XX No. 1.

-2

Revistä
APARE IN FIECARE DUMINECA

ABONAMENT : 5 LEI PE AN
elevi 4 lei pe an.

Strada Mântuleasa, 9. -

www.dacoromanica.ro
Anul XX No..1-2 2-9 Octornvrie 1916

ALBINA
REVISTA ENCICLOPEDICA POPULARA
in
Strada h. 1. -
DE REDACTIE :
P. P. V.
L P. V. N.
O. G

Abonamentul in pa an, 5. Abonamentul in 3 lei

Pentru elevii tutulor in an 8
Un bani
ral., locuind an lei 4. Anunciuri

Manuscrisele ni se trimit, dacä sunt potrivite pentru

vista noasträ, se publica ce timpu permit. Ele nu
se inapoiazä, ci se ard. Redacjia dreptul ca, in unele
cazuri, extrase sau rezumate din articolele primite.

Redactia, 19
Zaharia Furtuna, poezie.
L. Daus, Turtucaia,
G. T., Prima de
actiunii militare a României.
Morti pentru Patrie.
Simionescu, Locuinta.
Sofia Duminici
Artur Despre
Toma Dicessu, Uminul conjugal.
N. Pora,
NOTITE : Ca sá stea vacile Contra Telescrili Contra
mucigaiului. Lac s5pun. Contra betiei.
ILUSTRATII Harta operatillor militare Vedere
de pe nostru Drumul dela Temes spre Brasov.-Harta
frontului de luptá peninsula Balcanicá. - De pe frontul francez
decoratiilor transee.
PAGIN A COP : Sandu, Vizirul .

www.dacoromanica.ro
 Dupä 19
19 ani de la acest de
an, ca de obiceiu, nostri.
anul XX grele, de
dar in mari frumoase, poporul
nostru se acum idealului de veacuri
de dupa generatti.
dar nu telele
de pretutindeni- a a ce
ce mai puternic, pe ce se

Din veacul al X VII, de Mir,on Costin

din Moldova, Tara Ardeal tot una sunt
odatä stindardul tricolor a
cucerit de tre-
urea au fir de
ale noastre ale drepturilor ce avearn de a ne

cu revista Albina" in
anul care
Masurile de au fäcut
ale anului trecut; de acum socolim
imprejurarile ne vor regulat
ca normale.
Vor fi inerente de lucruri prin care
.trecem, din punct de vedere al condiplor
acum se fac cu mai mare pref,
este Ne da silinfele
mai bine pe
da o mare parte chestiunilor de
rasboinice, aldi depe jronturik
depe a la o parte ce-
lucruri de
ce am
chiar dela credinfa ne
face datoria ne pe de sprijinul

REDACT IA

www.dacoromanica.ro
 DE

ZAHARIA BARS AN

Ieri tot cer

Cerule frumos de de stele
Ce da ca tale sa
noptilor .cine mai asculte...
Adormit cu splendoare
Cerule stele
Azi la doare.

De-as 'n doua albastrul impietrit ;

din ta cerule,
Si-as sbura-o din opus la
'n ea ostirea cea trezi-o,
S'o mare se se
cánd s'o face
Ardeal noi acasa.
'n numai
copacii cer de
va napraznic va si
Mure.sul va duce Tisei ura lui
va mai ;

voie
S'o din
1). Din de

www.dacoromanica.ro
 5

din diavolii iad...

de lanturi
s'or un
pe sus duce, de
pustie de castele,
Ce vor
De

Cine vrea de
'n randurile pe veci nernuritoare,
Ce-or 'n dalbei
Spulbere-se-odar blestemul ce-1 vreme...
Doamne, ochii coin soare
Ardealul care

eu _aprinde la
se 'nalle, s se
Pe Ardealul 'n Tisa, preschimbat
.N'auziti cum bate ceasul
Vor tronuri or se
s'o 'n

s'apropie
nu fie mai:mare din men
vezi in ziva-aceea cerul
Vor codrii depe
mai aprig va veni mai
ImpArate, ImpArate,
te ierte Dumnezeu!

www.dacoromanica.ro
 TURTUCAIA
ULTIMII
irei
muti,
zile
de eroici
-
pulioiul
al
ca o /antazina, ei,
oameni din !
de obuze, in
A mii de izbind in
Credinta sta sub tricolor.
Livid- privind oarda
Un'preot ingenuclie, sa
ce'n unduit
mereu
ultima ce'n se res/range,
de de vaete
pe preot
copilandru /rumos
Dar slab ca ce
din cade ei
ceuind de
spre-.a /ace un drapel
bratul, 'ngrozire
Insigna alb'a
de aimire,
Un un cumplit:
elan
- Nu!
Insigna alba disperarea
din eroice chemarea,
Inaripat' a Mortii. E ceasul
sunt vi/or ce 'ngheata,
ze'ci dumane ei le c'o
Din peste prelung
gornist.
Ludovic
1) Din Viitorul".

www.dacoromanica.ro
 Cronica risboiului

Prima de

Din comunicatele cartier general al armatei se

noaptea de 14 spre 15 August, decla-
de contra Austro-Ungarlei, trupele noastre au
tacat frontiera acelui stat. In Limp, trupele rusesti, a-
te cu noi, au sä treacä Dobrogea, unde au fost
primite de popor.
mare bucurie a aflat tara, primä noapte
nostri au piedicile din calea au
ptruns reste in Ardeal, scumpul prin
rneroase puncte. Cu adevärat fulgerátor a fost acest atac al
trupelor noastre, aceasta atät Soldatilor
destoinicia comandantilor.
Trupele române de peste cu ungurimea, au
,continuat inainteze, ocupând treptat treptat o insemnatä
de cuprinsä vechile ale
rdinspre Carpati o linie care-la 14 Septemvrie trece dincolo
Orova, pela sud de dincolo de
Odorheiu, muntii
aproape de Vatra Dornei. mare intindere din
Ardealului din al Banatului cuprind po-
minunate de atac sau de târguri
sernnate ca Borsecul, Sepsi Sengeorgg,Ouova,Cic-Se-
Odorheiu,
In mersul säu. biruitor peste armata noastrá a
prizonieri mai multe mii de unguri, luat multe
pozite de munitiuni, tunuri, arme, etc.
Lupte crânceue s'au dat valea Streiului la sud de
Sibiu dela 2 Septemvile venind cu forte
noi a trebuit ne retragem, mai la sud
Pietroani, pe valea Jiului, unde ne-am
am respins mai multe atacuri ale vräjmasului. Totdeodatä,
de am atacat pe respins,
sute prizonieri, precum mitraliere

www.dacoromanica.ro
8

Comunicatele din 13, 14, 15 SeptemVrie

luptele continu5. a fi trupele noastre au
tat, pe vrajma§i, prizonieri.
pentru luptele dela comunicatul din 17
temvrie ne arat6, trupele noastre au lost atacate
din toate de forte superioare, luptele au 3
zile restabilindu-§i comunicatia spre miazäzi tot prin
s'au retras spre sud.
In ultimul comunicat din 20 temvrie, aratil
aceste trupe, retragerea dela 16 Septemvrie, au t
300 prizoniuri 5 mitraliere ele pe
zona depe drept al Oltului ; valea
a atacat putere in regiunea
broca-Pietro§ani, dar atacurile sale au lost respinse.
Trebue mai pomenim de luptele care se muntii
Gurghiului dreptul jud. Suceava
de ultimul atac dat de inamic la care i-a fost respins.

rásboiu, bulgarii, cari

se arate ca prieteni ai noastre primitoare, s'au
de ca un popor or la suflet.
Fárá o déclaratie de rásboiu, trupe de infanterie cava-
lerie au trecut frontiera României de Bazargic, de
s'au retras, ce au tat noastre ; ne-au
posturile de frontierâ
klar (sud Silistra), dar au fost respini. Au atacat
aceea pe frontiera Dobrogei ; u la sud
de Bazarg ic.
Ace§ti vecini ai no§tri au atacat cu forte superioarc
zisul cap de pod dela urtucaia au dat 10
toate le-au lost Se numeroasele date
de bulgari la Turtucaia
toate respinse ei páreau dar
nu pot ne au primit mari mai ales
artilerie grea continuat ne lace putcre
Turtucaia, a garnizoan6 la - se
din toate puterile
Cu forte prirnite patru .zile de
lupte crâncene, care vitejia gamizoanei noastre a fost f

www.dacoromanica.ro
 LEGENDE FRONT
Ser
BU

Tira
on

zentes
N
eyed Udyach

ear
Wzak . ras
Ada
oval eno
ASS
1° ls
ANA V 1517

E tesci

www.dacoromanica.ro
a

n
T

PI?

