
Pierderile sale

2. Frontul dintre acest front, inamicul,

atacat puncte, cele mai iMportante tretori
dar loviturile cele mai puternice fost spre Va-
Prahovei, a Oltului a Jiului. fost---*i
azi violente lupte chiar
a) lupte vii, ne-am.retras spre
Crasna. Acolo am respins sângeros un atac
cului, care a nevoit a se retrage. L-ani cu
la nord I-am toate
a se nord.
Comunicatul din-8 Oct. trupele noastre
nevoite a se spre Gura Sirialui.
A apoi situatia ne-

Am noi o ; in, rea

impiedecat orice
b) La Tabla ce am fost ne
trupele noastre au Varna (Bodza
unde au atacat trupele apoi born--
bardare de

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 154

La Bratocca la actiuni de artilerie

trupele au avut o
Luptele au mai ales cele artilerie, apoi focul
câteva zile. In
a muntele
d) In Prahouci. Retrâgându-se trupele noastre
regiunea Brasovului, oprit
In pozitii la nord de
Vele respins inamice. A mai respins apoi
inamic la Susain
Cmhunicatele de lupte violente zi de noapte,
s'au respins atacurile mari pier-
; dar trupele noastre au avut a suferi o
tr'un contra-atac miscári de retragere.
Inamicul a atacat putere muntcle
(sudest de Predeal).
tragere de baraj am un din-
spre Azuga)
Unghia-Mare ; am respins alte atacuri ale
nului spre Baiului.

e) Muscel. loviturile au fost

mai puternice snit a ne retrage repede spre
La au fost aceea lupte violente, dar trupele-
noastre mentinut o vreme pozitiile, Impotrivindu-se
indârjire. a se retrage
poziIiile, toate atacurile repetate inami i.
Apoi cstiem teren spre satul Dragoslavele-
depe mai multe atacuri.
In limp am luat muntele Prisaca am avut o victorie
PrâvMului, care a
de cadavre
3. dela la
valea
MehedintuIui.
in
-
afluen tiler lui s'au
la cum a la Scara Topol apoi
repetat din ce in mai
Lupte s'au dat pe dreapta pe stânga Oltulni,
judetul .

Slim . trecut trupele noastre dela Sibiu, cari

atacate din se spre sud.
retra'gerea Cáineni, trupe din valea

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 prizonieri
au eontraatacat pe du5man in zona
depe malul drept al Oltului. acestor hipte
inaintat apus de
-
pe dela
mai ales cu 'artileria. In regiunea aceasta
pierdem pe David

Pe s'au respins 5
inamicul a avut
dreapta pe stânga Oltului.
Au fost o serie de atacuri ale inamicului, pe
respins; dar noastre au fost se
mai sud.
b) In du5manul a atacat putere
giunea Obrocea gaze asii-
; i-am la Inamicul, dând
violente, trupele s'au retras putin,
de buni Pietroani, dupâ care
hârtueli actiuni de artilerie,
au luat ofensiva apoi alacuri de
favorabile cari ne-au permis
pozitiuni pe o mari
Curând coneentrat forte
retragem tot Jiului
Bucuria n'a mutt, o
am dobândit o din mai
ne-a dat un mare prizonieri material.
Trupele au continuat ofensiva, pe
care s'a in
Infrângerea la apus de fost una
mai frumoase din r'asboiul Din
luptele acestea a
pe operatiile lui i-au
moartea.
e) La apusul Orwa, a fost schimb
focuri duel de Bombardarea a
apoi. fest

Frontul de
din 20 21 Sept., spun in

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
158

gea, impotrivirea a inamicului violentul

foc al artileriei sale atacul nostrn a continuat violent
pe tot frontul, la centru ; aripa
Amzacea, unde am luat mult
material: de rAsboiu.
Atacurile au progresal la centru aripa ; iar
am ocupat la
tru s'a respins un atac de al inamicului, apoi ne-am
retras la centru la
Comunicatul din 7 Octomvrie ne a
atacat pe tot frontul. A fost respins la dreaptä
la aripa ne-am retras putin spre
nord.
ne-am retras din pricina
telor atacuri
putere, ne-am retras imediat la
sud de calea apoi aripa noastrá
a fost a se retrage
inamicul a ocupat Cons/ante. Apoi ne-am
la nord-de
a neschimbatá.
In dgmanului sud,
, lini*te.

