Sunteți pe pagina 1din 3

SPATIUL ROMANESC INTRE DIPLOMATIE SI CONFLICT IN EVUL MEDIU SI LA INCEPUTURILE MODERNITATII 1.

CONTEXTUL INTERNATIONAL IN SEC XIV XV Statutul politic al Tarii Romanesti in sec XIV XV a fost acela de independenta deplina si a depins de raporturilecu marile puteri vecine : Ungaria (la V), Polonia (la N), Imperiul Otoman (la S) Raporturile cu Polonia sunt in general pasnice, somnii romani cautand sa obtina protectia acestui regat nordic pentru a respinge pretentile de suzeranitate (acceptarea dominatiei) manifestate de regii maghiari si Imperiul Otoman. Relatiile cu Ungaria sunt in general tensionate datorita tendintelor de suprematie manifestate de regalitatea maghiara, existand insa si relatii pasnice in conditile aliantei impotriva pericolului otoman Fata de Imperiul Otoman al carui obiectiv era impunerea dominatiei in Balcani, domnii romani vor aborda tactica rezistentei armate participand la cruciadele tarzii organizate de papalitate pentru apararea crestinatatii si inlaturarea pericolului otoman In concluzie, putem spune ca politica adoptata de domnii romani in Evul Mediu este una defensiva, avand ca scop apararea independentei si a granitelor Tarii Romanesti prin imbinarea actiunilor politico diplomatice (incheierea de tartate de alinata cu puterile crestine) cu cele politico miliatre (participarea la luptele antiotomane) 2. DOMNIA LUI MIRCEA CEL BATRAN Domn al Tarii Romanesti ( 1386-1418) Obiectivele politicii sale externe sunt : apararea independentei si a frontierelor tarii, motiv pentru care va urmari sa inlature tendintele de dominatie manifestate de Ungaria si Polonia, precum si incercarile Imperiului Otoman de a cuceri T. Rom. In acest sens, va promova o politica defensiva, alternand diplomatia cu actiunile militare Actiuni politico diplomatice 1. La 10 decembrie 1389, Mircea cel Batran incheie de pe pozitii de egalitate prin intermediul domnului Moldovei, Petru I Musat, Tratatul de la Radon cu regele Poloniei, Vladislav al II lea Jagiello, avand caracter antimaghiar. Cei 2 suverani isi promiteau sprijin militar reciproc in conditile in care ar fi fost atacati in mod neprovocat de regele maghiar Sigismund de Luxemburg. 2. La 7 martie 1395, in conditile cresterii pericolului otoman, Mircea cel Batran incheie cu regele ungar Sigismund de Luxemburg Tratatul de la Brasov avand caracter antiotoman. Desi domnul muntean era vasalul regelui ungar, acest tratat se incheie de pe pozitii de egalitate, fiind primul tratat antiotoman din S-E Europei 3. Mircea va initia politica blocului romanesc care reprezinta in fapt o alianta a Tarii Romanesti in scopul apararii independentei. Din acest motiv, in 1389 incheie un Tratat de alianta cu domnul Moldovei Petru I Musat. Actiuni politico militare antiotomane 1. Batalia de la Rovine ( 10 oct. 1389) sau ( 17 mai 1395) avandu-i ca protagonisti pe domnul Tarii Romane, Mircea cel Batran si sultanul Baiazid I zis si Fulgerul. Cauzele acestei batalii au fos t: - refuzul lui Mircea de a plati tribut turcilor ; - aliantele antiotomane cu puterile crestine Ungaria si Polonia ; - alipirea Dobrogei la Tara Romaneasca ; - dorinta lui Baiazid de a cuceri statul condus de Mircea cel Batran. Acest razboi a fost unul asimetric (raport inegal de forte) 12 000 soldati romani contra 40 000 soldati otomani. In cazul conflictelor asimetrice, domnii romani vor aplica o strategie de lupta menita sa le aduca victoria aplicand in acest sens tactici de lupta precum : parjolirea recoltelor, otravirea fantanilor, evacuarea populatiei din calea inamicului in zone ferite, hartuirea adversarului cu dese atacuri nocturne si alegerea unui loc decisiv al bataliei care sa nu permita adversarului sa se desfasoare. Aplicarea acestor tactici de lupta a dus la slabirea capacitatii comabtive a armatei otomane, iar alegerea locului de lupta Rovine, un loc mlastinos, stramt si impadurit, situat