&

militare de pe fronful .
,Harta
(dnp5. revista Le pays de France").
Situntia 25
 -
mâinile
atac bulgar a isbutit Turtucaia a
Luptele au devenit tot mai bulgarii
tând i-au res-
pins la Bazargic (Dobrici).
Pe frontul Dobrogii, s'au urmat cu puter-e-;
sahimburi de focuri tot
pele ruso-române sârbe au venit front
vräjmasul.
vii patrule de avantgarde, a .venit
vestea detasament
contra-atacat respins, läsând In mâinele.
8 tunuri. germane.
*Luptele au cöntinuat tot mai ; Dobrogea,
se retrag mai spre nord. Au avut lupte cu detasamentele
inaintate dusmane, precum de artilerie. La sud de Co-
badin, o baterie mortiere rusesti a tacä artileria
grea dusmanä. In rânduri au atacat bulgarii spre
(vest de Cobadin) dar au fost respinsi-.
au respins sângeros toate atacurile au
contra-atacuri.
Timp de zile, dela -7 Septemvrie, dusmanul a
atacuri trupe compuse din germani,-bulgari turci, au
retragerea foc stre.
Comunicatele din 9 Septemyrie
micului care se pe dobrogene care se
reträsese i s'au pus pe dela
Aceste lupte, cari s'au terrninat cu retragerea
la 7 Septemvrie, fost ceeace se din
faptul numai depe frontul unei singure divizii s'au
5000
Comunicatul din 12 Septemvrie ne flanôul
stru stâng a Dobrogea.
din 13 Septemvrie, la aripa dusmanul
a dat trei atacuri in cete mari, dar a fost .

Insfârsit comunicatul 14 Septemvrie cuvintele :

.Dobrogea ne face credem a re-
dus la
trei vesti ale comunicatelor care :
Dobrogea foc rar de artilerie, ori hártueli de patrule,
hiptá de artilerie pe tot frontul, vine veste din 19 Sep-

www.dacoromanica.ro
 de nostru de

www.dacoromanica.ro
Drumul Carpati spre
1

ternvrie Trupek au Rusciuc

In Dobrogea am alacat pe lot am
aripa Cuvinte putine sunt
dar fac minunile noastre sä tresalte bucurie.
municat din 20 Septemvrie atacul nostru
putere pe tot frontul dobrogean împotrivirea
cului este foarte

timpul rgsboiului nostru, vasele austro-ungare

sau artileria de dincolo de acest fluviu au
bardat orase târguri de ale noastre, Severinul, Giurgiul,
Zimnicea, Calofatul, Bechetul, ; inarnicul primit
rgspunsul, prin a
bardat monitoarele depe ca
dinul, Lompalanca Rahova, cari au foc. - La Corabia
o incercare de debarcare a inamicului a fost
respinsg.
In altä parte a
aeroplane, cari au bombardat Capitala, Ploestii, P. etc,
cládirilor Aero-
plane franceze bombardat Sofia.
Pomenim trupele noastre au trei aeroplane
: regiunea altul Podes
dinti) al treilea la
T.

Cum putem albi de piele,

Pantoffi albi, purtati, s'au putem face ca

noi a-i sárbgtoarea, un Pentru aceasta
gumarabicg limpede, ungern pielea peste tot
apoi am dat peste unsoare un strat de praf
de bronz, punem calapod, ce se

www.dacoromanica.ro
 Frontul peninsula
NICH FRONT
° 51vno

5OFIA

GA I

01
,.

nos

www.dacoromanica.ro
rria

DE
aka
du /5/5 a

Se vede aci frontul Fevruarie 1916 a ajuns In August.

 14 cAlbina,

Desawarea actiunii niilitare a

Comunicatele oficiale cari urmeazá

Iuptel pe frontul de peste pe dobrogean 17 Sep-
temvrie Octomvrie 1916 :

No. 34 din 17 Septemvrie 1916.

de nord - Lupte pe tot in care
600 prizonieri.
Trupele noastre dela Sibiu', care au atacate din toate pärtile de
superioare inamice, dupa lupte au tinut 3 rile, restabilit comunicatia
spre sud, care ataca din acea paAe. Aceste ale nna-
stre spre sud.
Corabla, o de debarcare a
a imediat respinsä.
In Dobrogea foc rar de artilerie.

No. 35 din 18 Septemvrie 1916.

de nord nord-vest. - Actiuni partiale pe tot
de sud. - In Dobrogea de artilerie pe tot frontul.
aeriene. - au aruncat bombe la
au omorit 5 copii), Cernavoda bombele au
unui spital)

No. 36 din 19 Septemvrie 1916.

. - Luptele in muntii Gar-
ghiului ai Harghitei ; s'au 4 11 ofiteri 500 oameni de
trupá prizonieti.
de . - Trupele noastre au trecut intre
Turtucaia.
In Dobrogea am atacat pe tot am respins centrul a ripa

No. 37 din 29 Septemvrie 1916.

de nord nord-vesl. - Lupte muntii Gurghtului
ghita. luat prizonieri 3 300 oameni de precum träsuri
material de
In retragerea spre 16 Septemvrie, trupele noastre
Oltului au luat 300 prizoniari 5 mitraliere ele contra-atach acum
pe in zona depe malul drept al Oltului.
vale'a a atacat violent in regiunea Obroca-Pe-
trosani, intrebuintând gaze asfixiante; atacurile sale au respinse.
S'a respins un atac al inamiculai la Orsova.
de sud. - In Dobrogea atacul nostru continua violent pe tot
frontal, rezistenta inamicului este foarte

www.dacoromanica.ro
 «Albina

No. 38 din 21 Septemvrie 1916.

muntii Cálimanului Gurghiului
In regiunea lupte care s'a inamicul, luându-i
prizonieri-: 14 ofiteri oameni de
Intre Seghisoara, trupele au luptat forte gemano-
anstriace, cari le-au bätut ; au in mâinile noastre 800 prizonieri
mani 8 mitrallere.
In. muntii dela apus de progresat.
.Atacuri.violente ale Jiului, fata lortele
de cärbuni dela Petrosani, cari eran
a biectivul inamieului.
respins 3 inamice.
de sud. - In Dobrogea, toatä rezistenta a
al artileriei sale grele, atacul nostru a continuat, progresând la
centru ; la am cucerit pozitiile dela. am
7 tunuri, peste 1.000 prizonieri si material

No. 39 din 22 Septernvrie 1916.

nord-vest. regiunea (Parajd),
3 zile Ae foarte aprige, am pus -pe inamice,
gându-1 vest.
restul frontului angajamente partiale.
- intre Rusciuc luând
trupele noastre au fost retrase pe stâng al Dunärei.
In Dobrogea, lupte violente intregul front ; s'au luat prizonieri
5 ofiteri 100 oameni de trupä.

No. 40 din-23 Septenwrie 1916.

de nord - Lupte violente väile superioare
ale Tärnavelor,
Inamicul forte surcrioare in fortel
noastre retras.
In vales Jiului härtueli.
de sud. atacul prcgre-
seazä la centra la aripa stângä.