Pe au fost actiuni actiune

de artilerie lungul Dunärii.
Artileria a bombardat pricinuind
se.
Am scufundat mai bärci soldati but-
cari voiau prädeze noi.

Atacuri
Aeroplane au bombe la
depe malul a un
se liniile noastre cele
In timpul hidroplanul a explozie a
Alt a fost la. Heghiel, in

www.dacoromanica.ro
 NOSTRI
Locotenentul de rezervá Marin din reg. 6
compania 3-a, s'a näscut la Maiu in comuna
Mihäestii-de-sus, jud. A luat parte la luptele din Ar-
deal a Lost ränit la cap de o de obuz. Dus la
talul Eforiei din Sinaia, cutoateca a operat, rana
prea gravä,`a murit ziva de 26 Septemvrie
a Lost cimitirul deacolo.

Locotenentul
Er diplomat superioare'de din Bu-
curesti. A la agentiile Nationale din
Ploesti,
A luat parte campania 1913 din
sublocötenent. Moare idealul national, in de
35 regretat familie, colegi prietenii säi.

www.dacoromanica.ro
 a

Comunicatee
pe peste pe cet deh 22 Oc-
27 1916 :

No. 69 din 22 1916.

de - Pe granita a

In vest am

Tabla s'a inaintat

Taleajanului s'au 4 104
p 2 mitraliere.
La Predelus. situatia
In vala Prahovei s'an prizonleri un
27
Dragoslavelor de artilerie.
stânga lupta
de s'a continual 4 tunuri,
tnitraliere, un considerabil material
munitiuni.
Orsova rar artilerie.
sud. - Schimb locuri tun

No. din 23 1916.

nord-vesl. granita a
situatia
valea mai multe atacuri ale
a reusit a o parte de
(nordvest Azuga).
In Dragoslavelor mai multe atacuri date
au respinse.
valea urmärirea continui. ; s'au mai
neschimbata.
Froniul sud. - lungul schimb
In Dobrogea hartueli.
No. Oct )mvrie 1916.
nord - Pr granita a Moldova
neschimbata.
In la Tabla Butii Bratocea in curs..
In valea Prahovei respins atacuri inamica indreptate
aripa Lupta in la nord de Carbulai.
In regiunea bombardament de

www.dacoromanica.ro
 lupta in regiunea
primind a
sud. lungul
In Dobrogea, detasamentele inaintate au
Acestea satelor, Bahman

. 72 din 25 1916.

de nord - Pe granita de a Moldovei

In atacat inaintat putin,
88 prizonierl o La Tabla s'a Iuat o La
In valea Prahovei bombardament inteus. In
s'a un atac noapta
in curs. In pentru noi.
La Orsova-situatia
Inamicul a
Dobrogea am spre sud tot

). 73 1916.

nord - gran ita

Tabla actiuni de
In valea artilerie s'a res pins nu

Pe restul frontului situatia

stud. - infanterie in lungul
Dobrogea am inaintat spre ; au ataeat ;

pe a lost.luat pilotul obsetorul

No. 74 din 27 1916.

de nord nord-vEs. -
atacat kilometri nord Goioasa).
In trupele noastre un
; s'au prizonieri pilotul observatorul.
La Tabla-Butii, Bratocea, Predela Prahovei, in
In Dragoslavehr s'a un atac
Pe stânga lupta Sud de Titesti-Bacorita.
Pa restul frontului nimic
- a o mare activitate

In Dobtogea, a reocupata de noi,

de a se a dat foc oraseui, si

www.dacoromanica.ro
 Fapte si vorbe de
Mäcar cä nostiu d'abi s'a nu
acum,
lupte, ziarele.publicä din când In când vorbe
pe cari le-au de ici de colo.
Spicuind printre acestea, vom reproduce noi, pen-
tru a se pästr In dintre cele povestite-
de ziare.
LA TURTUCAIA
si devotamentul unei
Tudor Matei a colonelului
regimentului, dusmanul se apropie tot mai a cent
voie säu arma soldat
ränit s'a urcat porn, de moartea
rile inamicului.
Colonelul ca pe .supravegherea luptei si
comanda regimentului, dea gloante lui Tudor Matei In porn,
pentru armei .
Lupta a fost foarte dar Tudor Matei nu s'a dat jos'
din deck cand a fost ränit el gray dupä ce a omorit
peste bulgari.
a luptat la pe el coman--

din reg. 52 infanterie din care

cäzut pe câmpul de onoare, a fost lnvätätor din Vulcani,
jud. Flciu, Stanciu .
a primit o ranä la mâná, care legat-o ajutorul
camarad : nevoind päräseascá câmpul lui scumpi
a mers Un glonte dusman l-a lovit drept dupa
care a jos.
de lui ce trebue sä facá, el le-a spus : Inainte
Victoria e a si si-a dat sufletul lui
lui Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro
 vederea

