Relaţiile internaţionale.

1. Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul Mediu

şi la începuturile modernităţii.
Diplomaţie şi conflict în Evul Mediu.
În sec. XVI, turcii au ajuns la Dunăre şi intenţionaz să înainteze spre N şi V,
ameninţând Ţările Române. Astfel că, pe lângă ameninţarea ungară şi polonă
care dorea să-şi impună hegemonie asupra Ţărilor Române apare acum şi
pericolul otoman.

În cursul sec. XIV-XVI prin diplomaţie şi rezistenţa armată, Ţ. Românească,

Transilvania, Moldova, vor reuţi să-şi salveze existenţa statală şi asigură
continuitatea vieţii politice româneşti în spaţiul Carpato-Dunărean.

Rezistenţa Ţ. Româneşti împotriva expansiunii otomane dar şi împotriva

tendinţelor expansioniste ale Ungariei şi Poloniei a fost ilustrată de câteva mari
de câteva mari personalităţi ale Evului Mediu : M. Cel Bătrân, I. de Hunedoara,
Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul.

Mircea cel Bătrân. (1386-1418)

 A fost domn al Ţ. Româneşti între 1386-1418;
 Este cel care a reorganizat administraţia, armata şi biserica în Ţ.
Românească şi primul dintre domnitorii români care s-au opus cu succes
în faţa pericolului otoman;
 În 1388 construieşte mănăstirea Cozia, ctitoria sa.
 În 1389, prin intermediul domnitorului Moldovei, Petru I Muşat, încheie
o alianţă cu regele polonez, Vladislav Iagello, act cu un caracter explicit
anti-ungar.

1
  În 1391-1393, iniţiază o expediţie la S de Dunăre, împotriva turcilor,
încheiată cu succes. Creşterea pericolului otoman îl determină pe Mircea
să se reorienteze în politica externă, orientându-se către Ungaria.
 La 10 octombrie 1394(după alţii la 17 mai 1395), Mircea reuşeşte să-l
învingă pe sultanul Baiazid, care pătrunsese în Ţara Românească, în
bătălia de la Rovine.
 La 7 marie 1395, la Braşov, Mircea şi regele maghiar, Sigismund de
Luxemburg încheiau un tratat de alianţă anti-otomană, primul de acest
gen din S-E Europei.
 În 1396, regele maghiar iniţiază o campanie anti-otomană la care va
participa şi Mircea în calitate de aliat.
 La 25 septembrie 1396, armata creştină este învinsă de Baiazid în bătălia
de la Nicopole.

După acest episod, Mircea se va implica şi mai mult în lupta anti-otomană.

 În 1402, Baiazid I este înfrânt şi luat prizonier în bătălia de la Ancara de

către căpetenia mongolă, Timur Leng.

Imperiul Otoman rămânea fără conducător. Este momentul când Mircea se

amestecă în treburile interne ale Imperiului Otoman, sprijinindu-i la tronul
sultanilor pe fii lui Baiazid, Musa şi Mustafa, ambii fiind învinşi de un al 3-lea
fiu, Mehmed.

În urma acestei campanii, turcii impun Ţării Româneşti plata unui tribut. În
1417 se încheia un tratat de pace între Mehmed I şi Mircea prin care în schimbul
plăţii tributului, turcii recunoşteau autonomia şi independenţa Ţării Româneşti.

Iancu de Hunedoara. (1441-1456)

 A fost voievod al Transilvaniei şi pentru o scurtă vreme a ocupat funcţia
de guvernator al Ungariei;

2
  În 1442 este învins de turci la Sîntimbru, însă refăcându-şi armata, îi
alungă pe turci din Transilvania, îi urmăreşte în Ţ. Românească, îi învinge
din nou în septembrie 1442 pe râul Ialomiţa.
 De atunci şi până la sfârşitul vieţii se va preocupa de lupta anti-otomană.
 În iarna anului 1443-1444, iniţiază o campanie militară la S de Dunăre în
Balcani, cunoscută sub numele de „Campania cea lungă”, învingându-i pe
turci şi reuşeşte să încheie cu ei „Pacea de la Seghedin” pe 10 ani.
 Regele maghiar, încurajat de victoria lui Iancu, încalcă pacea şi
organizează o cruciadă anti-otomană ce se va încheia în 1444 cu
înfrângerea armatei creştine în bătălia de la Varna şi moartea regelui
maghiar.
 Din această cauză, Iancu va fi numit guvernator al Ungariei şi căpitan
general al oştilor regale.
 În 1453 sultanul Mahomed al II-lea ocupă Constantinopolul iar în 1456
asediază oraşul Belgrad apărat de Iancu.
 La 21-23 iulie 1456 Iancu obţine o strălucită victorie împotriva turcilor la
Belgrad. 10 zile mai târziu moare în tabăra de la Zenum şi va fi
înmormântat la Catedrala Catolică din Alba-Iulia