No. 41 din 24 Septemvre 1916.

de nord nord-vest. - Actiuni de mied
In defileurile Jiu am reluat ofensiva.
de . - Actiuni de artilerie in lungul
Dobrogea, trupele noastre aripa au inaintat
inamice ; la am un atac de noapte
No. 42 din 25 Septernvrie 1916.
de nord nord-vest. regiunea muntilor Climanului
Gurghiului Hárghitei de patrule.

www.dacoromanica.ro
 La Ghimbavul (vest Brasov) s'au respins multe ataeuri inamiee.
In defileul Oltului al Jiului de
Fronlul de sud. - Pe de

No. 43 26 Septemvrie 1916.

de ncrd Sepgi-Singeorgiu
lupte de patrule.
In regiunea Brasovului am a ne retrage la de nord ale
defileurilor Carpatilox.
In defileul Jiul, miei aetiuni de infanterie artilerie lavo-
rabile
Frontul de - actiune de la est de
In Dobrogea focuri de artilerie actinni

No. 44 din 27 Septemvrie 1916.

de nord-vest. - härtueli.
de sud. - Miei hártueli de artilerie in

No. 45 din 28 Septemvrie 1916.

de nord rford-vesL - Inamicul
In aetiuni de artilerie. Trupele re retrag pe al
pe eel al Oltulni.-In Buziului, lupte vii,
noastre retras spre vama Crasna.
In Tarlingei s'a respins usor un la
In Temes, trupele noastre ocupä pozitiunile la nord de Predeal. -
La Moeciu (nord-est de Giuvala) s'a respins un atae - La
spre est vest de localitate aetiuni de
- Pe iniltimile dela est de Jiu progresat.
La vest de Jiu am oprit un al inamicului venind din Neagu.
Pe fiontul Orsovei de focuri de artilerie.
Fronlul de sud, - Artileria noasträ a bombardat Vidinul, unde a pro-
incendii ; pe restul de foeuri de artilerle. - In
Dobrogea
Alacuri - Aeroplanele inamice au aruneat bombe la Con-
in oragele depe malul Dunärii.

No. 46 din 29 1916.

de nord nord-vest - actiuni de

patrule de artilerie.
Bazán pänäla Bran trupelenoastre au respins
La (est am respins un
restul frontului la de artilerie infanterie.
de sud. - Pe Danäre sehimb artilerie.
In Dobrogea situatia

www.dacoromanica.ro
 17

No. din 30 Septemvrie 1916.

de - In e (1

vest de graniti) s'a un atac al inamicului.

Cavaleria a in pasul (Magyros, la vest de
$ase atacuri ale ifanteriei
La vama Crasna Buziului) s'a respins un al
micului, a sä se
La Bratocea liniste. La (vest Predeal) Predeal inamicul a
respins s'a retras la
La Giuvala de patrule.
La actiuni de arti!erie. La apus de s'a respins un atac de
noapte al inamicului.
La Jiu Orsova de artilerie.
sud. Foc de artilerie de infanterie in tot

In Dobrogea liniste.

No. 48 din Octornvrie 1916.

ford-vest. - Din pânä in

valea Uzului (vest frontierá) ; luat mai
multi prizonieri cari 2
Satul Poiana vales reluat de noi,
o sângeroasä luptä de
In Buzáului, la nord de frontierá la Bratocea de artilerie
la inamicul s'a retras.
La Predeal respins atacuri ale inamieului.
La Giuvala noastre au lost nevoite a se retrage spre
Pe inältimele din dreapta stânga bombardament de
la unde a generalul Praporgescu; muntele Robul,
artileriei a risipit
In regiunea Jiului am Muncelul
inamicul a avut mari s'a retras dezordine ; s'au
o mitralierä.
Pe tot frontul duel de artilerie.
de sud. - Schimb de de tun infanterie in tot

in mai bäroi bulgari, cari se apro-

de nostru pentru a
In s'a u5or un inamic spre nostru stâng.

Totalul prizonierilor acum pe fronturile si este

103 14911 .oameni

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
de

www.dacoromanica.ro
 Igiena popularä.

a zilei noaptea petrec

de obiceiu, casA. casa va
va pentru acei cari dach pe-
retii dusumeaua (pardoseala) vor uscate, va ave
luminA, se poate bine aerul
este curat se poate primeni prin deschiderea
usilor a ferestrelor, atunci va fi bunä de locuit.
tatea oamenilor cari intr'insa mai ales a
va bunä iniloritoare.
Locul pe care se zideste casa trebue sAnAtos,
nu jos, sä nu fie umed, nu lie un care
materii organice (substante cari sunt stare
de putreziciune), nu un de umpluturá. se
vedere trebue indreptatä
de culcare.
Casa si a multor trebue cel
putin despArtite printeo la ei tre-
bue cea mai parte a
lui Aproape in toate satele; casele au o odaie, uneori
prea o unde este vatra ; gura sobei
din in sau in Casa e de cele
mai ori din nuele irnpletite lipite pámânt
ben amestecat balegar, sau mai rar ;
cu var pe pe Pe jos,
de pardoseala, este lipitá tot cu galben, ame-

www.dacoromanica.ro
 21

stecat uneori ; casa are ferestre mici ;

alteori n'are una; aceste
5ade, doarme, ; timpul iernii mai
mai rar un sau oaie.
iarna casa, focul pe

Intâiul de chiar când vatra nu este

odaia care omul doarme, este nu
dura face furn. Gel de-al doilea, de5i mai
rar, este
produc un gaz foarte ; gazul
de cap, amortesc corpul cele din
vine moartea. este
mai ; aceasta, insä, nu se toate casele dela
Luminatul casele dela chiar in multe dela
este räu. de cele mai mu:te
ori, omul n'are nevoe de aproape tot
timpul petrece din
omul n'are de lucru, noptile
sunt lungi când trebue tocmai atunci, sin-
gura lui este focul ; rar se ca
fie o de seu sau o . Obice-

de-a sta la lumina focului depe este foarte rau

pentru ochi ; din de multe ori se
ca omului vederea. Deasemenéa lumina
sau lipsa totalä de este ea rea
periculoasa pentru ochi.
Omul are la multe mijloace bune pentru
luminat. Nu toate acestea insä se pot la
la sunt
scumpe (uleiul de altele, acestea mai sunt
greu de introdus (gazul sau electricitatea).
Locuintele a5ezate in putin ridicate
pra lui, facute din nuele acoperite tot
trestie sau paie, se cunosc sub numele de bor-
deie ; sunt neigienice, sunt intu-
necoase umede ; aerul dintr'insele se cu foarte
mare greutate. Din aceastä cauzä, aerul va fi totdeauna
stricat pentru mai multe suflete,
care de obiceiu locuesc in asemenea bordee. a
ceput se mai numärul

www.dacoromanica.ro
 22

Numai nevoia§i sau cei mai

sârguitori mai pot familia In asemenea
inte, sufere indure neajunsuri
zice intelectuale.
Casa thranului n'are dânsul este nevoit
pe unde poate. Un asemenea
ceiu, pe este putin cuviincios, este
putrezirea iesite din corpul
nesc, stricä aerul dimprejurul
Färä aer aerisire Indestulatoare a ca-
sei, nici oamenii mari, nici copiii nu vor
nici de Copiii, In asemenea locuinte, nu se
pot desvoltä cum trebue : vor slabi, palizi, piperniciti,
Intr'un pe locuinte, mai sunt :
serica, primaria, cimitirul ; acestea sunt localurile cele mai
Insemnate sat.
Copiii, In unele sate, sunt nevoiti la
alte sate vecine uneori mai departe, din
la nu numai n'au local, dar n'au nici
Când, inteo trebue se
mai multi petreacä o parte
zi, trebue ca
oarecari reguli Multe din localurile de
dela nu intrunesc aceste co'nditiuni. dela
nu se de o ; aceea odae
pe jos cu ;
aceea de aer.
este locapl unde trebue asculte
cuvântul lui Dumnezeu; el este aproape tot In stare,
ca :o nu tocmai lung5,
prea putin ferestre mici putin
credinciqii se când lumânarile se
aerul devine greu de respirat, nu numai din cauza
oamenilor, micimii dar din pricina
fumului produs de lumânärile din sau
dintr' una In care substante
Aproape este bisericilor sate ;
unele sunt in stare de ; mai
printr'insele ploaia. mai provine pentruca,
Intr'un local care nu se poate aerisi cum tre-