Vorbiarn In nurnärul trecut al revistei de tinta

la care trebue sä ajungem tinerilor,
a fi buni apärätori ai Aceastä se
ajunge pe doua : pe deoparte instructiunea sä o
nationala, iar pe dealtdparte educatiunsea sä
fie. in cu igiena. Marele nostru Rege Ca-
rol pätruns de. aceste mari adeväruri la
ocaziuni solemne adeseori a pronuntat aceste cu-
vinte: aminte cum pregätiti generatia pentru
Se acum ce cale sä urmeze ce mij-
loace trebue sä intrebuinteze educatorul pentru a
tänära generatie aptä de a odatä de a
rezist campanie grea mai lungä ? a vorbi
de mijloace, mai räspuns la :

Ce cerinte face ofiterirnea la noii veniti In

trebue sä ofiterul instructor ca
sä a-1 ca la un dat sä
pe el, toatä seriozitatea, chiar multi
ani dupä liberarea sa din ?
Educatorul numai atunci poate just la aceste
Intrebäri importante, cunoaste mai deaproape impre-
la cari se pot aplic calitätile cerute,
are o idee despre munca misiunea

www.dacoromanica.ro
 Ca prea expHcatiuni,
alege mai pe ränd
despre ele.
Incepem calitätile intelectuale. E
cultura necesar nici trupa corput
ofiteresc va pretui muit. Cu soldat va mai
lormat, mai inteligent in ce priveste
exercitiilor militare, tactica, armelor serviaiul
activ, mai pätrunde unei bune
-directiuni, cu mai constiincios mai- grabnic se va
ordinelor superiorilor
Pe aceasta, mai desvoltatt
moral, reducând la justä apre-
ciere valoarea vietii individului, interesele gene-
rale ale unui popor. ce mare este pentru individ,
dar mai pentru natiune, s'a putut ajunge la acest
grad de inaintare!
Mai multe autoritäti militare, au monstrat
cá cultura intelectualt este unica
a calitätilor ostäseti. A mintea In
fortei corpului, este tot de
putin ca a ca le ingropi apoi
ce In viitor
de le-a räscumpárat debilitatea,-
ajuns aceastä stare mai este el
vreun ?
Tara pierde mult, o parte a claselor culte nu
este aptä pentru serviciul militar. de
se acolo unde rezultatele
turale apreciazd cunostintele dobanclite.
Stiinta pe acel de
gatiune de a fi gata vieata pentru o idee, pen-
Implinirea sale datorii,
La aceasta numai
a omuldi. Trebue pornim dela principiul,
multe, e posibil, in mod so-
lid, nu-i spiritul o cantitate prea grea
'mare de m-ateriala cu ceeace e necesar,
avAnd totdeauna in Tara
.
Toma

www.dacoromanica.ro
 In contra infectiunii microbiene,
victoriei o multime de
special de luptatorilor forta
Arma microbutui este otrava el nu are alta. Sub-
ce el produce, ajutd sä
phagocyta sau chiar s'o paralizeze, o distrugä.
phagocyta a inghitit un microb, aceasta
va sä in totdeauna, s'a isprävit microb
de ea sä-1 inistueascd, dar e greutatea.
Adesea mistuirea nu se poate indeplini, ea este
prin oarecari acest caz,
berat din rnicrobul iese Invingator din
Prinderea microbului de phagocytä
sunt dar operatiuni succesive
alta, separate cateodatä printeun interval de timp
tul de mare. De sporii-sdrnânta - baccilului
adicä al microbului tetanosului-boala cerbului, -in-
trodu§i corpul acelui animal numit cobay,
numaidecdt capturati de phagocyte, dar ei sunt
vreme.
microbii nu aunt in
prea mare nu au o putere, o phago-
sosite in grabä captureaza microbii
ele nu reu§esc a-i mistul pe toti. Unde dintre ele, prea
cu microbi, sau microbi prea oträvitori,
pot mistui ; ele microbi in corpul
crobii, cari prin oträvirile ce produc, le otravesc, le pune
viata pericol, le corpul
'tr'un de gräsirne, vie, leucocyta, devine
o cremoasä, care nu este globula puro-
iului, puroiul.
Puroiul este dar format mai ales din cadavrele

