Politica de cruciadă a voievozilor români

Context international

- politica externa a Tarilor Romane a fost influentata de Ungaria, Polonia si mai ales de
Imperiul Otoman;
- in 1355, turcii otomani au atacat Dobrogea;
- la sfarsitul secolului al XIV-lea, turcii au ajuns la Dunare si s-au pregatit sa atace Tarile
Romane;
- Tarile Romane, alaturi de Ungaria si Polonia, au aprat civilizatia crestina imptriva turcilor
islamici, angajandu-se in asa zisele cruciade tarzii.

Țările române și puterile vecine

Politica externă a Ţărilor Române a fost influenţată, pe parcursul secolelor XIV-XVII de:
• vecinătatea celor două puteri catolice, Ungaria şi Polonia, care doreau stabilirea suzeranităţii lor
asupra statelor medievale româneşti;
• expansiunea Imperiului Otoman în Europa (care ajunge la sfârşitul secolului al XIV-lea pe linia
Dunării);
• afirmarea unor noi puteri europene, Imperiul Habsburgic şi Imperiul Rus (sec.XVI-XVII);

Imperiul Otoman si Europa

În secolele al XIV-lea – al XVI-lea, statutul international al Ţărilor Române a depins în mare
măsură de raporturile dintre marile puteri vecine şi de obiectivele politice externe româneşti
menţinerea independenţei şi a integrităţii teritoriale. Mijloacele domnitorilor români au
fost, la începuturile Evului Mediu, militare, iar apoi, cu precădere după 1600, diplomatice.

Diplomaţia
Ţările Române s-au orientat spre alianţe care puneau în evidenţă rivalităţile între puterile vecine.
Astfel, Mircea cel Bătrân a încheiat o alianţă cu Polonia în scopul neutralizării Ungariei.
Când Imperiul Otoman a devenit o primejdie şi pentru Ungaria, s-a aliat cu Sigismund de
Luxemburg, în condiţii de egalitate.
Ţările române au apelat şi la alianţe cu alte puteri europene, în cadrul politicii de cruciadă. A fost
cazul lui Petru Rareş care s-a aliat cu Ferdinand de Habsburg, sau a lui Mihai Viteazul care a
aderat la Liga Sfântă.
O altă strategie diplomatică a constituit-o încercarea de realizare a unui bloc românesc. Iancu
de Hunedoara a încercat să impună, pe tronul Ţării Româneşti şi Moldovei domni ataşaţi luptei
antiotomane.

1
Războiul
Strategia militară era în principal defensivă şi urmărea să împiedice Poarta să instaureze la
nord de Dunăre regimul de paşalâc. Toţi voievozi români, de la Mircea cel Bătrân şi până la
Mihai Viteazul, au încercat să împiedice bătăliile cu turcii în câmp deschis şi au aplicat o tactică
militară proprie.
Aceasta a purtat numele de ,,tactica pământului pârjolit”. Astfel populaţia se retrăgea în
zonele mai ferite, distrugea recoltele şi ataca detaşamentele turceşti trimise după pradă, punând
în pericol aprovizionarea turcilor. Aşa a fost cazul campaniei din 1462 a lui Mahomed al II-lea
împotriva lui Vlad Ţepes sau a celei din 1476 împotriva lui Ştefan cel Mare.

~Mircea cel Bătrân~

A fost fiul lui Radu I Basarab, fratele lui Dan I, nepotul lui
Nicolae Alexandru şi strănepotul lui Basarab Întemeietorul.
• Domn al Ţării Româneşti(1386-1418), sa remarcat ca un
iscusit diplomat şi un mare comandant de oşti.
• A consolidat şi desăvârşit organizarea politico-instituţională
a statului.
• A sporit avuţia ţării, a întărit capacitatea sa de apărare, a
sprijinit Biserica.
• În timpul său, hotarele ţării au cunoscut cea mai mare
întindere, cuprinzând
teritorii din toate cele 3 ţări româneşti. De aceea, unii istorici
l-au numit ”cel Mare“.
• A fost un luptător pentru independenţa ţării şi un apărător al
civilizaţiei europene.