Vlad Ţepeş.
 A fost domn al Ţării Româneşti în mai multe rânduri:

-1448;

-1456-1462;

-1476;

 În plan intern a fost preocupat de întărirea autorităţii domneşti, iar

în plan extern a fost preocupat de lupta anti-otomană.
 În 1459 încheie un tratat cu regele maghiar, Matei Corvin, şi apoi
refuză plata tributului.
3
  În 1461-1462, realizează expediţii militare la S de Dunăre,
provocând pagube mari otomanilor.
 În 1462, Mahomed al II-lea iniţiază o campanie de pedepsire a
domnului muntean; pătrunde în Ţara Românească, iar în noaptea de
16-17 iunie 1462 are loc celebrul atac nocturn al lui Ţepeş ce
produce haos în tabăra otomană determinându-l pe Mahomed să se
retragă.
 După acest eveniment, boierimea îl trădează pe Ţepeş şi îl acceptă
domn pe fratele acestuia Radu cel Frumos.
 Ţepeş se refugiază la curtea regelui Matei Corvin cerându-i ajutor,
însă este arestat şi întemniţat la Vişegrad timp de 10 ani.
 Sub presiunea lui Ştefan cel Mare, în 1476, Matei Corvin îl
eliberează şi-l înscăunează domn în Ţara Românească. După o
domnie de 1 lună de zile, Ţepeş devine victima unui complot pus la
cale de fostul domnitor Laiotă Basarab.

Ştefan cel Mare. (1457-1504)

 A fost domn al Moldovei între 1457-1504.
 A fost în relaţii bune cu statele vecine, Polonia, Ungaria, Imperiul
Otoman, atâta timp cât au ştiut să-i respecte autonomia ţării şi
duşmanul lor necruţător, ori de câte ori au atentat la integritatea
teritorială a Moldovei.
 În 1457 cu sprijinul lui Ţepeş îl învinge pe unchiul său, Petru Aron
la Dolteşti, iar pe câmpul de la Direptate este uns domn al
Moldovei.
 Pe plan intern s-a preocupat de întărirea autorităţii domneşti, iar pe
plan extern de lupta anti-otomană.
 Deşi a fost ajutat de vărul său, Vlad Ţepeş, să ocupe tronul , Ştefan
nu se va orienta spre un acord cu Ungaria, preferând să încheie
relaţii diplomatice cu Polonia.

4
 În 1465 Ştefan ocupă cetatea Chilia aflată în posesia maghiarilor.
Acest lucru îl determină pe Matei Corvin, regele maghiar, să
iniţieze o camanie împotriva Moldovei.
 În 1467 Matei Corvin pătrunde în Moldova şi este învins de Ştefan
în bătălia de la Baia, în 14-15 decembrie.
 În 1469 îi învinge pe tătari în Dumbrava de la Liclic,
determinându-i pe aceştia să nu mai atace pentru o vreme Moldova.
 Începând din 1470, Ştefan încearcă scoaterea Ţării Româneşti de
sub dominaţia otomană.
 În 1473 îl învinge la Vodnău şi la Râmnic pe Radu cel Frumos,
ocupă Bucureştiul şi-l instaurează ca domn pe Laiotă Basarab.
 Refuză plata tributului către turci, atrăgând furia Imperiului
Otoman.
 În 1475, o armată otomană numeroasă, peste 100 mii de oameni,
pătrunde în Moldova, sub comanda lui Soliman şi este învins de
Ştefan la Vaslui la 10 ianuarie 1475.(bătălia de la Podul Înalt)
 În 1475 semnează o alianţă anti-otomană cu Matei Corvin.
 În 1476 Mahomed al II-lea pătrunde în Moldova, îl învinge pe
Ştefan în bătălia de la Războieni(Valea Albă) la 25 iulie însă nu
poate să-şi valorifice victoria şi se retrage din Moldova.
 In1484 succesorul lui Mahomed al II-lea, Baiazid al II-lea, ocupă
cetăţile Chilia şi Cetatea Albă.
 Ştefan semnează în 1485 tratatul de vasalitate cu regele Poloniei la
Colomeea.
 Cu sprijin polonez reuşeşte să-i învingă pe turci în 1485 la
Cătlăbuga şi în 1486 la Scheia.
 În 1487 încheia pacea cu turcii şi plăteşte din nou tribut.
 În 1497, la 26 octombrie îl învinge pe regele polonez, Ioan Albert
la Codrii Cosminului.
 În 1499 încheie tratat de pace cu polonia de pe poziţii egale.
 În 1504 moare şi va fi înmormântat la ctitoria sa, mănăstirea Putna.

