ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: DIPLOMATIA SAU POLITICA EXTERNA – profesor: IŞTOC FLORIN

ISTORIE
clasa a XII-a
unitatea de învăţare

DIPLOMATIA SAU
POLITICA EXTERNA

Profesor: IŞTOC FLORIN

1
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: DIPLOMATIA SAU POLITICA EXTERNA – profesor: IŞTOC FLORIN

DIPLOMATIA SAU POLITICA EXTERNA

TARILE ROMANE SI POARTA
 în sec XIV – XVI – statutul internaţional al Ţărilor Române a depins de raporturile dintre
Marile Puteri vecine şi de obiectivele politicii noastre româneşti.
 Mijloacele Domnitorilor români au fost la începutul Evului Mediu - MILITARE – iar dupa
1600 – DIPLOMATICE.
 Importante pentru Ţările Române au fost relaţiile cu Poarta, ele având caracter
“asimetric“(F. Constantiniu) – datorita disproporţiei de forţe, dar deseori era importantă nu
forţa militară ci POLITICA ŞI DIPLOMAŢIA;

RAPORTUL DE FORTE
 Ţările Române nu aveau resurse pentru acţiuni de durată în teritoriul inamic. Strategia
românilor era DEFENSIVA şi urmărea să impiedice Poarta să instaureze un regim de
PAŞALÂC în Ţările Române.
 Domnitorii români au evitat bătăliile cu turcii în câmp deschis (numărului mare de turci) =
“TACTICA PĂMÂNTULUI PÂRJOLIT“;
Ex: în 1462 – campania lui Mahomed al II –lea împotriva lui Vlad Ţepeş;
în 1476 – campania împotriva lui Ştefan cel Mare;
 ÎNCERCAREA VOIEVOZILOR ROMÂNI DE A OBŢINE SPRIJINUL PUTERILOR
CREŞTINE a avut rareori succes deoarece în joc erau mari interese.
 BOIERIMEA A FOST INCONSECVENTĂ în funcţie de interesul şi avantajele care
apăreau, dacă era pericolul ocupării ţării de otomani erau de partea Domnului, dar dacă
era Domnul prea puternic şi era posibilitatea unei înţelegeri cu otomanii recunoşteau
suzeranitatea otomană;

STATUTUL POLITICO JURIDIC

 ŢĂRILE ROMÂNE au făcut parte prin DREPTUL ISLAMIC din CASA PĂCII = amicii Porţii.
 La baza raporturilor romano-turce au fost CAPITULAŢIILE – diplome de privilegii
acordate de sultanii otomani domnilor romani; Ele prevedeau respectarea autonomiei
Ţărilor Române, care îşi păstrau propriile instituţii.
 PRINCIPELE ERA UN DOMN PĂMÂNTEAN ALES DE BOIERI.
 În schimbul recunoaşterii autonomiei:
 Ţările Române plăteau un tribut (HARACI), iniţial un impozit, iar apoi
răscumpararea păcii. În timp, haraciul s-a mărit, daruri cu prilejul reconfirmării şi
obligaţiile constând în mari cantităţi de cereale, turme de oi lemn. În plus, Ţările
Române erau obligate să sprijine Poarta pe timpul campaniilor militare cu soldaţi şi
salahori pentru întreţinerea drumurilor şi repararea cetăţilor;
 turcii nu aveau voie să staţioneze permanent la nordul Dunării sau să ridice
moschei în zonă.
 Totuşi, în concepţia turcilor, Ţările Române erau la marginea direcţiei otomane spre
Europa centrală - Viena;
 Conflictele turco-române au început la 1388 în Dobrogea, apoi cu Ţara Românească în
1388 şi 1391, Moldova în 1420, Transilvania în 1420–1421. Marile confruntări militare,
precum cea de la ROVINE (17 mai 1395), VASLUI (10 ian 1475), au forţat Poarta să
recunoască realităţile politice de la nord de Dunăre şi, în ciuda câtorva încercări de a
instaura regimul de paşalâc, să accepte existenţa politică a Ţărilor Române;
2
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: DIPLOMATIA SAU POLITICA EXTERNA – profesor: IŞTOC FLORIN

