Tema 5.

Spațiul românesc între diplomație și

conflict în Evul Mediu și la începutul modernității.

Concepte cheie: situație politică internațională și internă;

suzeranitate; vasalitate; tribut; cruciadă; politică de echilibru;
acțiune diplomatică; acțiune militară; statut politico-juridic;
autonomie; fanarioți; criză orientală; Regulamente Organice;
tratate internaționale.
1. Situația internațională între secolele XIV-XVII.

- În această perioada se afirmă mai multe puteri precum: Regatul Ungariei, Polonia,
Cnezatul Lituaniei, iar din sec. XIV Imperiul Otoman va reprezenta principala forță în zona
Balcanilor, o putere într-o continuă expansiune.

- În sec. XIV otomanii ajung în zona Dunării, continuând apoi expansiunea spre Europa
centrală astfel în 1521 vor cucerii Belgradul iar apoi în urma bătăliei de la Mohacs din 1526
vor cucerii Ungaria iar în 1541 vor forma Pașalâcul de Buda.

- Transilvania va devenii Principat autonom sub suzeranitate otomană iar de la mijolcul sec
XVI toate provinciile românești vor intra sub suzeranitate otomană.

2. Situația Tărilor Românești între secolele XIV-XVI.

- în această perioada Țările Românești s-au lovit de tendințele expansioniste ale

marilor puteri creștine Polonia și Ungaria, țări cu care domnitorii români au încheiat
amnai multe alianțe împotriva Imperiului Otoman care reprezenta cel mai important
pericol al vremii.

- domnitorii români au dus o politică de echilibru cu marile puteri ale vremii și au participat la
politica de cruciadă inițiată de marile puteri creștine.(Ungaria, Polonia, Imp.
Habsburgic/Austriac).

- pe tot parcursul Evului Mediu Țările Românești și-au păstrat autonomia și nu au fost
transformate în Pașalâcuri.

- domnitorii români au folosit împotriva otomanilor ,, tactica pământului pârjolit”.

3. Politica de cruciadă a domnitorilor români.

a). Mircea cel Bătrân (1386-1418).

- a fost Domnul Țării Românești.

- a promovat politica blocului românesc prin alianța cu domnii Moldovei.

- 1390 a încheiat cu Polonia, Tratatul de la Radom, ratificat la Lublin în 1391, îndreptat împotriva Ungariei .
(ex. acțiune diplomatică din sec. XIV cu vecinii).

- la 7 martie 1395-Tratatul de la Brașov dintre Mircea cel Bătrân și regele Ungeriei Sigismund de
Luxemburg, primul tratat din S-E Europei împotriva otomanilor (ex. acțiune diplomatică din sec
XIV, încheiată cu o putere creștină împotriva otomanilor , implicare in relatiile internationale in
Evul Mediu).

- în urma tratatului sultanul Baiazid I atacă Țara Românească iar bătălia are loc la Rovine pe data de 17
mai 1395 unde Mircea cel Bătrân obține victoria. (ex. campanie militară sec XIV, opunerea față de otomani).

- 1396 are loc cruciada de la Nicopole unde cruciații sunt înfrânți.

- după 1413 sultan ajunge Mehmet I iar Mircea cel Bătrân este nevoit să încheie pacea cu turcii în schimbul
plății tributului.

b). Alexandru cel Bun (1400-1432).

- Domn al Moldovei, periada de domnie fiind un a de linisțe si pace pentru țară.

- recunoaște suzeranitatea Poloniei în mai multe rânduri.

- 1412 Tratatul de la Lublau între Ungaria și Polonia în care s-a stabilit îmărțirea Moldovei dacă nu va participa
la politica antiotomană.

- Al. Cel Bun a sprijinit Polonia împotriva teutonilor în 1410 la Grunwald și 1422 la Marienburg.
- 1420 respinge atacul otomanilor asupra Chiliei și Cetății Albe, astfel Modova nu este împărțită.
(ex. campanii militare împotriva otomanilor sec. XV).
c). Iancu de Hunedoara (1441-1456).

- a fost Voievodul Transilvaniei și s-a implicat în politica de cruciadă.