www.dacoromanica.ro
'166

cocytelor cari au murit lupta contra

crobilor ränii.
In cazul infectiunitor grave, unite, cand rana este
de microbi mare numär Inzestrati cu pro-
prietatea de a oträvuri puternice ce resping
repede atunci rana, câmpul de luptä
Rste päräsit microbilor, cari se desvoltä se
färä nici o piedicä. In acest caz, puroiul loe
de legat, cremos am zice, este oarecuni limpede,
miroase, in cantitate, este un puroiu zis
de rea acest caz infectiunea triurnfä; frigurile
nu inceteazä. ränitul moare.
In cazuri usoare, când microbii putin
nu atât de atunci leucocytele se luptä bine,
moare o micä parte din ele, transformarea
grásoasä se face eu ce ca-
davrele este un puroiu cu totul de
ca In cazul de mai sus, este un zis de
Rana merge spre bine, se umple, se cicatrizeaza,
bolnavul se
Corpul microbului este o adeväratá de oträvuri.
se numesc In medicale toxine,
pot specifice ca acelea ale tetanosului, difteriei, cari
-troduse in organism, corpul omului, produc
efect ca microbii dar toxina specificä reali-
infectiunea microbianä microb. Aceste secre-
tiuni oträvitoare sunt dar microbului contra
biectelor cari atacä.
dar, printre diferitele feluri de toxine, cari sunt
de microbi räni, din ele sunt banale,
altele specifice.
Pe toxinele, oträvurile produse date afarä
din rnicrobii mai altele cari pot
corpul chiar, cari s'au nurnit endotoxine. Unele
,din aceste toxine din urrnä, sunt de bine -fi-
xate In corpul microbului, nu pot scoase, separate,
prin distrugerea microbului.
deci, cá infectiunea microbianä se reduce la
o adevaratä oträvire prin una din oträvurile banale sau
ale microbilor.

www.dacoromanica.ro
 Dar trebue mentionat
se servesc de secretiunile ce ele
sunt digestive-mistuitoare-sau distrugtitoare.
Marele care a murit acuma
curând la Paris, a numit substanta fabricatä
leucocyte, substanta care ar aveä de a
truge microbii, de a de a face neputincioa.sä o-
trava bor.
Adevärata a apärärii prin phagocyte
In legea constituirii -organismelor, In virtutea
viquitoare, conserve integritatea
sa. Organismul nu nici un corp de
tuirea lui, In coprinsul märginit prin tegument
coasa, prin pielea ce-I intestinelor,
macului, etc.; prin aceste pârti care de
din i se putere pentru a
dezordine, pricinuitä mod. Prin
principiu general se tendinta ctre vindecare
ränilor, care are rezultate satisfäcatoare, ce pu-
tin atta timp nu intervin obstacole din ca
fectiunea microbianä. Toate fortele de care dispune
nismu la menfinerea area integritätii
Irimia Popescu
medic veterinar.

noua descoperire. omul de

care descoperit fir, a inventat
care, pe puntea va
ricolele de nodurne sau pe

colectii din Albina din anii trecuti urmät. :