intre Turnu si Arges a asigurat victoria armatei conduse de Mircea cel Batran. Aceasta victorie a insemnat asigurarea independentei T. Rom. Si cresterea prestigiului international al domnitorului sau. 2. Dupa victoria de la Rovine, obtinuta de Mircea cel Batran, papalitatea si statele crestine apusene organizeaza prima mare coalitie antiotomana, Cruciada de la Nicopole ( 26 sept. 1396). Cruciada este condusa de regele maghiar Sigismund de Luxemburg si ducele Burgundiei, avand ca participanti : cavaleri occidentali ( francezi ,englezi, germani, burgunzi) , armata maghiara, oastea transilvana (condusa de Stibor) si oastea valaha (condusa de Mircea). Domnul Tarii Romanesti cere permisiunea sa dea primul atac, deoarece era singurul care cunoastea tactica de lupta otomana. Deoarece este refuzat de ducele burgundiei, pe motivul ca nu dispune de cavalerie grea, Mircea si voievodul transilvanean nu apuca sa intre in lupta, caci crestinii sunt incercuiti de armata otomana si infranti. Asadar, Cruciada de la Nicopole se termina cu un fiasco al crestinilor, iar Imperiul Otoman isi consolideaza pozitia in Blacani. La sfarsitul domniei sale, in 1417, Mircea ajunge la o intelegere cu sultanul Mehmed I Celebi si accepta plata tributului in schimbul recunoasterii independentei, aceasta fiind o modalitate de rascumparare a pacii. In 1418, Mircea moare si este inmormantat la ctitoria sa, Cozia. 3. DOMNIA LUI IANCU DE HUNEDOARA Voievod al Transilvaniei ( 1441-1456) Actiuni politico diplomatice a) Incheie aliante antiotomane cu Ungaria si Polonia b) Este adept al politicii blocului romanesc, urmarind atragerea Moldovei si T. Rom in frontul anitiotoman Actiuni politico militare Participa la Cruciadele tarzii organizand numeroase expeditii militare pe teritoriul Imperiului Otoman. Cele mai semnificative au fost: a) Campania cea Lunga (1443-1444) incheiata cu pacea de la Segherin favorbaila crestinilor, prin care turcii se angajeaza sa nu atace statele crestine timp de 10 ani b) Cruciada de la Varna ( 1444) organizata la initiativa Papei sub conducerea regelui Ungariei. Se incheie cu victoria Imperiului Otoman care isi consolideaza puterea in Blacani, iar regele maghair moare in lupta, Iancu devenind guvernator la Ungariei c) Cruciada de la Campia Mierlei ( Kossovopolye) organizata in 1448 si incheiata cu infrangerea crestinilot de catre Poarta. Efectul acesteia este cucerirea Constantinopolului in 1453 de catre Mehmed al II lea Cuceritorul care planuieste inaintarea spre centrul Europei urmarind cucerirea Belgradului, ceea ce provoaca un soc pentru statele crestine europene. d) Cruciada de la Belgrad (1456) este condusa de Iancu de Hunedoara care cheama sub arme fortele crestine obtinand astefl victoria. Cea mai importanta consecinta a acestei batalii a fost faptul ca a oprit inaintarea turcilor spre centrul Europei. La 11 august 1456, Iancu moare in tabara militara de la Zemun, langa Belgrad, fiind inmormantat in catedrala de la Alba Iulia. 4. DOMNIA LUI VLAD TEPES Domn al Tarii Romanesti ( 1448, 1456-1462, 1476) Se afirma in lupta antiotomana in contextul in care papalitatea lanseaza idea unei noi cruciade antiotomana Cauza principala a conflictului cu Imperiul Otoman este reprezentata de refuzul lui Tepes de a plati tributul. In 1460, se apropie de Ungaria si incheie, cu regele Matei Corvin ( fiul lui Iancu) un tratat de alianta cu caracter antiotoman. Tepes organizeaza o campanie la S de Dunare, devastand cetatile turcesti, motiv pentru care sultanul Mehmed al II lea porneste o campanie de cucerire a Tarii Romane. La 16-17 iunie 1462 are

loc atacul surpriza sau atacul de noapte de la Targoviste organizat de Tepes. Fiind pus in fata unui razboi asimetric, Vlat Tepes va aplica tactici de lupta utilizate de predecesori ( vezi Rovine) la care se adauga atacul surpriza si metoda tragerii in teapa. Aceste tactici aplicate de Vlad Tepes au determinat retragerea armatei otomane, fapt ce semnifica pastrarea independentei T. Rom. 5. DOMNIA LUI STEFAN CEL MARE Domn al Moldovei (1457-1504) A avut ca principal obiectiv in politica externa inlaturarea incercarilor de impunere a suprematiei manifestate de marile puteri vecine : Ungaria, Polonia si Imp. Otoman laegand sa nu lupte cu 2 dusmani de-odata. Actiuni politico diplomatice 1. Relatiile cu Polonia : La 4 aprilie 1459, prin Tratatul de la Overchelauti, Stefan accepta suzeranitatea regelui polon Cazimir al IV lea care se obliga in schimb sa asigure protectie Moldovei in cazul unui atac din aprtea Ungariei In 1485 la Colomeea, Stefan va fi obligat sa depuna personal omagiu de vasalitate regelui polon acceptand aceasta umilinta deoarece avea nevoie de sprijin militar in luptele cu turcii care ocupasera in 1484 Chilia si Cetatea Alba In 1499, dupa batalia de la Codrii Cosminului, unde il infrange pe regele Poloniei Ioan Albert, care incearca sa-si subordoneze Moldova si sa-l inlature pe Stefan cel Mare, se incheie Tratatul de la Harlau care consfintea independenta Moldovei 2. Relatiile cu Ungaria : In 1475 si 1489, Stefan cel Mare incheie cu regele Ungariei 2 tratate antiotomane prin care isi acordau sprijin militar reciproc. Conflicte militare : a) La 10 ianuarie 1475 are loc batalia de la Vaslui sau Podul Inalt intre ostile moldovenesti si cele Otomane. Este un razboi asimetric la fel ca cel de la Rovine, unde Stefan obtine victoria, aplicand aceleasi tactici de lupta ca si Mircea cel Batran. Aceasta victorie asigura independenta Moldovei b) La 26 iulie 1476 se desfasoara batalia de la Razboieni sau Valea Alba unde, datorita raportului Inegal de forte, otomanii obtin victoria, dar nu o pot valorifica, deoarece cetatile Moldovei nu au putu fi cucerite. Retragerea armatei otomane a pastrat intacta independenta Moldovei