- la chemarea papei Eugeniu al IV-lea a participat la Campania cea Lungă (1443-1444) încheiată cu
pacea de la Seghedin pe 10 ani.

- pacea nu este respectată și tot în în 1444 se organizează o nouă cruciadă la Varna unde cruciații sunt
înfrânți, regele Ungariei, Vladislav, moare în acestă bătălie.

- din 1446 Iancu de Hunedoara devine guvernator al Ungariei, iar în 1448 organizează o campanie militară la
Kossovopolije unde este înfrânt.

- în 1453 otomanii cuceresc Constantinopolul și se îndreaptă spre Europa.

- în 1456 în Bătălia de la Belgrad, Iancu obține victoria și îi alungă pe otomani din Europa.

d). Vlad Țepeș (1448; 1456-1462;1467).

- Domn al Țării Românești, încă de la început duce o politică autoritară și refuză plata tributului către otomani.

- în iarna anilor 1461-1462 primele acțiuni militare la sudul Dunării devastând cetățile turcești.

- în noaptea de 16-17 iunie 1462 celebrul atac de noapte din tabăra sultanului Mehmet al II la
Târgoviște care era ajutat de fratele lui Vlad Țepeș, Rdu cel Frumos.(ex. acțiune militară împotriva
otomanilor în sec. XV).

- deși victorios este înlăturat din cauza uneltirilor lui Radu cel Frumos împreună cu regele Ungariei, Matei Corvin.

- a fost închis în Ungaria, revine în 1476 cu ajutorul lui Ștefan cel Mare dar după câteva luni este din nou înlăturat.
d). Ștefan cel Mare (1457-1504).

- Domn al Moldovei, a transformat Moldova din obiect de dispută între marile puteri în subiect al relațiilor internaționale. Nu
a luptat cu mai mulți dușmani în același timp și a promovat politica blocului românesc împotriva otomanilor.

Relațiile cu Ungaria și Polonia.

- în 1459 prin Tratatul de la Overchelăuți recunoaște suzeranitatea Poloniei.
- în 1465 cucerește cetatea Chilia deținută de Ungaria, astfel în 1467 MAatei Corvin regele Ungarie atacă Moldova, însă
Ștefan obține victoria și se produce emanciparea politică totală față de Ungaria.( ex. acțiune internă pr. eliberarea teritoriul
de dominația străină).

Relațiile cu Imp. Otoman.

- refuză plata tributului, susține domnitori antiotomani în Țara Românească astfel în 1471 îl înfrânge în bătălia de la Soci pe
Radu cel Frumos. Sprijină alți domnitori precum: Laiotă Basarab, Basarab Țepeluș și Vlad Călugărul care trec însă de partea
otomanilor.
- pe 10 ianuarie 1475 are loc bătălia de la Vaslui unde Ștefan cel Mare obține victoria. (acțiune militară din
sec. XV):
- pe 25 ianuarie adresează o scrisoare principilor creștini cărora le cere ajutorul împotriva otomanilor.
- La 25 iulie 1475 Ștefan încheie în condiții de egalitate tratatul cu regele Ungariei Matei Corvin, îndreptat
împotriva Imp. Otoman (ex. acțiune diplomatică în sec. al XV-lea , implicare in relatiile internationale in Evul
Mediu)
Mediu).
- 1476 sultanul Mehmet al II-lea atacă din nou Țara Românească, bătălia are loc la Războieni (Valea Albă) unde românii sunt
înfrânți. (ex. acțiune militară unde tabăra românească este învinsă).
- în 1484 otomanii cuceresc Chilia și Cetatea Albă.
- 1485-1486 ultimele confruntări cu turcii la Cătlăbuga și Șcheia, apoi Ștefan încheie pacea cu turci în schimbul tributului și
acceptă suzeranitatea otomană.
- 1485 tratatul de vasalitate față de Polonia cu regele Cazimir la Colomeea.
- 1497 bătălia de la Codrii Cosminului unde îi înfrânge pe polonezi.
- 1499 Tratatul cu Polonia de la Hârlău-Moldova prin care cele două state își promiteau pace și liniște
veșnică.(ex. acțiuni militare și diplomatice pt. a scăpa de suzeranitatea Poloniei).
e). Mihai Viteazul (1593-1601).