POLITICA DE CRUCIADĂ A VOIEVOZILOR ROMÂNI

 Situaţia internaţională în sec. XIV-XV.
 Importante modificări pe harta politică a Europei Răsăritene.
 Expansiunea Imperiului Otoman în Pen. Balcanică.
 Ungaria şi Polonia ameninţă dinspre vest şi nord independenţa ţărilor române.
 Domnitorii români participă la cruciadele târzii pentru a oprii expansiunea otomană.
CRUCIADELE – expediţii militare organizate de creştini împotriva musulmanilor.
Aceste cruciade considerate târzii, din secolele XIV-XVI au evidenţiat o serie de voievozi sau
domnitori români activi în lupta antiotomană, care folosesc atât rezistenţa armată, dar şi
diplomaţia.
MIRCEA CEL BĂTRÂN - Domnul Ţării Româneşti (1386-1418).
Un cronicar turc îl caracteriza “cel mai viteaz şi mai ager dintre principii creştini”
Obiectivul principal al politicii externe: apărarea libertăţii politice a ţării.
1. PRIMA ETAPĂ: orientare moldo-polonă pentru a contracara presiunea maghiară
 Alianţă cu Petru Muşat – domnul Moldovei.
 Prin intermediul lui încheie un tratat cu Polonia, la Radom în 1389, ratificat la Lublin
1390 - cei 2 suverani îşi propuneau sprijin reciproc în cazul unui atac din partea
Ungariei.
2. A DOUA ETAPĂ: lupta antiotomană.
 Alianţe cu alte state creştine.
 A sprijinit lupta antiotomană a sârbilor conduşi de cneazul Lazăr (1389).
 1394 sau 1395 – sultanul Baiazid I organizează o expediţie în Ţara Românească –
obiective:
 întărirea hotarului dunărean;
 îndepărtarea influenţei maghiare din regiune.
 Cucerirea Ţării Româneşti.
 Lupta decisivă se dă la ROVINE (oct. 1394 sau mai 1395) şi victoria revine Ţării
Româneşti. Consecinţe:
 Mircea cel Bătrân continuă lupta antiotomană.
 Mircea cel Bătrân se orientează spre o alianţă antiotomană cu Ungaria condusă de
Sigismund de Luxemburg – Tratatul de la Braşov 1395.
 Alcătuirea primei mari coaliţii antiotomane iniţiată de regele Ungariei la care
participă şi domnitorul Ţării Româneşti în 1396 la NICOPOLE, dar creştinii sunt
înfrânţi.
3. A TREIA ETAPĂ – acţiuni diplomatice şi militare.
 Îl susţine la tronul Moldovei pe ALEXANDRU CEL BUN.
 Reînoieşte alianţele cu puterile creştine: Polonia şi Ungaria.
 Respinge atacurile otomane şi organizează expediţii la sudul Dunării.
 1402 otomanii învinşi la Ankara, Baiazid luat prizonier şi moare, intervine în lupta
pentru tronul Imperiului Otoman între urmaşii lui Baiazid, Musa şi Mustafa şi câştigă
Mahmed în 1414, şi promite răzbunare.
 La sfârşitul domniei 1417 încheie pace cu turcii şi plăteşte tribut care:
 Însemna răscumpărarea păcii.
 Nu afecta organizarea internă a ţării.

3
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: DIPLOMATIA SAU POLITICA EXTERNA – profesor: IŞTOC FLORIN

ALEXANDRU CEL BUN - Domnul Moldovei (1400-1432).

