ȚĂRILE ROMÂNE ȘI STATELE VECINE ÎNTRE DIPLOMAȚIE ȘI CONFLICT

(SEC. XV- XVIII)

A. Context internațional (sec. XIV-XV)

La jumătatea secolului al XIV-lea pătrund în Europa turcii otomani, care transformă în
pașalâcuri (teritorii/provincii otomane conduse de un pașă), întreaga Peninsulă Balcanică.La
sfârșitul sec. XIV turcii ajung la Dunăre. În fața expansiunii otomane statele creștine vor
organiza cruciadele târzii (campanii ce au drept scop alungarea turcilor din Europa ). Regatul
Ungariei devine în acest context principalul stat implicat în frontul antiotoman .

Țările române vor împleti diplomația cu conflictul cu scopul de a își menține independența
(libertate internă și externă) și integritatea teritorială.

Domnitorii români vor împleti diplomația cu calea militară:

1.calea diplomatică – reprezentată de încheierea unor tratate de alianță cu statele vecine (ex.:
În sec. XV se încheie capitulațiile între Țările Române si Imperiul Otoman prin care acestea
plăteau tribut în schimb fiindu-le recunoscută autonomia ); (Se vor încheia o serie de alianțe
antiotomane : Tratatul de la Brașov între Mircea cel Bătrân și Sigismund de Luxemburg).

2.calea militară- reprezentată de 2 tipuri de acțiuni : acțiuni defensive în care se utilizează

tactica pământului pârjolit ; acțiuni ofensive reprezentată de participarea domnitorilor români
la cruciadele târzii.

Cei mai importanți voievozi români implicați în frontul antiotoman sunt: Mircea cel
Bătrân ,Iancu de Hunedoara , Vlad Țepeș , Ștefan cel Mare si Mihai Viteazul .

1.Mircea cel Bătrân ( 1386- 1418)

A fost domnitor al Valahiei , iar în politica internă va întări sistemul de fortificații și se va baza pe
mica boierime.

În 1389 Mircea cel Bătrân încheie un tratat de alianță cu regele Poloniei pentru a opri pretențile
de expansiune ale Ungariei la S de Carpați.
În fața pericolului otoman Mircea se va orienta spre o alianță cu Ungaria pentru a evita
transformarea țării în pașalâc.

La 7 martie 1395 se încheie Tratatul de la Brașov dintre Mircea cel Bătrân și Sigismund de
Luxemburg , regele Ungariei. Prin acest tratat cei doi își promit sprijin reciproc în condiții de
deplină egalitate (primul tratat antiotoman din SE Europei ).

În 1394 sau 1395 are loc Campania Sultanului Baiazid I Ildirim la N de Dunăre .Bătălia se dă la
Rovine și se încheie cu victoria lui Mircea.

În 1396 sub conducerea regelui Ungariei se pregătește o mare cruciadă târzie cu scopul de ai
alunga pe turci din Europa .Cruciada de la Nicopole se încheie cu victoria turcilor , aceștia
consolidându-și puterea pe Dunăre.

În 1402 moare sultanul Baiazid .În Imperiul Otoman începând lupte pentru putere între fii
aceștuia ,Mircea susține pe Musa și Mustafa , dar aceștia sunt înfrânți de Mehmed I .

În 1416 Mehmed atacă țările române și ocupă Dobrogea ,iar Mircea acceptă plata tributului. În
1418 Mircea moare fiind urmat la tron de fiul său Mihail ( 1418- 1420) .

2.Iancu de Hunedoara (1442-1456)

A fost voievod al Transilvaniei , comite de Timișoara si regent al Ungariei .

Este cel mai mare cavaler implicat în cruciadele târzii (ultimul).

În 1442 trece la S de Carpați ,îi învinge pe turci pe râul Ialomița și integrează țările române în
frontul antiotoman.

Între 1443-1444 are loc Campania cea Lungă , oștile conduse de Iancu trecând la S de Dunăre,
ajung până dincolo de Sofia , dar se retrag din cauza venirii iernii.

În 1444 se încheie Pacea de la Seghedin între Ungaria si Imperiul Otoman prin care turcii promit
să nu mai atace Europa timp de 10 ani.