- Domn al Țării Românești, care se afla cuprinsă în dispute dintre marile puteri Imp. Otoman, imp.
Habsburgic și Polonia. Suzeranitatea otomană devine tot mai evidentă.

- Papa Clement al VIII-lea a inițiat Liga Sfântă la care Mihai Viteazul nu a fost chemat să adere
deoarece era considerat supus otomanilor.

- pe 13 noiembrie 1594 a declanșat ofensive antiotomană la sudul Dunării-distrugerea garnizoanei

otomane, moartea creditorilor levantini, apoitatcă cetățile Giurgiu, Hârșova și Silistra.

- După victoriile asupra otomanilor la Putinei, Stănei și Șerpătești atacă și incendiază cetatea Rusciuk.

- La 20 mai 1595 are loc Tratatul de la Alba-Iulia dintre delegația de boieri (care îl
reprezentau pe Mihai) și principele Transilvaniei Sigismund Bathory. Boierii îl trădează pe
Mihai și îl recunosc ca conducător al Țării Românești pe Sigismund Bathory, astfel Mihai
devine locțiitor al principelui Transilvaniei.

- 23 august 1595 are loc bătălia de la Călugăreni unde Mihai Viteazul obține victoria
împotriva otomanilor (ex. acțiune militară împotriva otomanilor în sec. XVI pentru
apărarea țării).

- după bătăliile de la Târgoviște, București și Giurgiu îi înfrânge definitiv pe otomani.

- În 1597-1598, Mihai încheie pace cu turcii în condițiile stabilite de către domni (plata tributului dar
recunoașterea pe viață a domniei lui Mihai).
- În anul 1598 Mihai semnează cu habsburgii tratatul de la Mănăstirea Dealu, acest tratat
era îndreptat împotriva otomanilor și anulează prevederile tratatului de la Alba-Iulia .(ex.
alianță politico-militară împotriva otomanilor în sec. al XVI-lea, sfârșitul Evului Mediu ).
Unirea politică a Țărilor Românești

- Ieremia Movilă va ajunge domnitor în Moldova lucru care a însemnat scoaterea acesteia
din frontul antiotoman. În Transilvania Sigismund Bathory renunță la tron în favoarea lui
Andrei Bathory care era adept al păcii cu turcii. Mihai va recurge la planul dacic de unire
al tuturor provinciilor românești.

- Astfel în acest context, la 28 octombrie 1599, are loc bătălia de la Șelimbăr

unde Mihai îl învinge pe principele Transilvanie Andrei Bathory și cucerește regiunea.

- În mai 1600 Mihai l-a înlăturat de la tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, iar
într-un hrisov din vara anului 1600 Mihai se intitula domn al Țării Românești al
Ardealului și toată Țara Moldovei. (ex. acțiuni pentru a scoate toate teritoriile
de sub supremația otomanilor ).

Șfârșitul domniei lui Mihai: - marile puteri nu doreau să-și piardă controlul asupra
spațiului românesc astfel nu erau de acord cu unirea.

- La 28 septembrie Mihai pierde Transilvania în bătălia de la Mirăslău . Moldova

este pierdută și ea și redată lui Ieremia Movilă. În bătăliile de la Năieni,
Ceptura și Curtea de Argeș din octombrie și noiembrie 1600 Mihai pierde și
Țara Românească.

- Mihai Viteazul cere sprijinul împăratului habsburgilor Rudolf al II-lea,

recucerind cu ajutorul generalului Basta în anul 1601 Transilvania, în bătălia
de la Gurăslău. În urma acestei victorii Mihai cade victimă unui complot și este
ucis din ordinul generalului Basta.
4. De ce nu au cucerit otomanii Țările Române? (ex. motivele pentru care statele medievale
românești au reușit să-și mențină autonomia în raport cu Imp. Otoman)

- Au exista mai mulți factori care au determinat Imp. Otoman să nu cucerească Țările Românești:

- la sfârșitul sec. al XIV- lea și sec. al XV-lea marile puteri doreau să păstreze țările române ca state-
tampon între ele și Poartă (Imp. Otoman).
► domnii români opun o puternică rezistență în fața otomanilor;

► în sec. al XVI-lea, în perioada de maximă dezvoltare a Imp. Otoman, aceștia preferă varianta
dependenței economice față de o dependență politică, având nevoie de provizii pe care le putea obține
din Țările Române.

