Sunteți pe pagina 1din 47

LICEUL GERMAN SEBEȘ

Prof. Dr. Mihai-Octavian Groza


(Clasa a XII-a)
„Cruciada târzie”
 Secolul XIV-expansiunea Imperiului Otoman spre
spațiul european;
 Regatul Poloniei, Regatul Ungariei, Țara
Românească și Moldova-„scutul de apărare al
creștinătății”, „Poarta creștinătății”;
 Lupta antiotomană: luptă și diplomație;
 Scopul luptei antiotomane: apărarea granițelor și
instituțiilor statului, apărarea credinței creștine
(„cruciadă târzie”);
„Cruciada târzie”
 Domnitori/voievozi români implicați în „cruciada târzie:
 Mircea cel Bătrân (Țara Românească);
 Alexandru cel Bun (Moldova);
 Iancu de Hunedoara (Transilvania);
 Vlad Țepeș (Țara Românească);
 Ștefan cel Mare (Moldova)
 Mihai Viteazul (Țara Românească);
Mircea cel Bătrân
(1386-1418)
 Domnitor al Țării Românești;
 Alianțe cu Regatul Ungariei, Polonia (tratatul de la Radom);
 Conflictul cu otomanii a fost declanșat de politica sa la
Sudul Dunării:
 A ocupat Dobrogea (1388);
 A trimis un corp de armată în sprijinul sârbilor în bătălia
de la Kossovopolje (1389);
 A organizat o campanie militară împotriva trupelor
otomane care jefuiau Sudul Dunării (1394);
Mircea cel Bătrân
(1386-1418)
 1394 sau 1395-bătălia de la Rovine-victoria
domnitorului Mircea cel Bătrân în fața otomanilor
conduși de sultanul Baiazid I;
 După bătălia de la Rovine, Mircea cel Bătrân a fost
părăsit de boieri, care l-au acceptat ca domnitor pe
Vlad Uzurpatorul; Mircea cel Bătrân s-a retras în
Transilvania de unde, în anul 1396, a participat la
cruciada antiotomană de la Nicopole (învinsă de
armata otomană); a recuperat tronul în anul 1397;
Mircea cel Bătrân
(1386-1418)
 1402-1413-Mircea cel Bătrân s-a implicat în
luptele pentru tron dintre fiii sultanului Baiazid
I (care a fost învins de mongoli, în anul 1402, în
bătălia de la Ankara și luat prizonier); niciunul
dintre candidații susținuți de Mircea cel Bătrân nu a
ieșit învingător, ci Mehmet I, care a organizat o
campanie de pedepsire a domnitorului român (a
cucerit Dobrogea și l-a obligat pe Mircea cel
Bătrân să plătească tribut);
Portret Mircea cel Bătrân
(Curtea de Argeș)

Ruinele cetății Giurgiu


(ridicată în timpul
domnitorului Mircea cel
Bătrân)
Alexandru cel Bun
(1400-1432)
 Domnitor al Moldovei;
 A fost primul domnitor al Moldovei
care s-a confruntat cu otomanii;
 1420-prima confruntare armată cu
otomanii care au încercat să ocupe
cetățile Chilia și Cetatea Albă;
Portret Alexandru cel Bun
(Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava)
Iancu de Hunedoara
(1441-1456)
 Voievod al Transilvaniei (1441-1446), guvernator al
Ungariei (1446-1453), căpitan general al Ungariei
(1453-1456);
 1442-campanie otomană în Transilvania; în primă
fază, Iancu de Hunedoara a fost învins în bătălia de
la Sântimbru; după două zile, a învins armata
otomană la Sibiu; tot în 1442, a învins armata
otomană care a invadat Țara Românească în
bătălia de pe râul Ialomița;
Iancu de Hunedoara
(1441-1456)
 Septembrie 1443-ianuarie 1444-„campania
cea lungă”, la Sud de Dunăre-învins de
otomani;
 1444-cruciada de la Varna-învinsă de
otomani; regele maghiar moare pe câmpul de
bătălie, Iancu de Hunedoara devine
guvernator al Ungariei;
 1448-campanie antiotomană, înfrântă în
bătălia de la Kossovopolje;
Iancu de Hunedoara
(1441-1456)
1456-otomanii atacă și asediază
Belgradul; Iancu de Hunedoara a adunat
o armată de 30.000 de oameni și a atacat
tabăra otomană de la Belgrad, obținând
astfel cea mai importantă victorie a
carierei sale militare; după bătălie, Iancu
de Hunedoara a murit, bolnav de ciumă;
Portrete Iancu de
Hunedoara
Mormântul lui Iancu de Hunedoara
(Catedrala Romano-Catolică Alba-Iulia)
Castelui Huniazilor (Hunedoara)
Vlad Țepeș
(1456-1462)
 Domnitor al Țării Românești;
 1459-a refuzat să mai plătească tribut otomanilor; 1461-
1462-campanie antiotomană la Sudul Dunării (distruge
mai multe cetăți și localități de pe granița Imperiului
Otoman);
 1462-campanie a sultanului Mahomed al II-lea în Țara
Românească (100.000 de soldați otomani); „atacul de
noapte de la Târgoviște”-victorie a românilor împotriva
otomanilor (care s-au retras spre Dunăre);
Vlad Țepeș
(1456-1462)
 După această victorie, boierii țării l-au acceptat domn pe
Radu cel Frumos, Vlad Țepeș fiind nevoit să se retragă în
Regatul Ungariei;