eomplectä anii I - XII, lei 4,-

pe un an 5,-
s , 2,-
6
Odatá cererea trebuesc trimisi mandat

www.dacoromanica.ro
 TARA
:gale. In urma din a
M rcea, Cur:ea a pe 3 luni,
Incepere dela Octomvrie.
Reginei Maria la Iasi. - M. Regina Maria a
la Tasi, a vizitat militar interesându-se
de ränit si däruindu-i pe toti. a vizitat alte
spiiale, Suverana a plecat din localitate.
ordin de zi al M. S. Regelui spune
Inversunatele lupte ce au avut tot zilei de 9
tomvrie pe muntele Unghia-Mica. In vecinAtatea Azuga
lozotenentul-colonel comandantut
mentrilui 10 vânátori.
conducere a sale curajul säu.,
a reusit respingä crncenele atacuri date de
fruntea trupelor sale a
.sfortäri ale nävälitorilor a ca un erou pe pozitia ce
legatie in In unei
a tiomâniei la Berna, elvetian o
la Bucuresti. Boissicr a fost numit de afa-
ceri al noii
Dsirea misiunii franco-ruse. -A sosit In
-militará frunte
cari sunt insotiti 25 ofiteri francezi.
Sosirea misiunii sanitare francezé in Bucuresti. -A sosit
In Capitalä o misiune francezä, sub directia
vicepresedinte al soc. franceze pentru ajutorul
.Misiunea a adus ea tot materialul necear unui de 300
NuMire. - D-1 cornandant al armate
de sub comanda generalului a numit
dant al rusesti din
Moartea -A din la
in senator de Gorj coman-
corpului I de sedenta'rä.
-A din
talá generalul. Floresca, pros clubului ofiteri'or in
Moartea lui C. Radovici. -A din In urma
räceli, marele actor C. Prin moartea.
scena româneascä pier le pe din fruntasii
Dela cercul de recrutare Bucuresti. - Tinerii näscuti in
1897, cari contigentul clasei 1919, sunt lásati la
noi dispozitiuni.
inscrisi pe tablele de recrutare ale
1910, dela etatea de la 46 ani vor
trebui se la regiment.
Amânarea deschiderii Spre a se pretntarnpin.

www.dacoromanica.ro
 scoaleior se
boalele molipsitoare.
3n Bncuresti
Oprirea
Noemvrie, se
r. a
r. de a
un apel
la noi
chestii
public,
-
Directia c. f.
nu mai de vorbä despre chestiile ; caz contrariu.
ei neascultätori vor dati pe mina autoritiltilor.
BELA FRATI
bani Crucea Rosie. - din
Adunare
tele Unite au mii lei pentru
DIN
religios amintirea Mirce la Paris.- -
Paris s'a un serviciu pentru
La
Principe.ui Mircea. Au asistat d-nii : Briant, pres. cons.
ministri, colonelul care 13resedintele
Muntenegrului, de afa-
Statelor Unite, D. etc.
ceri a
contra
cari le-a fcut Puterile :

ielegrafelor. liniei
forturiior, controlul asupra
ferate Larissa punerea la sau dezarmarea
de grecesti.
Li s'a mai cent : contro'ul politiei ;

interzicerea pentru de a de a se
material de räsboiu a.
u ocupate de englezi
SubmarMele francezi.
francezi, câtre
Bulgaria invh Macedonia. - Guvernul
grec dela Sw,nic a Bulgariei o somatie, ca
Limp ar fi chemat sub 10
Macedonia. In
ministru al
a fost pricini politice de
al socialist austriac.
Fritz Locuitori din
Un protest al contra
Elvetia au semnbt o petitie, consiliului
locuitorilor din nordul de atmatele
contra
germane. au
Uzine Lermane bombardate. - 10 avioane 6 avioane-
uzinele de munitii germane
uzinelor.
germane au fast doborlte in lupta pentru germane au
submarinelor ale
atace vase e dusmane chiar pe
neutre. Astfel au torpilate in apele americane :
Wes/ vaporul american Stephanos alte vase
unul olandez altul norvegian.
Guvernul Statelor-Unite este foarte supärat de purtarea de a pluti.
maniei, care tine socotealä de
vieata..americaniIor.

www.dacoromanica.ro
 170 Albinas

Ispravile aviator englez. Bell, In

20 ani, aviator englez, a 29 aparate aeriene,
ermane, cari si un balon se poate
drept mândri cu izbanzile .
Grecii pe Germania. - Submarinele germane au
sufundat vasele grecesti Kikibissa. Din
grecii sunt foarte Germania cer guvernului
mai de barbarii si se deii familiilor
color
Trupele grecesti päräsesc Epirul Tesalia . -
provinciile Tesalia.
a consiliului comunal din Bordeaux (Franta).
comunal din Bordeaux a votat o motiune, sä se
studieze grabnic ferate Bordeaux- Odessa, care
: Triest, Belgrad Aceastä linie va
legturile dintre aliati va singura linie de azi,
trece prin Berlin .
Germanii ridid depe de -permanii
au ridicat trupe depe fronturile de räsärit de apus le-au trimis
n Ardeal contra noasträ, prin depe
acele fronturi.
Victoriile - Armata francezá a repurtat o mare
sbandä la Verdun. Ea a un front de 7 km si adânc
de 3 km. recucerind forturile pädurea
Cailletle. Ceeace au germanii In 8 luni, brava ostire
a reluat 2 zile.
In afará de unele ale englezilor Somme,
au avut In nordul Sommei. Ele au
satul Sailly-Saillisel, de germani unde
mentinut, ca toate atacurile acestora. Francezii au si
Lesbacufs Sailly -S Au mai cucerit pozitiile germane
.
un
de 4 km. cu precum cu satele
Pressoire.
Trupele franceze, continulnd ofensiva la Verdun, au
atacat si frontul dela räsäritul acestei puternice . Bezultatul
a fost cucerirea fortului Vaux, de un mare interes pentru luptele
actuale, deschide francezilor drumul cetatea
La räsärit de Vaux, fracezii ocupat satul Danloup, undo
au prizonieri, au pe coastele care spre
orasul
Francezii au luat prizonieri, tun uri
de räzboiu.
Italienilor. - italiene au avut o
pe frontul Alpilor Numeroase puncte au
inânile focului cerbiciei
fanteriei
Pe dupá artileria a rästurnat lucrärile de
apärare, infanteria a cucerit prin asalt numeroase austriace
dope frontul dintre Vipacco-Navallita,