5
 Diplomaţie şi conflict în secolele XVI-XVIII.

Secolul XVI este secolul renaşterii şi al umanismului. Este secolul reformei şi

contrareformei.

În secolul XVI sunt antrenate în diverse confruntări politice şi militare Imperiul

Habsburgic, Otoman şi Polonia. Imperiul Otoman atinge în sec. XVI perioada
maximă de expansiune în timpul sultanului Soliman Magnificul.

În 1541 partea centrală şi de sud a Ungariei sunt transformate în paşalâc, iar nordul
şi vestul Ungariei intră sub administraţie habsburgică. Transilvania, care se afla sub
suzeranitatea Ungariei, va fi organizată în principat autonom sub suzeranitate
otomană.

Imperiul habsburgic încearcă să-i alunge pe otomani din Ungaria şi nereuşind

singur acest lucru vor apela la aliaţi, iniţiind la sfârşitul sec. XVI o alianţă anti-
otomană, numită: „Liga sfântă”, la care vor participa statul papal, Spania, Austria,
Ducatele Italiene, Toscana, Montova, Ferara şi vor fi atrase Ţările Române.

sfârşitul Evului Mediu

Mihai Viteazul.(1593-1601)
 A fost domn al Ţării Româneşti şi domn al celor 3 ţări române unificate de el
în 1600.
 În toamna lui 1593 urcă pe tronul Ţ. Româneşti cu sprijin turcesc. Un an mai
târziu declanşează lupta anti-otomană, ucigând în noiembrie 1594 creditorii
levantini şi garnizoana otomană. Imediat atacă cetăţile de la Dunăre
declanşând astfel ostilităţile cu Imperiul Otoman.
 In primăvara lui 1595 se alătură Ligii Sfinte, aderând printr-un tratat semnat
de o delegaţie de boieri munteni la 20 mai 1595 la Alba Iulia cu pricipele
Transilvaniei, Sigismund Bathory.