 Dimitrie Cantemir susţinea că “acela care, cel dintâi a făcut să fie ştiut de străini numele
moldovenilor până atunci puţin cunoscut”.
 Politica externă a Moldovei este dominată de raporturile cu Muntenia şi Polonia, obiectivul
este realizarea unui sistem de alianţe.
 Se orientează spre Polonia, deoarece:
 Tradiţia creată de domnitorii Moldoveni.
 Contracararea presiunilor Ungariei.
 În 1402 încheie o alianţă cu regele Poloniei Vladislav Iagello alianţă reînoită în (1404,
1407, 1411 la Roman) prin care îi recunoaşte suzeranitatea, alianţă materializată prin
sprijinul acordat de Alexandru împotriva cavalerilor teutoni la GRUNWALD (1410) şi
MARIENBURG (1422).
 1420 are loc primul atac al turcilor împotriva Moldovei respins de Alexandru.
 La sfârşitul domniei Moldova rămâne un stat independent.

IANCU DE HUNEDOARA voievodul Transilvaniei (1441-1456)

Istoricul maghiar Thuroczi, în Cronica maghiară scrie “un ostaş cu suflet mare, născut
în sânul unei nobile şi vestite familii de peste minţi […] într-atâta a devenit de vestit încât […]
s-a ridicat până la rangul de voievod al Transilvaniei”.
 cneaz român din Ţara Haţegului trecut la catolicism, a îmbrăţişat de tânăr cariera armelor,
ajungând în 1441 voievod al Transilvaniei, iar în 1446 guvernator al Ungariei.
 Tatăl său primeşte din partea regelui Ungariei castelul şi domeniile Hunedoarei.
 Regele Poloniei şi al Ungariei, Vladislav al III-lea, îl numeşte voievod al Transilvaniei.
 Politica externă – dominată de 2 obiective:
a. lupta antiotomană.
b. Atragerea celor 2 ţări române în frontul antiotoman.
 Are victorii împotriva otomanilor – cea din 1442 de pe Ialomiţa.
 În 1443 din “Campania cea lungă”, cu participarea sârbilor şi muntenilor; forţele creştine
obţin victorii, apoi se retrag.
 În 1444 pacea de la Seghedin, favorabilă creştinilor, otomanii se obligă să înceteze orice
confruntare pe 10 ani, şi sunt eliberate teritorii creştine. Consecinţă – statele creştine din
apus declanşează o nouă cruciadă antiotomană încheiată prin înfrângerea grea a
cruciaţilor Varna în 1444,
 1448 – Iancu plănuieşte o nouă cruciadă, dar cruciaţii sunt înfrânţi la Câmpia Mierlei,
încheindu-se un armistiţiu pe 3 ani între Ungaria şi Imperiul Otoman.
 În 1451 tronul otoman este preluat de un sultan tânăr şi ambiţios Mahomed al-II-lea care
cucereşte în 1453 Constantinopolul, şi denunţă armistiţiul cu statele creştine.
 În 1456 este organizată o nouă cruciadă antiotomană, forţele creştine doresc alungarea
pericolului otoman, Iancu obţine o victorie categorică la Belgrad, cetate pe care Mahomed
îşi propunea să o ocupe şi care-i deschidea porţile spre Europa Centrală.
 În acelaşi an moare de ciumă la Zemun şi este înmormântat în catedrala catolică de la
Alba Iulia.
Importanţa domniei – apărător al civilizaţiei europene şi mare personalitate a sec. XV

4
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: DIPLOMATIA SAU POLITICA EXTERNA – profesor: IŞTOC FLORIN

VLAD ŢEPEŞ - Domnul Ţării Româneşti (1448; 1456-1462; 1476)