www.dacoromanica.ro
 Italienii au fäcut in aceste lupte 8000 prizonieri
arme si Pierderile austriacilor au fost foarte mari.
proaspâtá a a pe frontul
tilor lci Gorita la mare, dealungul crestei a
Corso. - Cu toate intáririle puternice ale austriacilor.
trupele italiene au respins din transee in transee,
cerindu-le douä Inaintând Triest, si ajun-
aproape de nod de
Italienii au pus mäna 8500 cari
isbnd4 au avut-o nostri frontul
Goritza pânä la Brezina,
Triestul. Ei au prins 3500 soldati 2 generali austriaci multe tunuri
material de räsboiu.
Austriacii si-au trimis arhivele valoril3 din Triest la Viena.
Frontul - Pe frontul asäritean s'au dat lupte
orasul Vladimir-Volinskj In regiunea Zaiturtzi-Schelvof--
Bubno/ . Trupele au stapuns intr'unele locuri liniile
mase, pozitiile cucerite.
Cele mai insemnate actiuni au avut Volinia,
si In Carpati Vaira-Dornei.
In austro-germanii pAstrat pozitiile
toate atacurile date.
Narajawka, rusii au fost a-si'retrage
târmul apusean, dar mentinut toate pozitiile depe tärmul
sAritean .
Alte lupte s'au dat In regiunea dela sud de
trupele ruse au cucerit o parte din pozitiile dusmane, respingând
mai multe contraatacuri.
Luptele date de dusmani In legáturä cu
depe frontul românesc, n'au dat austro-germanilor nici un rezultat
hotäritor. Intro rusii au prins 17 ofiteri
austriaci . La rusii au respins atacurile
micilor.
Spre sud de acest punct, rusii au regiunea mun-
telui Lamuntelu valea aului Bistrita si au mai inaintat
In Borsecului si a
- Austriacii au dat poruncä ca toatä lumea fost piece din
Lemberg. mari, germane austriace si turcesti, au trimise
acolo Imprejurimi pentru
Inaintarea aliatilor dela Salonic. cea mai mare parte a
frontului z s dela de miscare a inlocuit pe
de transee.
Pe noi trupe italiene la
nele italiene mers au sosit altele spre
Presba, sprijinind aripa stângä a aliatilor cari merg
särbesti aflate In a au
prin vitejesti au cucerit Brod Velislo, au
spre nord,
luat cu asalt pästrat .Scosivir. Fran-

www.dacoromanica.ro
 172

-cezii Granikvo. ei pe bulgari

spre miazanoapte.
La centra, aliatii atacat pozitiile la est de Ghev-
meat asalt liniile un front foarte Intins.
sectorul laculni Doiran avut canonade destul de vii
.artilerie.
La aripa au cucerit tot terenul dintre malul
stang al calea Guihazna'ar la
mea Sere& le au trecut calea dela
ser:c spre Ele au luat asalt trai sate bulgare, pe care
le-au si
Insemnam treaeät a fost de flota
pe aerop

c.numrul germanilor prizonteri

-0 din Londra.
lanuarie
-se 110.000 si anema : 54.350 luati de francezii
-sau pe Somme ; 28.918 luati de engleji pe Somme : 25.000 de
pe frontul sud-vest
.

