CONSTITUTIILE ROMANIEI

Necesitatea unei constitutii ca fundament al organizarii institutional-politice, s-a

conturat in societatea romaneasca in conditiile procesului de modernizare de la sfarsitul
sec. XVIII si inceputul sec. XIX. N. Iorga afirma desemna in 1938 ideea de constitutie
spunand ca este “cea dintai necesitate in statele romanesti”
Un prim proiect de constitutie, “Constitutia carvunarilor”, elaborat la Iasi in 1822,
indica tendinta introducerii sistemului moder de guvernare, prin afirmarea indirecta a
necesitatii separarii puterilor in stat.
In 1831- 1832 au fost introduse Regulamentele Organice, cu rol de constitutie,
aprobate de curtile de la Sankt Petersburg si Istanbul, care au ramas in vigoare pana la
1858.
Conventia de la Paris. A avut rol de constitutie pentru Principate si a stabilit un
nou statut politico-juridic al acestora. Se constituiau Principatele Unite ale Moldovei si
Valahiei sub suzeranitatea otomana si garantia colectiva a Marilor Puteri. Prevedea
principiul separarii puterilor in stat:
- puterea executiva – domn, guvern (separat pentru fiecare stat)
- puterea legislativa – domn, Adunare legislativa (separat pentru fiecare
stat)
- puterea judecatoreasca – Inalta Curte de Justitie si Casatie de la Focsani –
institutie comuna.
Prin lovitura de stat de la 2 mai 1864, Al. I. Cuza a impus un nou act constitutional
– Statultul Dezvoltator al Conventiei de la Paris. Conform acestui act domnitorul avea
prerogative importante.
Domnul era ales pe viata prin vot cenzitar. Atributiile domnitorului:
- numea ministri
- sanctiona legile
- dizolva Adunarea.
CONSTITUTIA DIN 1866
Inlaturarea lui Al.I.Cuza si aducerea printului strain a urgentat elaborarea unei noi
legi fundamentale a statului. Constitutia din 1866 a avut ca model constitutia belgiana din
1831, considerata la acea vreme cea mai liberala dib Europa. Adunarea Constituanta
(aleasa in aprilie 1866) a adoptat noua Constitutie ce avea 8 titluri si 133 de articole.
Noua lege fundamentala este promulgata de domn la 1 iulie 1866. Constitutia este un act
de factura liberala si nu face referire la dependenta otomana sau la garantia colectiva a
Marilor Puteri.
Principii:
- suveranitatea nationala;
- guvernare reprezentativa si responsabila;
- separarea puterilor in stat;
- responsabilitatea ministeriala;
- monarhia ereditara;
- libertati si drepturi cetatenesti.
Principiul separarii puterilor in stat.
1. Puterea executiva:
a) domnitor – atributii:
 - numeste si revoca ministrii;
- drept de aminstie politica;
- numeste si confirma in toate functiile politice;
- drept de a bate moneda;
- drept de a dizolva Parlamentul;
- initiativa legislativa;
- drept de veto absolut;
- acorda distinctii si decoratii.
b) guvern
- exercita alaturi de domn puterea executiva;
- prezinta proiecte de legi.
2. Puterea legislativa:
Parlamentul (bicameral Adunarea Deputatilor si Senat) – atributii:
- drept de initiativa si sanctiune a legilor;
- drept de interpelare;
- acorda sau retrage increderea sa guvernului;
- Adunarea Deputatilor discuta si voteaza bugetul.
3. Puterea judecatoreasca – exercitata prin Curti de Judecata si Tribunale.
Instanta suprema de judecata era Inalta Curte de Casatie.
Sistemul electoral – bazat pe votul cenzitar
Pentru Adunarea Deputatilor – 4 colegii
Pentru Senat – 3 colegii.
Censul pentru alegerea in Senat era foarte ridicat (un venit annual de 800 de
galbeni), ceea ce a facut ca aceasta Camera sa fie dominata de mosieri. Primele doua
colegii ale Adunarii Deputatilor presupuneau un cens ridicat, fiind dominate tot de
mosieri. Colegiul al treilea era al orasenilor cu venituri mai mici, iar in al patrulea erau
cuprinsi “toti cei care platesc o dare catre stat cat de mica”. Era de fapt colegiul taranimii
(ei isi exprimau voturile prin delegati). Exista si categorii care pot vota fara a face dovada
unui anumit venit: cei apartinand profesiunilor liberale, ofiteri in retragere, profesorii si
pensionarii statului. Femeile erau lipsite de dreptul de a vota.