 Aici, a fost arestat și închis de regele Matia Corvin;

 După 14 ani de temniță, a revenit pe tronul Țării


Românești, dar, la scurt timp, a murit în condiții neclare;
Portret Vlad Țepeș

Semnătura
domnitorului
Vlad Țepeș
Ștefan cel Mare
(1457-1504)
 Domnitor al Moldovei;

 Alianțe cu Regatul Ungariei, Polonia;

 A ajuns pe tronul Moldovei cu sprijinul militar al domnitorului


Vlad Țepeș;

 1465-a cucerit cetatea Chilia aflată în posesiunea


maghiarilor încă de pe vremea lui Iancu de Hunedoara;
1467-conflict cu regele Ungariei, Matia Corvin-victoria lui
Ștefan cel Mare de la Baia;
Ștefan cel Mare
(1457-1504)
 1473-a refuzat să mai plătească tribut otomanilor; 1475-campanie
otomană în Moldova (120.000 de soldați otomani, conduși de
Suleiman Pașa); victoria lui Ștefan cel Mare de la Vaslui; 1475-
alianță cu Regatul Ungariei;
 1476-campanie otomană în Moldova (condusă de sultanul
Mahomed al II-lea); bătălia de la Valea Lungă (Războieni)-
înfrângere a moldovenilor (cu toate acestea, datorită pierderilor
înregistrate, otomanii s-au retras din Moldova);
 1484-armata otomană a cucerit cetățile Chilia și Cetatea Albă;
 1489-tratat de pace cu otomanii și reluarea plății tributului;
Ștefan cel Mare
(1457-1504)
 1485-tratat de alianță cu Polonia; 1497-
conflict cu regele polonez Ioan Albert-victoria
lui Ștefan cel Mare de la Codrii Cosminului;
1499-un nou tratat de alianță cu Polonia
(tratatul de la Hârlău-părțile semnatare erau
pe picior de egalitate-cel mai mare succes
diplomatic al domnitorului Ștefan cel Mare);
Portret Ștefan cel Mare
Mormântul domnitorului Ștefan cel Mare
(Mănăstirea Putna)
Țările Române în secolul XVI
 Secolul XVI-perioadă de expansiune a Imperiului Otoman în
Africa și Europa;

 În Europa, otomanii au cucerit Belgradul, au învins Regatul


Ungariei în bătălia de la Mohács (1526), au asediat Viena (1529),
iar în anul 1541 au transformat cea mai mare parte a Regatului
Ungariei în pașalâc turcesc; în acest context, lupta antiotomană
continuă sub conducerea Spaniei și a Imperiului Habsburgic,
care au pus bazele Ligii Sfinte, o alianță la care vor adera și alte
state, inclusiv Țările Române și Transilvania;
Țările Române în secolul XVI
 În Țările Române s-a accentuat dependența față de
Imperiul Otoman:
 A crescut tributul și au fost impuse și alte îndatoriri
(precum aceea a aprovizionării capitalei otomane cu
cereale și vite la prețuri mult mai mici decât cele ale
pieței);
 Sultanii se implică în numirea domnitorilor români (apare
obiceiul cumpărării tronului de la oficialii otomani);
 1541, Transilvania devine stat vasal Imperiului Otoman;
Mihai Viteazul
(1593-1601)
 Domnitor al Țării Românești; pentru o scurtă perioadă de
timp domnitor al Țării Românești, Transilvaniei și Moldovei;