www.dacoromanica.ro
 3

bue, se grämädesc o de oameni cari respirä

aer stricat si
localul administrativ al comunei, nu
mai bune conditiuni decat biserica. Singura deo-
sebire este pe când copiii
nu locuesc, In de multe ori
prietarul casei, când acesta nu are un local propriu al
cum se de cele mai multe
Cimitirul este unde se nu mortii
obisnuiti, dar chiar acei de boale molipsitoare. Acestia
de multe ori pot sä molipseasa când nu sunt
destul de aerul satului Imprejurimile
nastere la boale pentru viata oamenilor,
De multe ori cimitirul este izolat, nu este atarä
sat, dar lângä care, uneori este chiar In
locul satului. destul de tropurile
mortilor putrezinda-se, mai ales timpul verii, aerul din
sat se pe o depärtare destul de mare.
Este foarte ca cimitirul sä fie asezat In
locul satului sau pe Trebue sä fie departe,
afarä . din sat sau de oras, pentruca nu strice aerul prin
diferitele corpuri mititele (miazine) cari In
aer, odatä cu prof ul prin vânturi.
Cimitire pentru animalele moarte nu au fiintä nu nu-
mai la sate, dar nici pe orase. Acestea, aruncate la
câmp sau pe locuri Imprejurul
telor, putrezindu-se din cauza ploilor a soare-
lui, aerul satelor al oraselor se procluc boale.
Dr. Florea

vânzare colectii din Albina din trecuti cu urmät. :

colectie complectä I - XII, anul lei 4,-

un an 5,-
luni 3,-
. 3 ,
legatä 6 3,-
cu cererea trebuesc trimisi cu mandat postal banii

www.dacoromanica.ro
 Trei Dumineci

- de
- am zis eu
cap de
zi fratelui bunelului,
vârtos pumnul In buzunar.
Nutnai buzunar ! deosebire ce
ce cutezam. sa-i spun verde in fatä - ce
si ce as fi sä fac.
Când deschisei camerei de locuit, marsuinul bátrán
focului, de se la jar, In o
de vin negru, cea mai mare urmeze
cântecului
Umple cupa-ti goalä !
cupa
-fost
!

unchiule, zic eu,

de bun cu mine mi-ai
cât pot de
dovezi de
iubire, bine, ajunge mai fac cererea
miso primesti»
- «Ei», face el, imosulica, desebide ciocul»
- foarte prea unchiule (Naiba
hotomanule !) nu ai nimica serios in potriva mele cu
Cati. Ai voit glumesti, i ? ha, ha, ba ! - te
eu, plac uneori .
-Ha, ha, zice el plac nevoe
fireste» strig . «tiam ai glumit ! Deci,
unchiule, eu mai acurna facem
nunta, - ai
! Ce e asta ? N'ar fi mai bine s'o
serbävn?»

- - «Ha!
! !
! ha ! he I he !-hi
- Minunat ! Ce
nestramutat timpul
de
.
! - ho ! ho !
Ei,
!

sA

- «Aha! -
- «Da, unchiale, fireste poftesti tu !»
- «N'ar de ajuns pun un termen mai
peste un ?E spunem chiar cand ?
- «Ne-ai face mare . . .
- .,Hai, fie, Bobby, ul esti baiat de aur, nu-i ?

www.dacoromanica.ro
 25

mä rogi frumusel, spun timpul odatä pe

-- unchiule !»
stimabile de-mi glasul) «Uit'te
hotdrirea mea nestramutatä. Vei
strea - te rog, ales zestrea
! Va
n'o - vor
mea
- ce zi e
Dumi-
?

neci. Inteles. Ce-ai gura? pe Cati cu

zestrea, trei
vor -
mai curând - stricatule, - mai de nu,'de fi sä
un o are usa pe
de vin eu nebun durere.
Unchiul mare bun de tot, dar släbiciuni. Bon-
doc, gras, mereu cu nasul tigva in
cu purrgoiul de rostul nice
el, dar de de certäus,
credeau calic päreche.
Ca destui alti sä chinueasca incât lesne
te a-1 drept un rea. Orice i-ar fi cerut
era un «Nu» ; dar pe . . .

socot n'a läsat rugaciuni neimplinite. Respinged cu

versunarea cea mai sälbateca la dar cu
lupta mai malt si mai cu mai
nu mai darnic cu dar páreä
vointä.
Ales pe dispretuia cu Irni a crede
1-a ascultat.pe Casimir a intrebare destea-
: ce folosesc poetii?» ti-o eu rost
fi ea Dragostea mea
muze peste mäsurä. lui Impotriva «culturii
sice» sporit din pricina unei intampläri. A
ceeace : luat pe
drept d-rul L. D, cunoscut De-aceea,
urechi pentru cine toana asta Ori de
tindndu-se de Nu mare
politica lui cerbicoasä : Worsley «Oarnenii n'aveau ce
face légilor se supue»
Irni petrecusem viata in casa acestui :

la moarte, läsat seama lui. Cred cu toate

lui, la mine mai la copiii *lui, nu chiar
toate astea am dus-o mai un in casa lui. Dela
un an la cinci bäteä regulat ; de a cinci,
cincisprezece, la ceas In casa de
indreptare a copiilor ; iar 15 20, mä o
numai un gologan Erarn gol ca napul ; dar mä
deprinsesem crede mi-a fost ursita. Dar Cati bunä
lui Dumnezeu .jurase o voiu
ea zestrea ei), numaisä scot unchiul mare
ani n'ar fi trectit,
dela cap cozii cinci ani lungi

www.dacoromanica.ro
 26

mâna pe zestrisoarä. La cincisprezece ca 20 de tocmai

Implinisem a patra) cinci ani de asteptare se par
cinci sute. De-asurda rugam eu Cati. nici nu
lui nu
darea lui nemArginitä, ar fi turbat, puteâ sä cu ce cru-
zime se noi bieti särmani ca o
de ! In inima lui doriä o pusese cale
de sinea .
Bucuros ar fi o mie de lire din punga sa (zestrea Catii
averea numai sA-i dea de a se
de Am am noi
In ne el. nu.ne stea
astfel de ImprejurAri, socot peste putint.b..
spus N'am voit
printre acestea, asta dintre lui.
-Am voit spun unele credinti desarte, ca o ade-
: la
la semne alte de astea. Pe
asta foarte strasnic e de Chiar el .
ades de ceeace de a rásuci
date, dar se ca orbul de
gard de vorbele In cari .
De s'a folosit vicleana Cati, nu
ce se isprAvise, vorba mea unchiul mare.
Acuma, urmând pilda oratorilor din
nöastre, am cheltuit aproape tot tot timpul ce mi
la IndemânA, istorisi pe scurt miezul povestii.
ascultati, a doi cunoscuti ai lo-
mele, doi o lung de
zece au sosit, Anglia. Noi toti,
tori7 Cati eu, am mosului. Era 10
Octomvrie-trei
noastre
Vre-o de ceas am stat de despre ne-
apoi am adus vorba ne planul ;
Pratt : Am lipsit un an. Da. Azi e
un an. aduci aminte, la m'am
despArtit de d-ta ? nu-i oare o un
al soartei, prietenul cApitanul Smitterto, a lipsit el un
an In cap - chiar azi se
ne-am
: Ce-i drept, un an
i Pratt,
la !
- amintesti
nchiul : Da, amintesc-a destul de
! Doctoral L. D. ar zice o nimereall neobisnuitä
de neprevAzute. Doctorul Dub . . .
Cafi (luAndu-i vorba din : NeapArat,
dat. Dar apitanul Pratt cApitanul Smitherton n'au
prin urmare, deosebirea e mare, !
: Nu Mi se pare . linprejurarea
face lucrul si mai ciudat. D-rul D. .