2
 Politica antiotomană
• 1397 –recuperarea cetatii Turnu.
• 1403 – a reinnoit prin intermediul lui Alexandru cel Bun, alianta cu Wladislav Jagello.
• 1402-1413 – s-a amestecat in luptele pentru tron in Imperiul Otoman, sustinandu-l mai intai pe
Musa, apoi pe Mustafa, dar amandoi au pierdut in fata lui Mahomed.
• 1417 – a platit tribut Portii in schimbul protectiei acordate de sultan si recunoasterii de catre
acesta a independentei Tarii Romanesti şi turcii au ocupat Dobrogea.
• A murit pe 31 ianuarie 1418 şi a fost înmormântat la Cozia, ctitoria sa. Sigismund de
Luxemburg Baiazid Fulgerul

3
4
 ~Iancu de Hunedoara~

A fost fiul cneazului Voicu din Ţara Haţegului.

• Ban de Severin, Voievod al Transilvaniei (1441-1456)
şi guvernator al Ungariei (1446-1452), căpitan general
al statului maghiar (1453-1456).
• A întărit puterea politică şi militară a Transilvaniei.
• S-a preocupat de dezvoltarea economică a
voievodatului, de organizarea şi controlul minelor, al
ocnelor de sare, care aduceau venituri importante
visteriei.
• A luptat pentru apărarea ţărilor central şi sud-est
europene împotriva pericolului otoman, fiind, în egală
măsură, un apărător al civilizaţiei europene.
• Mare comandant de oşti, a studiat mult timp tactica de
luptă a otomanilor căreia îi va opune ideea luptei
ofensive.
• ”un ostaş cu suflet mare“ (Thüroczi, Cronica
maghiară)

5
Marile confruntări cu turcii
1441- Înfrânge o oaste otomană în Serbia
• 1442- incursiune turceasca in Transilvania: Iancu a fost infrant la Santimbru. Obţine o victorie
la Poarta de Fier a Transilvaniei. În toamnă, obţine biruinţa de pe Ialomiţa.
• 1443- ”Campania cea lungă“, care avea ca scop ocuparea Adrianopolului şi depresurarea
Constantinopolului. Sultanul acceptă pacea de la Seghedin, pe o durată de 10 ani.
• 1444- Cruciada antiotomană de la Varna
• 10 noiembrie – in batalia de la Varna, campania s-a incheiat cu infrangerea cruciatilor si
moartea regelui Ungariei, Vladislav I.
1445 – alianta la care au participat Ungaria, Tarile Romane si Gheorghe Kastriotul, conducatorul
albanezilor.
• Campania de la Dunare: a provocat infrangeri turcilor, a fost cucerit Giurgiul.
• 1448 – alianta cu Vlad Tepes si Bogdan II pe care i-a ajutat sa ocupe tronul;
• 1448 – lupta de la Kossovopolje s-a incheiat cu victoria turcilor.
• 1456- Bătălia de la Belgrad impotriva lui Mahomed II. Marele triumf a încununat cariera
militară a lui Iancu.
• Bolnav de ciumă, s-a stins pe 11 august în tabăra de la Zemun, lângă Belgrad.
A fost înmormântat în catedrala catolică de la Alba-Iulia. Pe piatra de mormânt au fost săpate
cuvintele: ”S-a stins lumina lumii“. Europa pierdea pe unul dintre cei mai mari luptători ai săi.

~Vlad Ţepeş~

A fost fiul lui Vlad al II-lea Dracul, nepotul lui

Mircea cel Bătrân, fratele lui Radu cel Frumos.
• Domn al Ţării Româneşti în 1448,1456-1462 şi
1476.
• Personalitate puternică, voievod autoritar,
necruţător cu duşmanii, a pus capăt abuzurilor
boiereşti şi a întărit puterea centrală.
• S-a procupat de dezvoltarea internă a ţării
încurajând comerţul autohton.
• A consolidat instituţiile statului, a organizat
armata, a întărit cetăţile, a sprijinit Biserica.
• A fost un luptător neînfricat împotriva
otomanilor şi pentru apărarea independenţei
Ţării Româneşti.
• Din timpul său datează prima atestare
documentară a oraşului Bucureşti, unde se
construieşte curtea domnească.

6
”Şi aşa de mult ura răul în ţara lui, încât dacă cineva făcea un rău, furt sau vreo minciună sau
nedreptate, niciunul dintre aceştia nu rămânea viu“ . (Povestire despre Dracula Voievod)

Confruntarile cu Imperiul Otoman:

• 1459 – a refuzat plata tributului.