Desi nu este exprimat direct caracterul suveran al statului roman el se regaseste
intr-o serie de prevederi:
Art. 1. “Principatele Unite Romane constituie un singur stat indivizibil, sub
denumirea de Romania”
Art. 123. (…) nici o trupa straina nu va putea fi admisa in serviciul statului, nici
ocupa teritoriul Romaniei, nici trece prin el, decat in puterea unei anumite legi”
Constitutia a fost modificata in 1878 – art 7 (referitor la cetatenia romana) si 1884
cand s-au redus colegiile electorale de la 3 la 2 pentru Senat si de la 4 la 3 pentru
Adunarea Deputatilor. Aceasta modificare a dus la crestera numarului de alegatori.
In ceea ce priveste drepturile romanilor, Constitutia din 1866 prevedea:
-“Romanii se bucura de libertatea constiintei, de libertatea invatamantului, de
libertatea presei, de libertatea intrunirilor. Constitutia prevede ca aceste drepturi pot fi
exercitatea numai de catre cetatenii romani”
- “toti romanii sunt declarati egali in fata legii, fara deosebire de clasa”
- declara sacra si inviolabila proprietatea de orice natura;
 - libertatea tuturor cultelor care nu aduc o atingere ordinii publice sau
bunelor moravuri;
- invatamantul este declarat liber, fara plata in scolile statului.
CONSTITUTIA DIN 1923
A fost cel mai important act legislativ, care a stat la baza edificiului politic si
institutional al Romaniei dupa Marea Unire. Proiectul acestei constitutii a apartinut
Partidului National Liberal. Constitutia a fost promulgata la 28 martie 1923 si publicata
in Monitorul oficial o zi mai tarziu. Noua lege fundamentala pastra 76 de articole din
legea de la 1866.
Principii
a) principiul suveranitatii nationale:
- “Regatul Romaniei era declarat stat national unitar si indivizibil,
teritoriul sau fiind inalienabil” (art. 1 si 2);
- “Puterea in statul roman apartine natiunii” (art. 33).
c) principiul separarii puterilor in stat:
Executiva – regele si guvernul. Guvernul are raspundere politica fata de
Parlament, penala fata de Curtea de Casatie si Justitie si raspundere civila.
Atributii:
- regele si guvernul conduc activitatile curente ale statului.
Regele:
- numeste seful guvernului;
- are dreptul de a elabora regulamente pentru aplicarea legilor;
- este seful armatei;
- are drept de a bate moneda;
- confera decoratii si grade militare;
- are drept de amnistie si gratiere;
- orice act al regelui trebuie contrasemnat de un ministru care isi asuma
astfel raspunderea.
Legislativa – Parlamentul este bicameral (Adunarea Deputatilo si Senat). Are
drept de control asupra puterii executive. Parlamentul este ales prin vot universal;
minoritatile sunt reprezentate de drept in Parlament.
- initiativa legislativa;
- pentru intrarea in vigoare a legilor este nevoie de acordul ambelor institutii
(rege si Parlament).
Judecatoreasca – Curtea de Casatie si Justitie
- judeca constitutionalitatea legilor;
- institutia suprema de judecata;
- puterea judecatoreasca este independenta.
Titlul II – “Despre drepturile romanilor”
- egalitatea tuturor in fata legilor;
- libertatea muncii;
- libertatea constiintei si a invatamantului;
- desfiintarea privilegiilor de clasa;
- libertatea presei;
- garanta libertati individuale.
 Proprietatea are functie sociala – aceasta functie este exprimata prin faptul ca se
admite exproprierea pentru cauze de utilitate publica. Deci, interesele generale ale
comunitatii pot sa aiba prioritate in fata celor individuale, dar dreptul de proprietate este
garantat (art. 17).
Principiul suveranitatii nationale este consfintit in articolul 33 care prevedea ca
“puterile statului emana de la natiune, care nu le poate exercita decat numai prin
delegatiune si dupa principiile si regulile asezate in constitutiunea de fata”.
Legislatia electorala introducea dreptul la vot pentru toti cetatenii. La articolul 64
se prevedea:”Adunarea Deputatilor se compune din deputati alesi de cetatenii romani
majoritari, prin vot universal, egal direct, obligatoriu si secret”. Se exceptau de la vot
femeile, magistratii si militarii de cariera, iar la articolul 6 se spunea ca “(…) legi
speciale, votate cu majoritatea de doua treimi, vor determina conditiile sub care femeile
pot avea exercitiul drepturilor civile (…)”.
Constitutia din 1923 a asigurat functionarea regimului democratic in Romania.
CONSTITUTIA DIN 1991
Parbusirea regimului comunist si revenirea la un regim democratic dupa 1989 a
impus necesitatea eleborarii unei noi constitutii. Constitutia a fost adoptata de Adunarea
Constituanta la 21 noiembrie 1991 si revizuita in 2003. Constitutia a fost supusa unui
referendul la 8 decembrie 1991.