www.dacoromanica.ro
 Cali: tt a rela Capul (America
. Smitherton pela caput Bunei Sperante (Africa de
Unchiul: A. Unul a mers spre
laIt spre apus. au In jurul
De d-rul L. D...
Eu (repede) : Cap. Pratt! Vino la noi - d-ta
Smitherton,- ? Ne povesti vom whist.
Pratt : Whist? Mete uitat se vede e
In bucuros.
Cali : Nu, doar Robert crestin
Azi e .
Uruhiul: da !
iertati-nu pot
Smitherton mirai) : Ce stati de vorbiti? Asi vol
mi-ar dovedi n'a fost ieri .
Toll : Ieri ? Ia taci
rog, azi e DuminecA, o stiu bine.
Ba de loc-mâine e .
Nu sunteti In mintea, pare-mi-se.
azi e tot de sigur cum stau pe scan-
nul sta.
: (sare : luminat ! E e ho-
care te priveste, tatä, tu In ce daraverA. Numai o
deslusesc tot. E lesne. Smitherton zice ieri a fost
Duminecti, si are dreptate Bobby,-tu eu, zicem
e Duminecd, avem noi apitanul Pratt
e are dreptate In asta sunt
trei Duminici.
a : AdevArat, Pratt, Cati
are Ce. prosti fost e lucrul :
la Equator are 000 de se cum
In jurul osie sale. Face aceste de mile de mile dela
apus la tocmai In 24 de ceasuti.
Unchiul: Da ! ! Docrorul Dub....
Smitherton (mai tare, vorba) : le, se
cu de 1.000 de mile pe ceas. am
plutit de-aicea o mie mile spre räsgrit. Fireste pentru mine
acolo va Soarele mai curând, pentru
la Londra, aicea. mai plutesc mie de mile
reu spre va mai
deck aci. mai fac altá mie, Imi va cu trei cea-
suri la prin urmare, dupä am 24.000
de mile, trebue sa socoteala- zilelor, cu o zi mai nainte
voi. de ce pentru mine astäzi e Luni. Ai ? ei?
Unchiul: Dar Dubble L
(vorbind mai tare) : Dar Pratt
plutit o de mile spre apus, soarele i-a räsärit un
mai In Londra ce-a de

www.dacoromanica.ro
28

va fi o urml. Prin urmare, e limpede : azi aveti

neck Pratt va avea-o mâine, eu am avut-o eri.
Va toti avern dreptate, nu e nici
de-a zice mai socoteala unuia a
: nu bag seamA; eu, mai curând ! Uit'te, Cati, -
uit'te, Bobby - asta-i o a soartei, - cäci sunt de cu-
vânt, de Ai fata zestrea,
voesti! Uifte, domnule, trei In !

ce zice L. !

Trad. de Sofia

Un de a face vacile stea la

Sunt vaci cari nu se lasA la allele cari nu-si dau

Pentru ca isbutim mulgem asemenea vaci
o pe care muiem rece o
nem spinarea vitelor.
ce simt rAceala umezeala vacile, cari
nu se la acum ca prin farmec se
zese dau tot laptele.
ace sta atât de usor de practic,
de cari au astfel de vaci

puiem casa de scaunelor sau mobilelor.

Mai ales pe oamenii nervosi mult cu scrisul

scaunelor prin . Pentru
a pAstr mobila, se
taie gurna vechi, se potrivesc
piciOarelor dela scaune sau mobile, se bat bine cu
niste isoare.
(Dup5. eCalendarul Leonte».

www.dacoromanica.ro
 LEGILE TÄRII
Despre
In lume lucrnrile sunt -orânduite, fiecare trebue
fie sigur de :proprietatea lui, nu fie nevoit a sta
noaptea grija de avutul. Dacä ar fi
avem nu fi orânduirea
societätii, cum este astäzi, ci ne-am
la viata de câteva mii de ani
Sunt lumea de astAzi cari nesocotesc dreptu-
rile noastre, cari nu respecn proprietatea i cari
pe nedrept ceeace nu lui, bine
lucrul pe care pune mâna nu i se cuvine.
asemenea fapt se nume*te furl.
Se furtul, ca ori*icare delict, presupune
f'Apta*ul, când are a fapta
rea, nu este vorba de act sau ori-
aceasM intentiune.
de pildä, ne aflAm mai la o intrunire, cum ar
fi la teatru; la ie*irq, cineva din paltonul altuia
fie,;.acesta un furl?
acel ce a luat paltonul nu a inten-
de a comite un furt ; nu l-a luat cu cugelul de a
pe nedrepl.
art. 306 din codul penal, definitia fur-
tului, zice «Acela care va un lucru
altuia, cu cuget de nedrept,
un
definitia a'ceasta este ceva care ar neadevärat,
sau ar pe cineva isvor de
In civil, am vgzut lucruri
pe care le ca nemi*cAtoare sau
imobile prin arenclez cuiva mo*ia mea
de pe care le am eu, aceste vite se socotesc
imobile prin tot sunt imobile tevile o
oglinda care am fixat-o bine
cum se define*te furtul, acest articol, cineva
ace*tia, sau oglinda din urrn
nu
Articolul 306, când vorbe*te de lucruri

www.dacoromanica.ro
30

lucrurile miscätoare adeväratul a.

veere pe care le am väzut codul
alt element al fur tului este ca fapta fie
ascuns.
cu altii, sau fatä numai cu unui
iei voia lui, nu ai sävârsit un furt. Fapta aceasta
va fi ca alt delict va fi pedepsitä, puterea.
altor articole din codul dar fi furt.
se mai poate asemenea nici fie pedepsit
conform codului penal, nu fie un delict, ci dea
drept proprietarului pe
cale a lucrul sau pentru fi
pligubit de dauna ce fi suferit.
Ca fie trebuie fie o luare pe ascuns a lucrului
altuia. Prin ar cineva ascuns chiar
lucru care e al lui, dar se la altul, nu
un furt.
Dar s'ar aceasta
pilde :
Un creditpr pe un debitor al El pune
sechestru pe niste lucruri din casä, ori vite,
ciltorul le in
Cel urmärit in curtea päzitorului ia lucrurile
acestea pe ascuns.
Faptul acesta nu este un furt, codul penal are un
anumit articol care pedepseste cine lucrul pus sub sechestru.
adevärate pe care legea nu le pedepseste.
Astfel, art. 307, nu socotesc furturi
urmate de cätre bärbat spre paguba sotiei sale, sau de
sotie spre paguba sau väduv
duvä despre lucrul celui räposat. Nu este furt tainica
de copii sau de tre nepoti de spre dauna
tatälui sau a sau rude de sus (bun,
de cätre sau sau alte rude de sus, spre paguba
sau altor rude de jos, ori afinii de
linie. In fine, nu este furt tainica luare de sau
surori
Pedepsele; pe care le cari
sunt mai ware sau mai aspre, greutatea faptului.
Furtul, precum cercarea de se cu
dela 15 la 2 ani, câteodatä amendá de

www.dacoromanica.ro
.50 la 1.000 lei, dar cazuri poate
pedepsi vinovat cu interdictia pe timp màrginit.
Futturile pedepsite se nurnesc furturi simple.
furtul se mai ingreuietoare
pentru se numeste, in legi, furl calif pedepsele
ce se mai mari.
Cine sau sá fure de pe câmpuri vite sau
alte lucruri, pe care oamenii le acolo ; cine furá sau
sá fure lemne sau nu, din sau din locuri
unde se depoziteaA, sau lemne dela herástraie, ori
sau fân, bucate, fructe sau alte producte, secerate,
cosite ; servitorul cu simbrie, care sau
dela sau cel se casa
sau acela casa druia intrá sau acela
care, sau va fi in
casa, atelierul sau magazinul birtasul, hangiul,
dráusul, luntrasul, sau vreunul din
cari vor fi sau vor fi cercat sá fure
sau parte din aceastá calitate,
precurn cai vor fi furat sau vor fi sá fure
lucruri din locul unde primiti, toti acei
sus, se pedepsese dela trei luni la ani,
eu dela 100 lei.
este mai mare, fapta este mai grea.
Tot se cari vor fi
turt locuitá timpul
In toate acette cazuri, pedeapsa
sus, judecátorul mai interdiclia pe timp
Cu inchisoare trei la cinci ani, inter-
dictie pe timp se pedepseste care va
va un furt una din urmâtoarele
:

Când se va fi urmat asupra lucru-

rilor sfinte care sunt pentru Prin
se geamia
sau care se pentru a
se
Când s'a comis prin sau e,
sau servind spre sau ei,
sau curte

www.dacoromanica.ro
32

spre comite furtul,

minciunoas spre a sau curte
spre a lucruri precum dutapuri,
altele de acestea ;
furtul
perea sigiliilor, prin deschiderea coperiselór, sau 'prin
intare de chei pe drurnuri publice,
sau curtea postei, drumul de fier, sau
sau vapor, lucrurile furate ale -sau din
destinate spre se ;
culpabiluf a furat vreun din cele ce
asupra-i un nebun sau ori un mai de 12 ;
furtul s'a corais in timpul unni incendiu sau unei
inundatii, asupra lucrurilor ce se aflase expuse
ori depuse de siguranO.
sau spargere siluire, rupere,
spargere, a acope-
a a pardoselilor, a
torilor, a sau a alte unelte sau
destinate a popri intrarea, sihnrea agentul des-
chide o trecere care nu sau care
pentru ca o gaurá ce se afl
sau face oarecare
se poatá introduce spre a fart, sau chiar
a se introduce
Tot efractiune este locuinp s:ut
curte, prin mijloacele mai sus usile,
sau incuietorile drulapurile,
lucru pentru Ostrarea banilor, sculelor alter
obiecte.
Escctladare se numeste intrare ori
peste acopere-
minte, garduri (uluce) alte precum
intrare pe ferestre, cosuri (hornUri),
de pivniP, sau prin de sub care suet
pentru
S'a vorbit despre aGeasta se
nu casa ci vapoarele, mice
sunt locuite; de asemenea
edificiile publice, destinate pentru exercitiul unei profesiuni,
sau pentru unor lucruri,

www.dacoromanica.ro
'asemenea se socoteste locuitä care face
parte sau edifichi asemuit o
precum alte sau vor
fi inäuntrul
Se socoteste Imprejmuit sau
nude poate cineva prin
sau efractiunea sau escaladarea.
chei minciunoase se nu numai cheile care
sunt ale proprietarului obiectului siluit, ci mice fel de
unelte care im sunt menite a deschide sau a
alte
Cel de rea intrebuintare va preface sau va
preschimba chei mincinoase, se va
o jumätate la un
furtul se pedepseste anume
furul, sau dintre sau until dintre acei cari au parti-
cipat la purtä asupra-si arme de sau ascuns,
s'a de cMre doi sau mai com-
plici asociali pentru de sau furturi.
Artur Gorovei.

THE BANK OF ROUMANIA LIMITED

CAPITAL DEPLIN
Lire sterline = Lei 7.500.000
FONDUL DE :

Lire sterline 177.834 = Lei 4.445.850

Sediul principal : LONDRA Sucursala :

The Earl of BESSBOROUGH, C. V. O., C. B.

Comltetul
E. W. BARRY, Esq.
The tISCOUNT GOSCHEN.
:
H. A. LAIORENCE.
P. NAVILLE, Esq.
Director D-nul E. E. GOODWIN.
Directorii: Director adjoint ALEX. LUCASIEWICZ.
Censori D-nul ARTHUR GREEN.
BUCURE*TI, CALE A VICTORIEI No.

www.dacoromanica.ro
 conjugal, este ar

pe este baza
la toate popoarele civilizate. Ea este
ca culturii, e prin ideile cristalizate
religie. este una
cele mai grele dela
reciproc, râbdare, tact, blân-
. resemnare, grad mai mare sau mie.
Aceste indatoriri mai usor de
cât este mai favorizat : 1) fire ca-
racteristicâ ; 2) deprinderea acele cari
de fire, de exemplu
mari pin
puterea pe ambi sine, care se pe
simpatia pe deprinderea care
suportabile cbiar_defectele sau altuia din soli,
cari vor cu ; mai
datoriilor conjugale, da-

aceste elemente se prin

verea ce se poate pier-
dere ; apoi copii, cari sunt o rapor-
simpatia, simtul datoriei
La energii se mai externe :
recunos*terea folosului-reciproc ori unilateral, anume la
de scandal, la

1) cu o

www.dacoromanica.ro
 35

Motive le cari unirea sunt complexe

diferitele momente ale vietii. Un motiv
care nu traiul conjugal o
periculos comun.
de ne starea
a timpului Divortul ordinea Prostitutia
mereu traiul ;:,na*terile nelegitime se
acest se mai mult
prin criminalitAii, care e caracteristic
crimele legii
'morale, oglindindu-se aceasta mai bine frildelegile
minori.
Toate aceste ,fenomene sevei corpului
a se sprijinä bunurilor

Decadenta câminului conjugal se clasa

ca aceea a muncitorilor. sunt variate.
traiului de astäzi sunt nefavorabile moravarilor
Cauzele particulare, cari
comercialä ies vari4
feritele strate ale socictätii, interesându-ne acum mai
moral claselor muncitoard. Aceste cauZe
separatiunea a atelierului, aceasta devine un
.incru periculos, pe de
activilatea atât mai când de lueru
peste de multe când se nici zilele
; 2) strimtoarea ridicat chi-
care cea mai mare parte a venitulni ; din aceasta
3) de a se traiul fa-
cu localurile publice
4) mutarea aduce sine de
.familie, omul se tot
e izolat ceasurile de ceasurile de nevoie. Pentru
acest traiu izolat poate aved rele,
punctul vedere iaelectual ct moral.
.
Din aceste cauze decade cc mora-
eäminului conjugal, cásâtoriile se fac tot mai rar, pre-
coneubinajul, aceasta este soarta tristä a
proletar. la stare de plâns
mic pentru plata Fatä de cauzc
sociale putcrnice, teoria nu poate

www.dacoromanica.ro
 sunt cuvintele poet antic :
calea cea niai o aprob, urmez calea cea
sen-sibilitatea este tare decât
fiinda traiului
Dacä recunoastem reforma traiului
trebue fie necesar5, spre a se starea socia
atunci ce priveste cauzele
poporului, trebuie la reforma cea mare prin
energice politice. Trebue luptat contra
neomenoase a locuintelor ; se controleze munca copiilor
femeilor; ateliereie fie supraveghiate
ritate de functionari constiincisi
se de asiguräri cazuri de
probatg, inclusiv peirtru timpul când munca ;
aceste asigur5ri nu numai sarcina industriei, ci
burghezimi, are de a
m5surile, ca se minimum ingrijirea
bor. Prin chibzuin prevedere poate ajunge aci.
Grija sä fie sarcina orfeline
telor, bine organizate. Timpul muncii pentru
f e scurtat mod progresiv,
datoriile ca educatoli firesti ai copiilor,
zilele de lucru, cât zilele de pentru
nirea datoriilor religioase.
Din acestea rezultá leginitorul, educatoruL
sunt interesati conlucreze la reforma
-gal, prin urmare regenerarea obstescului train cultural.
Sunt necesare pentru materiale, dar
morale sunt mai pretioase decât cele materiale.
Putem ca cinstitä. Nu putem
ca dar coruptá apreciem mai
bunurile normale uniti lupt5m in contra ideii de
barbar5.
Toti nu parte egal la politica cea
mare, dar unei reforme etico-socialear tebut fie
sá ia parte la vieata comunalá, la politica
cáci dela aceasta executarea legilor celor mai
Din cele demonstrate rezultä reforma a
poate dobândi numii prin reforma bazei sale, a
ordini La aceasta s5 indreptat gândul
-tru al tuturor. Toma Dicescu.

www.dacoromanica.ro
 DIN POVESTIRILE
NOROCUL
sunt minunile care Muritorul tuturor
lumilor a dAruit dArueste noroadele, de când e lumea
lume ; cum tot atât de multe de sfârsit sunt ispi-
tele de care se isbeste
care se chinueste fAptura divinä,
mintea
minte, ; dar, iaräs, câti cuminti sunt stare tie
piept poftelor nesAtioase ?
odatá prins vârtej. nu mai e chip de :
o pe alta sumedenie de alte
ce dau gata sufletul, aripele 'n para
a
De astfel de de altele
hartuit un negustor, nu-i treburile
prea de bine din cale se
una, alta, pe cap tot soiul de
isbelisti, ba ne mai biruind vre-o
pe piatá, ba stricandu-i-se altele prin rafturi In
:teptarea '

din in
de un crunt ce
de säräcie, pe doasupra mai de
grea, copii, omul prime a pune la azi
mai se de el ne-
va
puterea noptii, mistuiti de nesomn, se luau la
Ce-i de fäcut, bärbate ?
- Ce crezi tu femee.

www.dacoromanica.ro
 - PM eu, ca un femee aunt, dan
pärerea mai bine sä tragi obloanele !

trage, voia lui Dumnezeu..