• 1461 – alianta cu regele Ungariei, Matei Corvin.
• 1461-1462, iarna – a atacat punctele fortificate turcesti de la sudul Dunarii, intre Rahova si
Chilia.
• 1462, 16 iunie – “Atacul de noapte” de langa Targoviste asupra taberei turcesti, incheiat cu
retragerea armatei turcesti condusa de Mahomed al II-lea.

7
 ~Ştefan cel Mare~

A fost fiul lui Bogdan al II-lea şi nepotul lui

Alexandru cel Bun. Domn al Moldovei între 1457-
1504, remarcabil strateg, diplomat şi ctitor.
• A asigurat ţării stabilitate şi prosperitate întărind
autoritatea domnească, instituţiile statului,
capacitatea de apărare şi economia.
• A întreţinut bune relaţii cu vecinii, încheind un
sistem de alianţe cu forţele antiotomane: Polonia,
Ungaria, Veneţia. A acţionat pentru a avea pe
tronul
Ţării Româneşti, aliaţi, instalându-i pe: Laiotă
Basarab, Vlad Ţepeş, Basarab Ţepeluş, Vlad
Călugărul.
• Politica externă a avut ca obiective independenţa
ţării şi apărarea civilizaţiei europene, Moldova
fiind
considerată ”o poartă a creştinătăţii“.
• Simbol al luptei antiotomane, a făcut din
Moldova
un factor însemnat al relaţiilor internaţionale.

Politica externa
26 ianuarie 1465 – a atacat si cucerit cetatea Chilia, ocupata de unguri; aceasta actiune a condus
la deteriorarea relatiilor cu Ungaria.
• 1467 – campania lui Matei Corvin, regele Ungariei, in Moldova; la Baia, trupele maghiare au
suferit o grea infrangere.
• 1469 – la Lipnic, Stefan a zdrobit hoardele tatarilor ce au invadat Moldova.
• 1471 – la Soci, Stefan l-a infrant pe domnul Tarii Romanesti, Radu cel Frumos.
• 1473 – pe raul Vodnau, Stefan cel Mare l-a infrant pe Radu cel Frumos si l-a indepartat de la
putere
1473 – a refuzat plata tributului.
• 10 ianuarie 1475 – batalia de la Vaslui (Podu Inalt) incheiata cu Victoria moldovenilor.
• 12 iulie 1475 – alianta antiotomana cu Matei Corvin.
• 26 iulie 1476 – Valea Alba (Razboieni), moldovenii au fost infranti, dar au reusit sa-I alunge pe
turci din Moldova si infrangerea s-a transformat in victorie.
• 1484 – turcii au cucerit Chilia.si Cetatea Alba.
• 15 septembrie 1485 – la Colomeea, tratat de vasalitate cu regele Poloniei
Cazimir IV
1485 – i-a infrant pe turci la Catlabuga.

8
• 1486 – victorie impotriva turcilor la Scheia.
• 1487 – tratat cu turcii, a reluat plata tributului, iar sultanul a recunoscut
independenta Moldovei.
• 1489 – tratat de alianta cu Matei Corvin si a primit de la regele Ungariei Ciceul si
Cetatea de Balta drept posesiuni, rupand astfel relatiile cu Polonia.
• 26 octombrie 1497– la Codrii Cosminului, armata poloneza a fost infranta de cea moldoveana.
• 12 iulie 1499 – tratatul Moldovei cu Polonia prin care inceta vasalitatea Moldovei fata de
regele polon Jan Albert.

Moştenirea spirituală
• Construcţii civile şi religioase de mare valoare artistică.
• Piese de broderie sau argintărie, frumoase manuscrise cu miniaturi, icoane, veşminte şi obiecte
de cult.
• Începuturile istoriografiei româneşti.

Tarile Romane in sec. XVI

• s-a instaurat treptat regimul dominatiei otomane (dominatie care s-a manifestat in
plan politic, dar si in plan economic) asupra Tarilor Romane, datorita instabilitatii politice
in interior (a crescut influenta boierilor in alegerea domnilor) si expansiunii turcilor care
au transformat centrul ungariei in Pasalâcul de la Buda si Transilvania in Principat
autonom supus Portii Otomane (1541).