► plata tributului (sumă de bani), Țara Românească fiind primul stat român care plătește tribut după
1420, apoi Moldova și Transilvania;

► Erau înceheiate mai multe acorduri: actul legământ prin care se realiza respectarea autonomiei țării,
capitulații-acte, documente care prevăd în mod expres autonomia în schimbul unor obligații, firmane-
acte eleborate de cancelaria otomană cu privire la un stat vasal semnate de marele vizir având pecetea
sultanului , jurăminte verbale care aveau valoare legală.
► regimul economic era stabilit prin: haraciul care era o răscumpărare a păcii pentru ca mai apoi să
devină simbolul suzeranității otomane, peșcheșurile-daruri oficiale pentru sultan, mucarerul- pentru
confirmarea domniei
► au existat și teritorii cucerite fectiv de otomani de unde contolau zona: Dobrogea este cucerită în 1418-
1420, Chilia și Cetatea Albă 1848, Cetatea Tighina 1538 (cucerită de Soliman Magnificul), cetățile Turnu,
Giurgiu, Brăila-transformate în raiale, Timișoara-1552 transformată în pașalâc
5. Premisele constituirii României Moderne.

a). Spațiul Românesc între diplomație și conflict la începutul modernității.

- în prima jumătate a sec XVII Țările Românești au fost influențate de schimbările de forțe de pe
plan european

- în 1683 Imp. Otoman este înfrânt sub zidurile Vienei, iar de acum începe declinul otomanilor
aceștia trecând la o politică defensivă.(debutează criza orientală).
- se formează o nouă Ligă din care făceau parte Polonia, Veneția, Austria, Stataul Papal și Austria.

- În aceste condiții Țările Române au dus o politică de echilibru atât față de puterile creștine cât și
față de Imp. Otoman.
- Șerban Cantacuzino (1680-1688), domnul Țării Românești s-a orientat către austrieci
(tratatul este semnat la Viena ), pentru a scăpa de otomani, totodată se apropie și de Rusia pentru a
avea garanția că nu va cădea în mâna Habsburgilor (austriecilor).

- Dimitrie Cantemir (1710-1711), domnitorul Moldovei, se orientează spre Rusia, tratatul este
încheiat la Luțk 1711 aprilie cu Petru cel Mare care promitea eliberarea Moldovei de sub
suzeranitatea otomană. După ce creștinii au fost înfrânți în lupta de pe Stănilești Prut neputându-se
întoarce în Moldova a emigrat în Rusia. Nu a plasat însă Moldova sub suzeranitatea rusească.(ex
acțiune diplomatică sec. XVIII, implicare in relatiile internationale inceputul modernitatii).

- Constantin Brâncoveanu (1688-1714), domnitorul Țării Românești a reușit printr-o abilă

politică să mențină echilibrul între Imp. Otoman și Imp. Habsburgic care era într-o continuă
expansiune. A încheiat o serie de tratate secrete cu Imp. Habsburgic, Polonia și Rusia, dar a avut
relații și în alte capitale europene. (ex. de acțiuni diplomatice ale domnitorilor români la
începutul modernității)
b). Criza Orientală.Principatele Române un câmp de luptă.(ex. efectele
începutului crizei orientale asupra Principatelor Românești; devin teatru de
război în sec. XVIII)

- Înfrângerea otomanilor în anul 1683 sub zidurile Vienei va declanșa începerea crizei Orientale (a Imp. Otoman).
- Rusia și Austria (Imp. Habsburgic) vor să împartă Imperiul Otoman, dar Anglia și Franța se opun (nu doreau
creșterea puterii Rusiei, ceea ce va duce la un dezichilibru de forțe în Europa); se deschide problema orientală.