În 1444 se declanșează Cruciadele de la Varna ; regele Ungariei atacând I. Otomon și renunțând

la Pacea de la Seghedin. La Varna , creștinii sunt înfrânți ,iar regele moare pe câmpul de luptă.

În 1448 Iancu de Hunedoara declanșează o nouă campanie antiotomană, însă este înfrânt de
turci la Kosovo Polje , fiind obligat să se retragă. Această bătălie este ultima încercare din Evul
Mediu de a-i alunga pe turci din Europa.
În 1453 sultanul Mehmed II cucerește Constantinopolul și își îndreaptă privirile spre Ungaria ,
dorind o înaintare pe linia Belgrad- Timișoara – Buda.

În 1456 sultanul atacă cetatea Belgradului ,dar este respins de trupule lui Iancu .Prin această
victorie ,Iancu reușește salarizarea Ungariei. În urma bătăliei ,Iancu, moare de ciumă și este
înmormântat în Catedrala de la Alba Iulia , pe placa sa de mormânt fiind scris : ” S-a stins lumina
lumii ”. Odată cu Iancu încetează cruciadele târzii.

3.Vlad Țepeș( 1442; 1456-1462;1476)

A fost domn al Valahiei și s-a implicat activ în frontul antiotoman.

În 1459 Vlad refuză plata tributului și atacă cetățile turcești de pe Dunăre.

În 1462 sultanul Mehmed al II-lea întreprinde o campanie la N de Dunăre. Vlad dă un atac de

noapte undeva lângă Târgoviște cu scopul de al ucide pe sultan.

După atac Vlad se retrage în Transilvania unde este arestat din ordinul lui Matei Corvin ,iar pe
tron este pus Radu cel Frumos care preia plata tributului .

În 1476 Vlad este repus pe tron cu sprijinul lui Ștefan cel Mare , dar este asasinat de boieri.

4.Ștefan cel Mare (1457- 1504)

Cel mai important domnitor al Moldovei ,iar în politica internă se preocupă de întărirea
sistemului de cetăți ai țării și de construirea de biserici și mănăstiri.

În politica externă va îmbina diplomaţia cu conflictul pentru a menţine independenţa Moldovei.

În politica externă domnia lui Ştefan are mai multe etape:

1.etapa luptelor cu Ungaria – cauzate de sprijinul acordat de Matei Corvin lui Petru Aron , unchi
al lui Ştefan cel Mare şi ucigaş al tatălui domnitorului.

În 1465 Ştefan cecereşte cetatea Chilia de la unguri, important centru comercial din S Moldovei.

În 1467 Matei Corvin atacă Moldova cu scopul de a-l schimba pe Ştefan de la tron. Bătălia se dă
la Baia şi se încheie cu victoria lui Ştefan. După bătălie, Petru Aron este prins şi decapitat ,iar în
1475 se încheie un tratat de alianţă antiotoman între Ştefan cel Mare şi Matei Corvin.
2.etapa luptelor cu turcii –cauzate de refuzul lui Ştefan de a plăti tribut şi de a ceda turcilor
cetăţile Chilia şi Cetatea Albă.

La 10 ianuarie 1475 se dă Bătălia de la Vaslui –Podu Înalt în care Ştefan învinge o armată
otomană condusă de Soliman Paşa.

După moartea sultanului Mehmed al II-lea , Imperiul Otoman îşi schimbă strategia la M. Neagră.
În 1483 turcii cuceresc Chilia şi Cetatea Albă ,iar din 1487 Ştefan reia plata tributului.

3.etapa luptelor cu Polonia –cauzate de dorinţa regelui polon ,Ioan Albert , de al înlocui pe
Ştefan de la tron.

În 1495 polonezii atacă Moldova ,dar sunt înfrânşi de Ştefan cel Mare la Codri Cosminului.

B.Context internaţional în sec. XVI

În sec. XVI puterea otomană ajunge la apogeu.În timpul sulatnului Suleyman Magnificul ,turcii
cuceresc Ungaria pe care o transformă în paşalâc , iar în relaţia cu ţările române se impune un
regim vasalic de supunere totală, domnitorii cumpărându-şi tronul de la poartă.În urma căderii
Ungariei ,Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană acceptând plata
tributului.

Cei mai importanţi din această perioadă sunt : Radu de la Afumaţi în Valahia , Petru Rareş în
Moldova .

În timpul lui Petru Rareş sultanul Suleyman Magnificul ocupă Suceava.