9
10
 ~Mihai Viteazul~

Domn al Ţării Româneşti (1593-1601), fiul lui

Pătraşcu cel Bun şi fratele lui Petru Cercel.
• Între 1588-1593 a fost Ban de Mehedinţi, apoi
mare stolnic, mare postelnic, mare agă, mare ban
al Craiovei.
• A fost una dintre marile personalităţi ale istoriei
noastre în plan politic, militar şi diplomatic.
• A recâştigat independenţa Ţării Româneşti şi a
fost înfăptuitorul primei uniri politice a Ţărilor
Române.
• Conducător antiotoman şi apărător al civilizaţiei
europene, continuând astfel o tradiţie a istoriei
româneşti.
• Faptele lui Mihai Viteazul au făcut din el un erou
legendar. Cântece populare, legende şi poeme îi
glorifică numele.

~Mihai Viteazul (1593-1601)~

Tara Romaneasca
1593 – a aderat la Liga Crestina creata de imparatul Rudolf al IIlea din care faceau parte Spania,
Venetia, Statul Papal, ducatele italiene (Mantua, Ferrara si Toscana), Principatul Transilvaniei si
Moldova.
13 noiembrie 1594 – a ucis pe creditorii levantini si unitatea turceasca din Bucuresti si i-a
izgonit pe turci de pe teritoriul tarii.
Decembrie 1594-Ianuarie 1595 – campanie impotriva Imperiului Otoman: ostile reunite ale
celor trei Tari Romanesti i-au infrant pe turci la Giurgiu, Rusciuc, Silistra, Serpatesti, etc.
20 mai 1595 – tratat de alianta cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran in
schimbul sprijinului impotriva turcilor, tratat semnat de boieri. Un tratat asemanator a incheiat si
cu principele Transilvaniei si Stefan Razvan (Moldova).
1595 – campania turceasca impotriva Tarii Romanesti.
• 13/23 august 1595 – lupta de la Calugareni, turcii au fost infranti dar Mihai a fost obligat sa se
retraga si sa astepte sprijinul aliatilor. A fost parasit de aliatii sai din celelalte principate romane;
cucerirea oraselor Bucuresti si Targoviste de catre turci.
• 6-8 octombrie 1595– cu sprijinul aliatilor a fost eliberat Targoviste.
• 20 octombrie 1595 – turcii au fost infranti definitiv la Giurgiu.
• Ianuarie 1597 – a reluat plata trbutului catre turci in schimbul pacii si a recunoasterii sale de
catre sultan ca domn al Tarii Romanesti.
• Martie 1598 – pace cu turcii care au recunoscut independenta Tarii Romanesti.
• 30 mai/9 iunie 1598 – Targoviste, tratat de alianta cu Rudolf al II-lea care i-a promis lui Mihai
sprijin financiar in schimbul recunoasterii suzeranitatii imparatului asupra Tarii Romanesti.

11
 Unirea Principatelor
1 mai 1599 – Andrei Bathory, principele Transilvaniei, a incheiat pace cu Imperiul Otoman.
• Mihai a incercat refacerea frontului ontiotoman prin cucerirea Transilvaniei si Moldovei
(conduse de principi ce ii erau rivali).
• 18/28 octombrie 1599 – batalia de la Selimbar incheiata cu infrangerea lui Andrei Bathory.
• 1 noiembrie 1599 – intrarea lui Mihai in Alba Iulia si recunoasterea sa ca principe al
Transilvaniei de catre Dieta.
• Primavara 1600 – campania impotriva lui Ieremia Movila si ocuparea Moldovei.
• s-a realizat unirea politica a celor trei tari romanesti care aveau acum un singur domn: Mihai
Viteazul.
18 septembrie 1600 – la Miraslau, Mihai a fost infrant de nobilii maghiari ajutati de generalul
Basta
• interventia Poloniei si preluarea tronului Moldovei de catre Ieremia Movila.
• Targoviste, Mihai a fost infrant de polonezi si a devenit domn in Tara Romaneasca, Simion
Movila.
• Martie 1601 – la Praga, Mihai a primit sprijin de la imparat pentru reluarea luptelor in
Transilvania si ocuparea Tarii Romanesti.
• 3/13 august 1601 – la Guraslau, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory,
principele Transilvaniei.
• 9/19 august 1601 – Mihai Viteazul a fost asasinat de imperiali pe Campia Turzii.

12
13
14