Într-o povestire despre Dracula Voievod se scria “şi aşa de mult ura răul din ţara lui ,
încât dacă cineva făcea un rău, furt sau vreo minciună sau nedreptate, nici unul dintre aceştia
nu rămânea viu”.
 Supranumit şi Dracula, este azi extrem de cunoscut peste hotare.
 Domn autoritar, a dus o politică antiboierească şi antiotomană.
 Politica sa externă are 2 obiective:
 Încheierea unor alianţe cu Ungaria creştină.
 Participarea la lupta antiotomană.
 Într-un context internaţional favorabil (se plănuia organizarea unor noi cruciade susţinută
de papalitate) refuză plata tributului.
 Încheie o alianţă cu regele Ungariei Matei Corvin.
 Imperiul Otoman reacţionează faţă de nesupunerea domnitorului român: sultanul
Mahomed al-II-lea şi o armată importantă invadează Ţara Românească.
 1462 – victoria lui Vlad Ţepeş (în urma “atacului de noapte” din 16/17 iunie 1462), dar
victoria nu poate fi valorificată, Matei Corvin nu îi trimite ajutoare.
 Consecinţe – Vlad Ţepeş îşi pierde tronul, dar lupta sa antiotomană a oprit transformarea
Ţării Româneşti în paşalâc.

ŞTEFAN CEL MARE - Domnul Moldovei (1457-1504)

Ion Dlugosz spunea despre el “bărbat minunat cu nimic mai prejos decât comandanţii
eroici de care atât ne mirăm […] este cel mai vrednic să i se încredinţeze […] cinstea de
comandant împotriva turcilor”
 domnia lui - punctul culminant al luptei pentru neatârnare şi afirmare a moldovenilor.
CONTEXT EXTERN
 Ungaria, Polonia şi Imperiul Otoman se luptau pentru dominarea Moldovei exercitată
efectiv de otomani.
 Din 1456 Petru Aron plăteşte tribut otomanilor.
PE PLAN INTERN:
 Realizează un echilibru social care-l ajută să consolideze instituţiile statului şi să dea
Moldovei stabilitate şi prosperitate.
 Învinge pe Petru Aron şi preia domnia.
PE PLAN EXTERN:
1. PRIMA ETAPĂ:
 Emanciparea de sub suzeranitatea Ungariei prin acceptarea suzeranităţii polone
(1459) deoarece Ungaria intenţiona să ocupe Moldova.
 Ştefan ocupă cetatea Chilia care era a Ungariei (1465), având loc Campania lui
Matei Corvin, învins de Ştefan la Baia în 1467.
 Îi învinge pe tătarii – la Lipnic – 1469.
2. ETAPA A DOUA:
 Lupta antiotomană, datorată încercării otomanilor de a ocupa zona Mării Negre şi
teritoriile din jur. Astfel Ştefan ia măsuri:
 sprijin dat posesiunilor genoveze.
 control asupra Ţării Româneşti prin eliberarea lui Vlad Ţepeş de la Buda (1476),
şi repunerea pe tronul Ţării Româneşti.
 crearea unui sistem de alianţe antiotomane cu vecinii.
 ruperea legăturilor cu otomanii prin neplata tributului.

5
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: DIPLOMATIA SAU POLITICA EXTERNA – profesor: IŞTOC FLORIN

 Marile confruntări militare cu Imperiul Otoman:

 în 1475 – lupta de la Vaslui – marea victorie a lui Ştefan, după care încheie
un tratat de alianţă cu Matei Corvin.
 în 1476 – sultanul Mahomed al-II-lea ocupă teritorii din jurul Mării Negre,
apoi atacă Moldova împreună cu tătarii – are loc lupta de la Valea Albă/
Războieni în care sultanul obţine victoria şi se retrage.
 după 1476 aliaţii lui Ştefan renunţă la lupta antiotomană, deoarece:
 Veneţia şi Ungaria încheie pace cu otomanii.
 Polonia duce o politică de neutralitate.
Consecinţe:
 Imperiul Otoman atacă Moldova în 1484 şi cucereşte Chilia şi Cetatea Albă.
 În 1485 otomanii sunt învinşi la lacul Cătlăbuga.
 În 1486 otomanii sunt învinşi la Şcheia.
 Ştefan depune jurământ de vasalitate regelui Poloniei care însă încheie pace cu otomanii.
 Astfel din 1487 Ştefan plăteşte tribut otomanilor.
3. ETAPA A TREIA – ieşirea de sub suzeranitatea Poloniei.
 Ştefan consolidează alianţa cu Ungaria.
 În 1497 – are loc lupta cu polonezii – la Codrii Cosminului deoarece regele Poloniei
Ioan Albert încearcă să ocupe Moldova, după luptă se încheie tratatul moldo-polon
care consemna independenţa Moldovei.
În timpul domniei lui creşte mult prestigiul internaţional al Moldovei .