*

Ca mai din cumpdna aceea de

o luase Duminea spre mai rdco-
sufletul.
umblä la o
-cruce ca din un cersetor
spun :
vi se primeasa
In cereasa,
merge bun
In fata lui
negustorul scoase o miluind
dând mai departe.
Dar nevoiapl, de colo :
- Bogdaproste, i se prime suflet bun
!
pentru ce-1 faci, ai
Negustorul se spre ciudatul cersetor
adaose :
- Nu te le spui toate :

eu ce-ai ce mai ai
Ornul se trenturosul
- Eu sunt norocul deaceea spune-mi
vrei fericit : acum, sau
-
Negustorul se
linistit la
; apoi
acu'sunt teafär biruesc
un pic de
mai bine
- Amin ! norocul omului, fdcându-se
de nici n'ar fi
Negustorul se la mai
du-vi in fire, o spre de nädejdie.
colo, preajma casei un vaier un svon de
iar s'apropie casa
acaretul la de un pojar
nevastd-sa o in frângându-si
:

- Vai de capul nostru! mare pacoste ne-a lovit.... Ce

ne facem acum?
bietul strângându-si copii la piept,
- Avutia uite-o colea-i
femeii.
insä neavând
dupá co bucatä de vrerne din
casei
puteau zi,

www.dacoromanica.ro
ce ceva parale din
caute norocul in lume.
Cu o copiii aläturi,
pe sus o cale, pe un puiu de
cinste, mai mult apostoleste, in
brate,
zile de umblat, osteniti de le intrau os prin
os, arsi de de sus jos, ce-
rului, li se ivi cale o unei ra-
risti de pomi.
ce ceva se apa
ca lacrima a se mai
deschee oasele.
Omul adormi vis felurite vedenii,
care care mai infricosätoare, trezindu-1 de bubui-
cumplit al tunetului copiilor.
Se trezi, la ochi, dar
mai din copii istorisi, pe
el, poposese un marginea dru-
mului, boierul din chervan ceruse mamei
un urcior cu curn, urciorul
rului, doi insi au zdravän de aburcand-o
chervan p'aci drumul goana mare a opt
tipetele mamei astupate de chiotele surugiilor,
fruntea la
sufletul o rugaciune,
se mai potoleascd furtuna ce pornise zgu-
din la drum
chervanul.
Si cale copiii de
ce ajunse la hotarul o de munte ce se
printre bolnavi in vad.
' Bäiatul cel mare o sprinten särind din
piaträ in piaträ, ca un pisoiu, gata s'o
el, cu brate, de apa de
gresit gura.
Ingrozit omul läsä copil tärm,
in josul apei cäutarea celui luat de valtoare.
un : giaba
el pescueascd.
ca un se la eel
Acolo, jale : copilul
Giaba el nume giaba
ca fiarele, din cap
unghiile nimeni
Doar vre-o sälbätäciune se mirata,
calea
s'apropie 1ncercatul
Cu inima codrilor,

www.dacoromanica.ro
 40

un cioban, ba un de straje dela hotar,

du-i deasurda toatä casna.
Ajunsese ca o stafie de chin
jalea el purcese din tara aceea care i se
duise familie,
lä destui ani vai de multe
suferinte de singur, ce ca un
ce ajunsese, la una din cirezele impâratului de
meleagurile
multá vreme el aceea stropitä lacrimi,
mai astepte un bine de ca un
ce ajunsese, de
Ce nu se särmanul lui suflet !
nu-1 forfecau noaptea, odihna
cdrábänindu-i pietre de peste trupul deselat de
altul, cu desävärsire altul, negustorul
cinstit, vatra lui d'odinioara, nici clin
nici cu el, pieptul spart de «ta
boalá ! huida nea !» eu care din
noapte o de
räpus de ostenealä de vanturare
de prin vise fiintele scumpe,
glasurile se trezeascá bruse, seamä
singur...
In cele din peste lui necurmata se
nuse un fel de alean din care nu nádejdea
poate, cine ceea lume....
un glas, din cugetului räspundea,
scurt :
- Nu, mai e o nadejde !
*

as un täpsan in
pomeni o ceatä de slujitori
testi, ce chipesi,
fir de aur argint.
SlujitorH tot semne se dea din
calea vlastarelor ; din printi, cucerit
unchiasului cu plete albe, se in
vorbá cu el.
din una in alta nepreastiind
aceleia pe6graiul de ,incremeni
zind pe vorbeste limpede
nu opri sä-1 :

Da de unde ta graiul
- vezi,
ce se codi
noi nu
spuse tainic
impäratului, cum ne socoteste toatä luinea,
noi suntem niste copii de carele

www.dacoromanica.ro
 la când noi, copii mititei, ne am pierdut de
aduându-ne la curte ne-au crescut ca pe copiii lui,
a luat curte ce a scäpat-o din
zhiarele unui afurisit de boor, a pus-o
Triveghieze cresterea copile a
ce cu povestea, ochii
se umpleau de cele de nu
putù tine plângând de bucurie, le istorisi ce
rase el pierduse nevasta copiii, un
din gura tânarului:
- tu esti nostru
frate-su, ochii
ai slujitorilor, amestecara lacrimile, ducându-1
la curtea istorisindu-i
din fir durand mai departe traiu
truspatru ducându-se uneori, la cele
cu atâtea in de norocul bor...
N. Pera

TELE SCRIB
mai inventie americana a lui
-Elison. a muncit la dânsa un lung de ani. Tele-
este o combinare a telefònului cu fonograful. Cu
teles7ribului se poate convorbi la o departare de
mie de chilometri ; aparatul face timp, o
scris despre de vorbitori.
crede telescribul are extraordinare.
inventie este de glasurile vorbito-
se pot cunoaste Deaceea
este de viitor orce
mipocirea telescrib, va valoare de contract

RUGXCIUNE
pe de
noare a ne trimete fotografiile
de date biografice, spre a le revista
noastrg.

www.dacoromanica.ro
 PAGINA COPIIL OR
Vizirul
(Poveste
Sultanul Mur-Assan unei puternice
care se celei El
palat de mare, intrai prin
.partea despre miazgnoapte, o zi
pria partea despre
neinchipuite de omeneascg erau
mMite acesta, ca o minune pe pgmânt.
Lui Mur-Assan ca umble
poporului, ca afle nevoile
pe buni pedepseaseg
de
El negustoreste, iesind din palat
când pe când pe alta, ca
se prin cunoscut de
Mur-Asan er foarte aspru, dar pe cât de .aspru, pe
atât de bun, drept milos de .