6
 În urma acestul tratat, deşi Ţ. Românească se alăturase coaliţiei anti-
otomane, Mihai pierde tronul Ţ. Româneşti, devenind locţiutorul lui Bathory,
Ţ. Românească fiind guvernată de cei 12 boieri munteni.
 În vara lui 1595 turcii pătrund în Ţ. Românească conduşi de Sinan Paşa.
 La 23 august 1595, Mihai obţine o strălucită victorie la Călugăreni. În scurt
timp, vor fi alungaţi peste Dunăre şi încep tratativele de pace dintre Mihai şi
turci care se încheie în 1597 când turcii recunosc domnia pe viaţă a lui
Mihai.
 Mihai Viteazul nu renunţă la lupta anti-otomană şi în anul următor semnează
la mănăstirea Dealu un tratat anti-otoman cu împăratul Habsburgic, Rudolf al
II.lea.
 În 1599 situaţia internaţională se schimbă. Pe tronul Transilvaniei şi al
Moldovei urcă Andrei Bathory şi Ieremia Movilă, fideli politicii, păcii cu
turcii. Ambii îi solicită lui Mihai să părăsească tronul Ţ. Româneşti.
 În aceste condiţii Mihai lansează planul dacic, scoaterea celor 2 ţări de sub
dominaţie otomană.
 În toamna lui 1599 Mihai pătrunde în Transilvania şi-l învinge la Şelimbăr în
judeţul Sibiu pe Andrei Bathory, devenind principe al Transilvaniei. Pentru a
nu-l supăra pe împăratul habsburgic, Mihai se va intitula căpitan general al
oştilor imperiale.
 În primăvara lui 1600 Mihai pătrunde în Moldova pe motiv că Ieremia
Movilă făcuse pace cu turicii şi tătari. Ocupă Moldova APROAPE FĂRĂ
LUPTĂ ŞI DEVINE DOMN AL Moldovei.
 Într-un hrisov emis în mai- iunie 1600 Mihai se va intitula domn al Ţ.
Româneşti, al Ardealului şi a toată ţara Moldovei.
 Crearea unui stat puternic în spaţiul C-D-P nu convenea nici imperiului
Habsburgic şi nici celui Otoman, nici Poloniei, nici nobilimii maghiare. În
scurt timp au loc o serie de mişcări politice şi diversiuni care urmăreau
dezmembrarea unirii.
 Astfel, în 1600 se revoltă în nobilimea maghiară, iar generalul austriac,
Gheorghe Basta, care venise în Transilvania pentru a-l sprijini pe Mihai se
alătură nobililor maghiari şi îl învinge pe Mihai la 18 septembrie 1600 în
bătălia de la Mirăslău.

7
  În acest timp, polonezii pătrund în Moldova şi-l instaureazi domn pe Ieremia
Movilă. Pătrund în Ţ. Românească, îl înving pe Mihai la Curtea de Argeş, şi-
l instaurează domn pe Simion Movilă.
 Mihai ia calea prilegiei, mergând la Viena pentru a-i cere sprijin împăratului
Rudolf al II-lea. Împăratul îi acordă sprijin, condiţia fiind să se împace cu
generalul Gheorghe Vasta.
 În 1601, cu sprijin habsburgic, Mihai revine în Transilvania, învingându-l pe
Sigismund Bathory în bătălia de la Gurăslău la 3 augus 1601.
 În acest timp Simion Movilă este alungat de pe tronul Ţării Româneşti. În
timp ce se preconiza o nouă unificare a Ţ. Româneşti, la 9 august 1601,
Mihai este asasinat pe Câmpia Turzii, din ordinul generalului Gheorghe
Basta.

În sec. XVII întâlnim o renaştere a raporturilor internaţionale în spaţiul central şi

est european. Ca urmare a afirmării Rusiei, spaţiul românesc intră în zona de
influenţă a 4 mari puteri: Imperiul Habsburgic, Otoman, Polonia, Rusia.

În sec. XVII, diplomaţia a devenit cea mai importantă activitate, afirmându-se

câteva personalităţi precum: Vas Lupu, Matei Basarab, Dimitrie Cantemir, Şerban
Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu.

La începutul sec. XVII, Transilvania se implică în politica europeană prin

participarea la „războiul de 30 de ani.”

Ţ. Românească şi Moldova îşi consolidează autonomia internă în timpul lui Matei

Basarab şi Vas Lupu.

La sfârşitul sec. XVII imperiul Otoman asediază Viena, iar înfrângerea lui va
declanşa o politică expansioniostă a habsburgilor care a avut ca efect imediat
ocuparea Ungariei şi a Transilvaniei.

„Tratatul de la Karlowitz” din 1699, consfinţea intrarea în cadrul imperiului

Habsburgic a Transilvaniei. În Ţ.Românească domnitorul Şerban Cantacuzino
încearcă câştigarea independenţei ţării prin apropierea de imperiul habsburgic.

8
Politica sa va fi continuată de Constantin Brâncoveanu, care se va apropia de Rusia,
în vederea organizării unui război anti-otoman. Tot în acest context se înscrie şi
Moldova în timpul lui Dimitrie Cantemir care încheie o alianţă cu ţarul Petru I şi
participă la războiul ruso-turc ce se va încheia cu victoria armatei otomane şi cu
exilul domnitorului moldovean.

Sfârşitul domniilor lui Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir vor aduce

domniile fanariote care vor rezista în spaţiul românesc 1 secol.