PETRU RAREŞ - Domnul Moldovei (1527-1538; 1541-1546).

Nicolae Iorga scrie despre el: “cu neânfricatul lui avânt către fapte, cu conştiinţa lui că
moşteneşte pe Ştefan cel Mare […] a avut marele dar de a amesteca numele Moldovei al
neamului său valah în toate marile probleme ale timpului”.
 Pe plan intern:
 preia tronul într-un moment intern dificil datorită expansiunii otomane după victoria
otomană de la Mohacs (1526) şi transformarea Ungariei în Paşalâcul de la Buda.
 Pe plan extern:
 A desfăşurat o politică activă în Transilvania.
 a încheiat alianţe antiotomane cu Habsburgii şi cu Polonia.
 În urma invaziei turceşti din 1538 şi înfrângerii lui a fost trădat de marea boierime şi
părăsit de ai săi el fiind înlocuit.
 A doua domnie a sa a fost subordonată turcilor.

6
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: DIPLOMATIA SAU POLITICA EXTERNA – profesor: IŞTOC FLORIN

MIHAI VITEAZUL - Domnul Ţării Româneşti (1593-1601)

 CONTEXTUL EXTERN:
 Politica de cucerire dusă de Imperiul Otoman, Polonia şi Imperiul Habsburgic.
 Imperiul Otoman atinge apogeul în timpul sultanului Soliman cel Mare.
 Încercarea lui Petru Rareş de a recâştiga independenţa Moldovei a provocat invazia lui
Soliman Magnificul în 1538 care a dus la accentuarea dominaţiei otomane exercitate
asupra Moldovei.
 În Ţara Românească s-a întâmplat la fel, ultimele rezistenţe antiotomane ale lui RADU
DE LA AFUMAŢI au avut acelaşi final – REGIMUL TRIBUTAR ESTE ÎNLOCUIT CU
UN REGIM VASALIC astfel DOMINAŢIA POLITICĂ ESTE DUBLATĂ DE CEA
ECONOMICĂ şi cresc obligaţiile faţă de otomani la sfârşitul sec. XVI:
 Tributul se măreşte
 Intenţia de a transforma Ţările Române în paşalâcuri.
 Polonia şi Imperiul Habsburgic doreau şi ele să domine Ţările Române.
 Rudolf al II-lea şi Papa crează o coaliţie antiotomană – Liga Creştină formată din:
Spania, Veneţia, Statul Papal, ducatele italiene: Modena, Toscana, Ferrara, la care
Mihai Viteazul încearcă să atragă şi Ţările Române.
1. PRIMA ETAPĂ A DOMNIEI:
 Aderarea la Liga Creştină alături de principele Transilvaniei şi Domnul Moldovei.
 Consecinţe:
 Declanşează o răscoală la Bucureşti împotriva creditorilor otomani – 1594.
 Cucerirea cetăţilor din stânga Dunării cu excepţia Giurgiului.
 Pericolul organizării unor paşalâcuri sau dominaţia otomană îl obligă să accepte
Tratatul de la Alba-Iulia 1595 – cu Sigismund Bathory – prin care Mihai devine
vasalul lui Sigismund.
2. A DOUA ETAPĂ A DOMNIEI:
 Lupta antiotomană şi cucerirea independenţei.
 În 1595 – confruntarea cu otomanii la Călugăreni, obţine victoria dar din cauza
numărului mare de otomani şi lipsei sprijinului din partea lui Sigismund este nevoit să
de retragă spre munte pentru a aştepta sprijinul, otomanii ocupă ţara, apoi Mihai
declanşează acţiunea şi până la Dunăre la Giurgiu îi înfrânge pe otomani, prin care
asigură îndependenţa Ţării Româneşti.
 Mihai încheie pace cu otomanii prin care este recunoscută independenţa ţării şi
desfiinţa pretenţiile de dominaţie ale Principelui .
UNIREA ŢĂRILOR ROMÂNE
 Necesitatea unirii Ţărilor Române :
 Situaţia Ţărilor Române se agravează în 1599:
 Polonia încheiase acord cu otomanii, opunându-se luptei antiotomane a lui
Mihai, îl impune pe Ieremia Movilă pe tronul Moldovei, Polonia urmărea
impunerea lui Simion Movilă în Ţara Românească,
 Sigismund Bathory renunţă la tron a doua oară în favoarea nepotului său Andrei
Bathory, care era interpus polonez,
 în 1599 Mihai trimite o scrisoare aliatului său împăratului Austriei Rudolf II (încheiaseră
un tratat în 1598) prin care-l anunţă de intenţia lui de a-l înlătura pe Andrei Bathory şi a
readuce Transilvania în Liga Sfântă.
 Armatele lui Mihai intră în Transilvania – bătălia decisivă are loc la ŞELIMBĂR – Mihai
învinge, intră în Alba-Iulia la 1 noiembrie 1599 şi preia tronul Transilvaniei.