. Intr'o searg, pe când la palat,

cale pe un bief orn, cu o grea de
uscate, le aduceâ dela pgdure.
un nenorocit, suitanul.
- Frate, mi se pare ai ostenit de tot
din pricina greutglii ce duci spinare. esti

obosit munca zilei,

nu nenorocit, sunt intotdeauna multumit.
puOnul ce
- Eu sunt din
venit lui Mur-Assan, scriu
dai tu

www.dacoromanica.ro
 ti-e poffa pentrucá sta obiceiu
refuz ceeace pot dau cuiva, te tog spune-mi, ce_vrei
sá
- Spune-mi mai ce crezi tu
despre sfetnicil
ceri prea frate ; ca spun devárul,.
sá vorbesc pe altii ráu. voie sá plec.
Spune.mi putin mizeria e mare
. cum s'ar pute
Foarte u*or, ráspunse muncitorul, fi eu sultan
fac a; fel ca, chiar sá nu se mai
nimeni dar ce pácat nu sunt sultan !
aceste vorbe, buná seara
depártá.
Mur-Assan de aproap omul fericit
casa inrase.
Toatá noaptea se sultanul la cuviutele muncitorului
ce pe drum
- Bine, vede, zise impáratul.
La porunca lui, slujitorii aduserá sa pe
de
Acesta, nelinktit, nu de pe
aduse aminte de vorbele- spuse eu o seará
- Ta,
am grgit numai adevárul.
dau láturi

Bine, ráspunse sultanul, te iau un zile, ca

vizirul Dacá timp auzi un mur-
mur mea, unde sunt picioarele,_
va capul.
- stápâne, nu má dau biruit dacá nu má
voiu de nu voiu mai fi vrednic sá port
deasupra umerilor.
Chiar de a doua zi, poruncá se ves-
teascá muncitorii de palat..
Pe unii puse lucreze la adáposturi
schilozi, pe altii sá drumuri cana-
prin diferitele
Apoi puse se ziduri alte
hârtii care poruuce :
orn á asigurat
nirneni nu va mai dreptul se

www.dacoromanica.ro
 44

,n'are ce numai este ;

sultanul nu vrea lenesi oricine se
plânge va fi spAnzurat.
vor fi fost destui lenesi
lui Mur-Assan, dar de frica nici nu
mai -vie cu_vreun fel de sultanului.
In acest timp, prin facerea de drumuri canaluri cari
toate orasele capitala vecine,
comertul iar visteria, care la fusese
pricina cheltuelilor mari pe cari vizirul
se umple putin câte putin incep
arate roadele sale binefácátoare.
Deasemenea Mar-Assan ales
bun ; el cu prietenia sa mai
-departe ca mare vizir.
- Vreau sfetnicul meu moarte, spuse
zi sultanul.
St4âne, de puternic ai
nu poli ceri ceva.
- Cum, ai pe mine care te
iubesc tot de mult ca pe fiul care zi
- -va fi urmas?
- Cine rtispunse vizirul, te ca tu
mai mult ca el.
La câteva zile feciorul
mare al sultanului greu prooro-
-cirea lui se va
din chemati
care din zi zi se ca o
ardá. tori de
vecine, dar nu pe
care muri. de mare durere cäz el
.bolnav, ar fi murit un vraciu vestit,
.anume din depärtate, nu 1-ar fi
Cum se bine, Mur-Assan vru pe
care se
- Cere-mi trei lucruri voiu da, îi zise sultanul.
- Vreau, vraciul, ca mai faci
setnicul
- Fie, zise Mar-Assan. Adoi?
-A poi, vreau . opri

www.dacoromanica.ro
 - Prostule, pentru mai celelalte
cereri, cgci nu poti ce are sä se intâmple. ce
dau poate bine.
- Vizirul dreptate, se gândi vraciul.
- Mai târziu, stApâne, voiu cere celelalte lucruri.
Acesta din sfat pe care l-a dat Gaspar-Ah,
chiar a doua zi bietul se cu ,sâmbure de
muri, cu toate lui Merediu.
Durerea lui Mur-Assan fu mare ; fiul
pe mai prieten sfetnic.
Atunci el aduse aminte de vorbele lui
bunul sultan fu de miscat, porunci ca toti supusii
nu mai de doi ani cirese, semn de doliu,
sub de cu moartea.
Mur-Asan ca vizir, locul rgposatului, pe Merediu.
Prietenia aceasta a sultanului nu pisma ura
in sufletele unor curteni ai AceFtia
sape pe 1gcute pe sârmanul Merediu, care nu
primejdia nu doi ani, o mare fu
noului vizir.
zi, Mur-Assan primi care astfel :
Stápâne, Merediu credincios. Ieri a mâncat o
sfetnicii curtenii eu voi fi printre ei
voiu de Merediu vina
Sultanul se mânié
- Cum, I-am de toate el
calcä poruncile? mea se va Merediu va fi
spânzurat.
A doua zi, sfetnicii timp ce pe fe-
tele de bucurie, sgrmanul Merediu
fu adus sfatului auzi chiar din gura lui Mur-Assan,
grozava ce i se aduceä.
- te-au
de moarte, dar vreau ca
cari vor piardg.
la
chiar acela care prin dreptatea sa a
prietenia ta, acela vine din alte lumi acum,
jntorul meu. aduci aminte, mgrite ce sfat mi-a
dat atunci când fggáduisesi trei favoruri,
dintre cari esti dator cu
ise Mur-Assan ; spune-mi ce

www.dacoromanica.ro
-46

- Mai vreau pedepse*ti moartea pe cel

care v5zut mâncând cirea*a.
- Ti-am ; dar, aela care te-a väzut,
-muri,
Ei bine, acum pe cari

nu pe Merediu
mâncând cire*e.
- zise Mur-Assan, nu fi
nu poate dovedi vinovAlia ; dar mai datorez
un hatâr.
Wiria poate vo;u muri mai de a
cere; dar o mi-a aduc de
.stat al lui Gaspar-AD:
oNimeni nu i se poale
Sandu Predulus.

Un lac

Nicaragua (America), se un lac

a esteo de In
se de sul-
at de magnesie.
Când cineva mânile lacului le
una de alta, vede i se se face pe ele
de care le de ca mai
lucrat.
Locuitori din imprejmimi -folosesc apa din lacul Nejapa,
numai ca rufele cu ea, curete
casele.
Grig.

a*ternut vor puteâ

astfel bine; simtind frigid noaptea, nu se vor
odihni vor

www.dacoromanica.ro
 Albina 47

IMPOTRIVA BETIEI
Bärbatii noastre,-dornici de binele neamului
Indeosebi.säteanul
telepclune,-au nAscocit (proverbe)
patimei - biciuind-Q
Nici o nu setea ca apa.
spirtoase sunt de Corp:,
de minte, de suflet de
Vinul e nebunia omului.
Domnului
Vinul, tuica, cui place, n'are ce sä se 'Mbrace.
bärbatul bäutor, nu-i 'n cuptor ; ci
oalä. Si-aceea-i goalá.
Cand am prins a bea rachiu, nimeni nu vreau
jara vin cand prind a bea, nimeni stä 'n calea
mea. Culese de Gilorteand.

Societatea lucreazä pentru intinderea

popor, prin tipärirea
de publicatii morale, patriotice de
practicbi pentru prin toate mijloa-
. cele a de publicatii
imorale, sau cu tendinte contrarii statului nationale române.
este la C. Sfetea, Bu-
curesti, piata Sf. Gheorghe, de inscriere
membrii, a se d-lui P. Gärboviceanu, strada
No. 2.
Cotizatia este de putin lei pe an, pentru
tori, preoti, rurali de putin un leu an. Fiecare
membru este indatorat ca eel dintâiu an sa, sä
facä a se Societate putin alti noi.
In schimb mambru primeste un exemplar din
sau tablouriie publicate de societate anual.
Comitetul : Presedinte : ; Vice Pre-
sedinte: Procopie proprietar, senator ;
ministrator-Casier : P. administrator al
Casei ; Secretar : A coresp. al Aca-
Rornâne ; : Mitropolit al Pimen
Georgescu; Dr. C. profesor universitar, ministru al
luerdrilor publlce ; C. Dissescu, profesor universitar, fost ministru
al Cultelor riteica, profesor universitar,
bru al Academiei ; C. Bznu, profesor, deputat; G.
profesor, inspector ; Censori : C.
drescu, fost inspector ; Fotin Enescu, directorial
Victor Popp, mare avocat.

www.dacoromanica.ro
De vänzare la toate Magaziuele de Fannacii,
Droguerii, Caatori, Bazaruri, etc.
is

12586 Tip. Josepeb Göbl str. 20.-

www.dacoromanica.ro