- Țările Române vor fi cuprinse în sfera de interes a Imp. Habsburgic și a Imp. Țarist. Statutul
politico-juridic al principatelor: sub suzeranitate otomană iar din 1774 se impune de facto
protectoratul Țarist.

- Războiul austro-otoman 1698-1699 se încheie cu pacea de la Karlowitz (1699), în urma căreia Transilvania
intră sub dominația Imp. Habsburgic. (sec. XVII).

- Războiul ruso-otoman 1710-1711 , care se încheie cu pacea de la Vadul Hușilor din 1711 prin care Dimitrie
Cantemir se retrage în Rusia, cetatea Hotin devine raia. (sec. XVIII)

- Războiul austro-otoman 1716-1718 , se încheie pacea de la Passarowitz (1718), Oltenia și Banatul intră
sub stăpânire habsburgică. (sec. XVIII).

- Războiul ruso-austro-otoman 1736-1739 , se încheie cu pacea de la Belgrad (1739), unde Oltenia revine
Țării Românești. (sec. XVIII).

- Războiul ruso-otoman 1768-1774, încheiat cu pacea in 1774 de la Kuiciuk-Kainargi. Rusia Țaristă obține dreptul de
a intervenii în favoarea Principatelor Române- protectoratul Țarist. (sec. XVIII).

- Războiul ruso-austro-otoman 1787-1791 , pacea se încheie în 1971 la Șiștov cu Austria și 1792 la Iași cu Rusia,
prin care aceasta din urmă ajunge vecina Moldovei.

- Războiul ruso-otoman 1806-1812, încheiat cu pacea de la București (1812), prin care Basarabia era anexată
Imp. Țarist. Bucovina era anexată încă din 1775 Imp. Habsburgic. (sec. XIX).
 - în Contextul confruntărilor ruso-austro-otomane se afirmă ,,Partida Națională” care revendica:
respectarea capitulațiilor, creșterea autonomiei, independența sub protecția marilor puteri.

- între 1772-1773 cu prilejul tratatului de la Focșani și București boierii munteni și

moldoveni au cerut respectarera vechilor tratate încheiate cu Înalta Poartă și intrarea
principatelor sub protecția colectivă a Austriei, Rusiei și Prusiei.(ex. acțiuni ale boierilor
români pentru respectarea autonomiei Principatelor).

c). Situația internă a Principatelor în secolul fanariot.

- Fanariotismul a reprezentat un sisitem economic, social și cultural impus de către Poartă

în Moldova și Țara Românească în sec al XVIII-lea.

- A fost impus în 1711 în Moldova și 1716 în Țara Românească , primul domn în ambele țări a fost
Nicolae Mavrocordat. (cauza impunerii regimului a fost politica antiotomană a lui D. Cantemir și C-tin.
Brâncoveanu)

- Caracteristicile regimului fanariot: domnul era numit direct de către sultan și avea calitatea de
funcționar al Imp. Otoman, durata domniilor era scurtă, armata țării era desființată, au sporit obligațiile
țărilor române față de poartă, autonomia era grav încălcată .
-Unii domni fanarioți au impus o serie de reforme - Constantin Mavrocordat (1730-1769 ):
au fost desființate dările multiple fiind stabilite patru rate anuale, în plan social a desființat șerbia
în anul 1746 în Țara Românească și 1749 în Moldova, țăranii devin clăcași (țărani fără
pământ dar cu libertate personală).
- Alexandru Ipsilanti a elaborat Pravilniceasca Condică , a reorganizat poșta și învățământul.
d). Mișcarea revoluționară condusă de Tudor Vladimirescu.

- Cauze: criza Imp. Otoman și mișcările de eliberare din Balcani au contribuit la

declanșarea acțiunii. O altă cauză este grecizarea instituțiilor statului, menținerea
domnitorilor fanarioți și situația grea a țărănimii.

- Desfășurarea revoluției: În ianuarie Tudor a prezentat proclamația de la

Padeș prin care justifica că participarea la luptă decurge din principiul suveranității
poporului.