7
 ISTORIE clasa a XII-a – unitatea de învăţare: DIPLOMATIA SAU POLITICA EXTERNA – profesor: IŞTOC FLORIN

 Mihai este recunoscut principe de Dieta Transilvaniei.

 Acordă drepturi tuturor satelor româneşti şi preoţilor români.
 Impune legarea de glie.
 Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei are sediul la Alba-Iulia.
 Dă danii nobilimii române.
 Nemulţumeşte nobilimea şi Împăratul Habsburgic prin politica sa.
 Pentru realizarea frontului antiotoman a Ţărilor Române trebuia înlăturat Ieremia
Movilă din Moldova – realizată în mai 1600 când Moldova este cucerită.
 Pentru prima dată cele 3 Ţări Române sunt unite sub aceeaşi conducere – Mihai se
intitulează “domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”.
 Unirea nemulţumeşte: Imperiul Habsburgic, Polonia, Imperiul Otoman.
 nobilimea maghiară – recunoaşte stăpânirea habsburgilor prin generalul
Basta – Mihai este înfrânt la MIRĂSLĂU (septembrie 1600).
 în Moldova revine Ieremia Movilă, Mihai înlăturat.
 în Ţara Românească polonii îl instalează pe Simion Movilă.
 Mihai cere sprijinul lui Rudolf II care-l acceptă deoarece spera să înfrăngă revolta
transilvănenilor împotriva lui Basta care-l înlăturase şi să reocupe Transilvania.
 astfel armata lui Mihai şi Basta se unesc şi înving la GURUSLĂU armata lui Sigismuld
Bathory care revenise pe tron.
 Mihai Viteazul era din nou chemat domn al Ţării Româneşti (1601), după ce fusese
alungat Simion Movilă.
 Acum pregăteşte Generalul Basta asasinarea lui Mihai pe CÂMPIA TURZII când se
pregătea să plece în Ţara Românească .

IMPORTANŢA DOMNIEI:
 Se integrează “Ligii Creştine”.
 Iniţiază eliberarea popoarelor din Balcani.
 Organizarea unui front antiotoman.
 Recâştigă independenţa Ţării Româneşti.
 Realizează prima unire politică a celor trei ţări române .