Sudul Moldovei intră în componenţa Imperiului Otoman.Pentru a slăbi sistemul defensiv al

Valahiei, vor fi transformate în raiale (cetăţi turceşti) ,cetăţile de la Brăila ,Turnu şi Giurgiu.

5.Mihai Viteazu (1593-1601)

A fost domnitor al Ţării Româneşti între 1593-1601 şi domn al Valahiei , Transilvaniei şi
Moldovei în anul 1600, realizând astfel prima unire a celor 3 ţări române sub un singur
conducător.

În 1593 ajunge pe tronul Valahiei cumpărându-şi tronul de la turci. În momentul în care ajunge
pe tron în zonă se prefigurează o nouă alianţă antiotomană numită Liga Sfântă, alianţă compusă
din statul papal Austria şi Spania îndreptată împotriva Imperiului Otoman.
În toamna anului 1594 are loc răscoala antiotomană de la Bucureşti. Mihai îşi ucide creditorii ,
refuză plata tributului şi atacă raialele turceşti de la Dunăre.

La 10 mai 1595 se încheie Tratatul de la Alba Iulia dintre Mihai Viteazu şi Sigismund Bathory,
principele Transilvaniei, prin care Mihai devine al Transilvaniei.

În vara anului 1595 turcii pregătesc o campanie la N de Dunăre sub conducerea lui Sinan Paşa.
Bătălia se dă la Neajlov-Călugăreni şi se încheie cu victoria lui Mihai.

În toamna anului 1595 , cu sprijinul lui Sigismund , Mihai îi alungă definitiv pe turci din
ţară ,învingăndu-i la Giugiu.

În 1598 contextul zonal se modifică : Sigismund Bathory renunţă la tron , iar în locul lui ajunge
pe tron Andrei Bathory , care face pace cu turcii şi se pregăteşte să-l înlăture pe Mihai de la
tron. În aceste condiţii , în 1599, Mihai încheie un tratat de alianţă cu Austria la Bucureşti.

În 1599 Mihai trece în Transilvania şi îl învinge la Şelimbăr pe Andrei Bathory, intră în Alba Iulia
şi se proclamă principe al Transilvaniei. În Moldova ajunge pe tron Ieremia Movilă pus de
polonezi ,care iese din frontul antiotoman.

În primăvara 1600 Mihai intră în Moldova , îl alungă pe Ieremia Movilă şi se proclamă domn al
Moldovei.

În anul 1600 se realizează prima unire a celor 3 ţări române sub un singur conducător.

În toamna 1600 nobilimea din Transilvania se răscoală împotriva lui Mihai şi îl învinge la
Gurăslău, readucând pe tron pe Sigismund Bathory. În Moldova intră armatele poloneze care îl
repun pe tron pe Ieremia Movilă , iar mai apoi polonezii , intră în Valahia , punându-l pe tron pe
Simion Movilă.

În aceste condiţii Mihai se refugiază în Austria ,cerând sprijinul lui Rudolf II.

În 1601 ,cu sprijin austriac , Mihai intră în Transilvania şi îl învinge pe Sigismund Bathory la
Mirăslău şi se proclamă principe al Transilvaniei. După bătălie , Mihai este asasinat din ordinul
generalului austriac Gheorghe Basta.

Importanţa unirii :

Deşi unirea de la 1600 nu avea prea mult ,ea este importantă deoarece a trezit în minţile
românilor (mai ales sec. XVIII- XIX) ideea de unire.
 Ţările române la începutul modernităţii
(sec. XVIII)

În sec. XVII-XVIII , contextul internaţional se modifică.

Imperiul Otoman începe să intre în declin , apărând în regiune ca puteri în expansiune Austria şi
Rusia .

În 1711 se încheie la Luţk un tratat de alianţă între Petru cel Mare , Ţarul Rusiei şi Dimitrie
Cantemir , domnitorul Moldovei .Prin acest tratat, cei doi îşi promiteau sprijin în lupta
antiotomană.

În 1711 la Stănileşti armatele moldo-ruse sunt învinse de turci , Dimitrie Cantemir pleacă în exil
în Rusia ,iar în Moldova şi Ţara Românească se instaurează regimul fanariot (domnitorii sunt
greci originari din Cartierul Fanar din Constantinopol).