2000 romani,'Aceste cifre

pierderea a 12 divizii.
Anglia de România. - Primul al
a declarat Camera puterile aliate au
scopul de a Romania. la timp el
exprimat speranta Camera Comunelor nu va privi
rare situatia actual.
L Londra, toat lumea se
.ajutoarelor
pentru Se pe toate
toti soldatii civilii, si tricolorul
Din una
de
un atat
si una deslantuit
engleze, care bucurat are o ca
ntimentele ei de amic'tie si de de aliatii ei
mat .proaspeti de grea

Gel bun drum de urmat de eel care ce n'are o avere prea

mare. de o de alegând una
din cele care face practica
de carte, nu se la
acesta

www.dacoromanica.ro
 jack omoritorui de
de demult
ce se casei
care un
o pofn de
la niâncare
lui Jack o
doutisprezece
as curând Loti proprietarii de

Jack, puse 'n gnd ce-o face

uriasul.
sear cnre spre
Cu un un fata pesterii
frunza nu se Când fu
sune din cornul eu care-si
se furios se repezi
nise apropie de-locuinti lui. pe
- micule ticolos!
le mqnric.
el Am te

Ziand, se repezi asupra ; dar

pe piciorul rostogoll el..Jack
se repezi eu toporul apoi
diateo
Pfoprietarii, drept
de

www.dacoromanica.ro
 174

mândru acum de vitejia lui, puse 'n cap

mai omoare pe un alt urias, Blunderbor, care
palat unui codru.
Plec la drum ; dar mare, cum
dete umbrg, se sub un copac. Abi ador-
mise, uriasul venind pe-acolo, pe umeri
duse la el
Când copihil se se a o
; auzi plânsetele altor
dintii de
Pe când se gândi scape, auzi
uitându-se, pe altui urias, mergând
altul, chiar pe sub fereastra lui.
vgz o fringhie colt al repede, fAcú un
un cap o atâta indemânare,
uriasii de Cu fulgerului,
tul fringhiei de o de fier a ferestrei trase,
Odatá Ja-ck drurnul tutulor
celor i
Merse aproape ziva, ajunse
pustie, unde un castel frumos. Cum se
Un cu capete veni des-
. dar vrtnd nevrând se culcg
pa tul ce uriasul
Jack acest capete patrn
cruri careli pulse gând sá cu
chip : o care te care
o aveai in cap tot ce-ai vrea, o sabie cu
puteai niste cisme lie care, când le puneai
mergeai ca vântul. Tot gândindu-se, adormi, dar pela
miezul noptii se auzi pe cineva care
cea: casei in care o taie
capul".
- He ! zise Jack, o fi una asta !
Fuga se duse puse 'n pat o mare, el
ascunse colt. Abi isprávise se deschise,
intri, se spre pat de ori cu
-La revedere, meu prieten, te voiu gási
fac din 'tine o mâncare.
Jack se de ce
el se dormi dus adoua zi dimineata,

www.dacoromanica.ro
 175

prânzului, Jack sala de

mâncare, se la fata
nálice cu mare când
cam cumpätul. Pe când el sta cu capul
pe sub mari, zise :
prietene, poti ,
fac te rOne*ti?
Luând apoi un depe cu putere
in puse sub Uriasul, ca nu rusinat,
din lungul cu putere
.piept, pe
Jack puse repede mâna pe pe cisme,
sabie la drum. Merse. ce merse ajunse la un
alt castel, unde petrecere mare. Când
de lui, bucurie petrecerea se
mai mutt. Dar erau sosi un crainic care spuse
vine asupra castelului un
- N'aveti Lásati-1 pe mâna mea !
picioare cismele, ce-1
puse meargil ca
tul, uria*ului.
Imprejurul castelului un larg
-care nu se irece pe un pod a*ezat
Când ajunse uriasul fata podului incep
un
- Vreau omor copilul ce mi-a ucis fratele !
- prinzi, Jack,
castelului. Când
man-
din
luând-o
.nou la pod, trecú repede peste el se repezi dupá el,
'lovi puternic sabia puntea, care se rupse
tocmai când ajunsese la mijloc,
tului,
Multe mai Jack ce toatá tara
la el se
fi murit,
frantuzeste). Costache.

VIZ
Laadministratia Rev. se de
Programa analitia a 4coalelor primare urbane lei 1,20
Idem primare rurale 1,20
Idem normale 2,-

www.dacoromanica.ro
De teate Farmacii,
Drogueril, Coafori, Bazaruri, etc.

Paris

www.dacoromanica.ro