 1594-s-a alăturat Ligii Sfinte (din care făceau parte și


Transilvania și Moldova); în același an, a declanșat revolta
antiotomană la București (prin uciderea creditorilor
otomani și a garnizoanei otomane din București);

 1594-1595-Mihai Viteazul a atacat cetățile turcești de la


Dunăre (Giurgiu, Silistra, Brăila etc.);
Mihai Viteazul
(1593-1601)
 1595-tratat de alianță cu principele Transilvaniei, Sigismund
Báthory (în urma căruia Mihai Viteazul devenea locțiitor al
principelui transilvan în Țara Românească);

 1595-campanie otomană în Țara Românească; victoria


românilor la Călugăreni împotriva avangardei otomane; după
bătălie, Mihai Viteazul a fost obligat să se retragă spre zona
montană, otomanii cucerind orașele București și Târgoviște și
pregătind transformarea țării în pașalâc turcesc; cu sprijin din
Transilvania, Mihai Viteazul i-a învins pe otomani în bătălia de
la Giurgiu;
Portret Sigismund Báthory

Blazonul principelui
Sigismund Báthory
Bătălia de la Călugăreni (pictură de Theodor Amann)
Mihai Viteazul
(1593-1601)
 1596-1597-campanii antiotomane la Sudul Dunării; 1597-
pacea cu otomanii (care îi recunoșteau lui Mihai Viteazul
domnia pe viață și scădea tributul);

 1598-tratat de alianță cu Imperiul Habsburgic (tratatul de


la Mănăstirea Dealu); Mihai Viteazul s-a recunoscut vasal al
împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg, iar acesta îi
promitea sprijin militar și financiar pentru o campanie
antiotomană;
Mihai Viteazul
(1593-1601)
 1599-Moldova a ieșit din coaliția antiotomană, iar Transilvania
a încheiat un tratat de pace cu otomanii; rămas fără aliați,
Mihai Viteazul a atacat și a cucerit Transilvania și
Moldova, realizând astfel unirea celor trei țări;

 1600-unirea se destramă; Mihai Viteazul este învins în bătălia


de la Mirăslău de către nobilimea maghiară, aliată cu
generalul Basta; Polonia intervine în Moldova și Țara
Românească, unde îi impune ca domnitori pe Ieremia Movilă,
respectiv Simion Movilă;
Intrarea domnitorului Mihai Viteazul în Alba-Iulia (pictură Constantin Lecca)
Mihai Viteazul
(1593-1601)
 1601-după o perioadă de exil petrecută la Viena și
Praga, cu sprijin militar din partea împăratului Rudolf
al II-lea, Mihai Viteazul a recucerit Transilvania
(bătălia de la Guruslău);

 19 august 1601-pe câmpia de lângă orașul Turda,


Mihai Viteazul a fost asasinat de către mercenarii
generalului Basta;
Portret Mihai Viteazul
Reconstituire fizionomie Mihai Viteazul
Sigiliul
domnitorului
Mihai Viteazul
(1600)
Gravură reprezentând momentul asasinării
domnitorului Mihai Viteazul (1601)
Țările Române
în secolele XVII-XVIII

 Secolele XVII-XVIII-afirmarea domnitorilor


români în relațiile internaționale (Constantin
Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir);
Constantin Brâncoveanu
(1688-1714)
 Domnitor al Țării Românești;

 Relații diplomatice cu Rusia, Polonia și Imperiul


Habsburgic, dar și cu ambasadorii europeni din
Constantinopol (prin care a încercat să găsească
sprijin în vederea organizării unui program de
eliberare de sub stăpânirea otomană);
 Acuzat de trădare, a fost arestat și executat de
otomani;
Portrete Constantin Brâncoveanu
Dimitrie Cantemir
(1710-1711)
 Domnitor al Moldovei;

 Tratat de alianță cu Rusia (Tratatul de la


Luțk, 1711);
 Cu sprijin militar rusesc, a pornit un război
împotriva otomanilor, dar a fost înfrânt în
bătălia de la Stănilești și obligat să părăsească
tronul;
Portret Dimitrie
Cantemir

S-ar putea să vă placă și