- În februarie Tudor prezintă programul revoluției ,, Cererile Norodului

Românesc” prin care cerea: desfințarea privilegiilor boierești, respectarea principiului
suveranității poporului, accesul în funcții după merit, domn pământean, reforme în
toate domeniile. (ex. proiect politic din prima jumătate a sec. XIX).

- Tudor Vladimirescu a colaborat cu Eteria (mișcare secrtetă care urmărea eliberarea

grecilor de sub dominația otomană), dar nu a făcut parte din această organizație.

- Otomanii află de acestă acțiune iar în mai 1821 armatele otomane pătrund la nordul
Dunării, Tudor este acuzat de colaborare cu Poarta și ucis de către eteriști.

- Consecițe: Ca urmare a acestei mișcări revoluționare în 1822 Poarta a revenit la

mdomniile pământene: Ioniță Sandu Sturdza a devenit domnul Moldovei iar
Grigore Dimitrie Ghica domnul Țării Românești .
e). Modificări ale statutului politico-juridic al principatelor în prima
jumătate a sec. al XIX-lea.

- În anul 1826 ca urmare a confruntărilor dintre Rusia și Imp. Otoman a fost

elaborată Convenția de la Akkerman care cuprindea referiri la Țările Române.
Prevederi : - alegerea domnilor dintre boierii pământeni pe o perioadă de 7 ani
- tributul și obligațiile față de Poartă rămâneau cele fixate anterior
- libertatea comerțului față de celelalte state
- instituirea unor comisii care să propună măsuri pentru îmbunătățirea
situației Principatelor.

- Nerespectarea prevederilor a dus la izbucnirea unui nou război ruso-turc (1828-1829),

încheiat cu Tratatul de la Adrianopol din 1829.

Prevederi: -autonomia administrativă a Principatelor

- restituirea către Țara Românească a cetăților turceștide pe malul stâng al
Dunării (Turnu, Giurgiu și Brăila).
- dreptul navigației pe Dunăre cu vase proprii
- libertatea comerțului și scutirea Principatelor de obligația aprovizionării Turciei
cu grâne.
- menținerea ocupației rusești și obligația Porții de-a recunoaște noile
regulamente din Principate. (se impune de jure protectoratul Țarist, adică consfințit
de un act oficial).(ex. modificarea statutului politico-juridic al Principatelor în prima
jum. a sec. XIX ca urmare a crizei orientale;răzb. ruso-austro-otomane).
f). Regulamentele Organice.(tot o modificare a statutului politico-juridic la înc. de sec. XIX)
- În urma Convenției Ruso-Otomane de la Akkerman se prevedea alcătuirea unor regulamente de
organizare internă a principatelor.
- Regulamentele au intrat în aplicare în vara anului 1831 în Țara Românească și la 1 ianuarie 1832
în Moldova.
- au avut rol de constiruție pentru Principate până în anul 1858.
- Prevederi: -se bazează pe principiul separației puterilor în stat: puterea executivă era deținută de către
domn, acesta este ales pe viață de o adunare obștescă extraordinară, are drept de inițiativă și sancțiune a
legilor, era ajutat de un sfat condus de șase miniștrii. Puterea legislativă este deținută de către adunarea
obștească compusă din boieri și înalții preoți, elaboreză legile și prezintă domnului rapoartele despre starea
țării. Puterea judecătorească este deșinută de către organele de judecată, înaltul divan domnesc reprezintă
instanța supremă.
- Alte prevederi: impozitele erau unificate într-o singură rată numită capitația, erau desființate vămile
interne, era întocmit bugetul țării, s-au modernizat instituțiile statului, s-au format arhivele statului.
- Aspecte negative: Erau păstrate privilegiile boierești, în plan social regulamentul a introdus nartul
(norma de lucru pentru o zi), a sporit protectoratul Țarist asupra Țărilor Românești.
- În perioada 1828-1834 Principatele intră sub administrația rusă condusă de guvernatorul Pavel
Kiseleff. În 1834 Rusia a introdus un articol adițional prin care orice modificare a regulamentelor nu se
putea face decât cu aprobarea ei și a Porții.
- După înfrângerea revoluției de la 1848 statutul politico-juridic al Țărilor Române a fost reglementat prin
Convenția de la Balta Liman.
Prevederi: domnii erau numiți de către sultan pe șapte ani cu acordul Rusiei ( ex. modificare a unor
aspecte din Regulamentele Organice).
- Desfințarea adunărilor obștești și înlocuirea lor cu divanuri ad-hoc cu membrii de drept numiți de către
domn
- ținerea sub ocupație a Principatelor pentru stoparea oricăror mișcări naționale
g). Conștiința națională și emancipare politică în secolul al XVIII-lea.
- Situația românilor din Transilvania (mișcarea de eliberare națională)

- În 1699 prin pacea de la Karlowitz, Transilvania intră oficial sub dominația Imp. Habsburgic.

- În 1691 a fost elaborată Diploma Leopoldină care a avut rol de constituție pentru Transilvania.

Prevederi: Transilvania devine provincie Imperială condusă de un guvernator în numele împăratului, au fost
recunoscute cele patru religii recepte (catolică, calvină, luterană, unitariană), sunt recunoscute cele trei națiuni
privilegiate (maghiari, sași și secui), românii erau numiți tolerați.

- Pentru ai atrage pe români de partea lor habsburgii, le promiteau drepturi în schimbul unirii cu Biserica Romei .
În 1697 Sinodul de la Alba Iulia acceptă această unire .

- Diploma Leopoldină din 1701 recunoaște unirea cu Biserica Romei și a acordat o serie de drepturi celor
trecuți la greco-catolicism.

-Un rol important în lupta națională a românilor la avut episcopul greco-catolic Inochentie Micu Klein care a
redactat Supplex Libellus, un document prin care cerea drepturi pt. Români (vezi tema 1 sau 5 Word).
-Școala Ardeleană, continuă activitatea de emancipare național, iar în 1791 redactează ,,Supplex Libellus
Valachorum” (vezi tema 1 sau 5 Word). (ex. acțiune politică a elitelor pentru emanciparea națională a
românilor din Transilvania de sub Imp. Habsburgic )

-În plan social în 1784 s-a desfășurat răscoala țărănească condusă de Horea, Cloșca și Crișan. (ex. mișcare de
emancipare la care partipă oamenii de rând)

-Reformele Curții de la Viena în Transilvania.

- Prin politica școlară ,,Ratio Educationis” din 1777 au fost sprijiniți românii greco-catolici care aveau astfel
posibilitatea de a studia la Universitățile catolice din Roma s-au Viena.
- Împăratul Iosif al II-lea în 1781 a emis ,, Edictul de Toleranță”, prin care acorda libertate pentru religiile
necatolice. În 1785 a desființat iobăgi (țărani lipsiți de pământ dar și de libertate personală) ca ca urmare a
răscoalei lui Horea, Cloșca și Crișan.(ex. proiecte politico-sociale sec. XVIII).
Explicare termeni:

Autonomie = dreptul unei comunități de a se administra după legi proprii în cadrul unui stat condus
de o autoritate centrală.

Cruciadă = expediție militară cu participare multinațională, organizată la inițiativă Bisericii Catolice

îndreptată împotriva musulmanilor.

Suzeranitate = controlul exercitat de un stat asupra altuia, lipsit de independență, dar care-și
păstrează condiționat autonomia internă.

Vasalitate = formă de dependență politică a statelor în cadrul căreia statul vasal se obligă să dea
statului mai puternic (suzeran) ajutor militar, să-i plătească o contribuție băneascăși să-i fie loial.

Tribut = contribuție băneacă plătită de un stat vasal altui stat suzeran.

Pașalâc = provincie otomană în fruntea căreia se afla un pașă.

Raiale = cetățile și teritoriul din jurul lor, situate în țările vasale, administrate direct de către turci și
unde se afla garnizoana gata să intervină în caz de nesupunere.

Statut politico-juridic = gradul de independență și autonomie de care dispune un stat.

Fanarioți = boieri greci din cartierul Fanar al Istambulului.