In articolul 1se subliniaza: “Romania este un stat de drept, democratic si social, in
care demnitatea omului, drepturile si libertatilor cetatenesti, libera dezvoltare a
personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt
garantate”.
Principiul suveranitatii nationale este mentionat in articolul 2: “Suveranitatea
nationala apartine poporului roman care o exercita prin organele sale reprezentative si
prin referendum”.
Exista si drepturi noi: libertatea circulatiei (art.25), libera initiativa (art. 73).
Dreptul de vot este asigurat tuturor cetatenilor cu varsta de 18 ani si este “universal, egal
si direct, secret si liber exprimat” (art. 59).
Alte drepturi ale cetatenilor romani:
- dreptul la viata si dreptul la integritate fizica si psihica sunt garantate, pedeapsa cu
moartea, tortura sunt interzise;
- libertatea individuala si singuranta persoanei sunt inviolabile;
- secetul corespondentei;
- libertatea de exprimare;
- dreptul la informatie;
- dreptul la invatatura; se garanteaza gratuitatea invatamantului de stat in conditiile
legii;
- dreptul la vot de la varsta de 18 ani;
- dreptul de a fi ales;
- dreptul de proprietate este inviolabil;;
- dreptul de a fi ales in Parlamentul european.
Referitor la teritoriul Romaniei sunt prevazute urmatoarele:
- Romania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Forma
sa de guvernamant este republica;
- Vointa statului roman de a intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si in
acest cadru relatii de buna vecinatate;
Puteri in stat:
- are la baza principiul separarii puterilor in stat;
- Parlamentul bicameral este organul reprezentativ al poporului roman si unica
autoritate legiuitoare a tarii;
- Dreptul ce se acorda minoritatilor nationale ale caror organizatii nu intrunesc
numarul de voturi pentru a avea cel putin un loc in forul legislativ al tarii de a fi
reprezentati in Parlamentul Romaniei;
- Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor;
- Legile adoptate in Parlament se trimit spre promulgare presedintelui Romaniei;
- Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare
a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre
puterile statului, precum si intre stat si societate;
- Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura
realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a
administratiei publice;
- Puterea judecatoreasca este exercitata de catre instantele judecatoresti. Aceasta
include Curtea Suprema de Justitie, care are un statut constitutional, celelalte instante
urmand a fi stabilite prin lege.
CONSTITUTII BAZATE PE CONCEPTII
AUTORITARE SI TOTALITARE
CONSTITUTIA DIN 1938
Constitutia din 1938, elaborata in timpul regelui Carol al II lea consacra principiul
suprematiei regelui si suprima separatia puterilor in stat. Puterea legislativa o exercita
regele prin intermediul parlamentului bicameral, limitat numai la legiferare si avand un
caracter corporativ. Noul act fundamental care oficializa regimul autoritar al lui Carol al
II lea a fost promulgat la 27 februarie 1938.
Formal se mentine principiul suveranitatii poporaului. In articolul 29 se spunea :
“Toate puterile statului emana de la natiunea romana(...)”. In realitate, era privilegiata
puterea regala deoarece articolul 30 il proclama pe rege “capul statului”.
Puterea executiva o exercita tot regele, prin guvern, numit si revocat de el insusi,
fara raspundere politica fata de parlament. Erau restranse considerabil libertatile si
drepturile democratice. Parlamentul dintr-un factor politic esential s-a transformat intr-un
organism lipsit de principalele sale atributii. Ca si Constitutia din 1923, noua lege
fundamentala proclama principalele drepturi si libertati cetatenesti, care in fapt au fost
deseori eludate.
Se aduceau importante modificari legislatiei electorale. Dreptul de vot pentru
Adunarea Deputatilor era ridicat la 30 de ani si numai pentru stiutorii de carte. Pe de alta
parte se acorda, prin noua Constitutie, pentru prima data in Romania, dreptul de vot
pentru femei. Prin toate aceste modificari scadea numarul alegatorilor de la 4,6 milioane
in anul 1937, la 2 milioane in anul 1939.
Constitutia mentine doar formal principiul separatiei puterilor in stat, deoarece
majoritatea puterilor sunt concentrate in mana regelui. Constitutia stipula clar ca functiile
pe care le indeplinisera partidele politice in cadrul fostului regim parlamentar erau
incompatibile cu noua ordine.
 CONSTITUTIA DIN 1948.
Dupa 23 august 1944 s-a revenit la Constitutia din 1923. Majoritatea fortelor
politice interne au sustinut necesitatea revenirii tarii la cadrul democratic, dar intelegerile
secrete dintre marile puteri au decis soarta Romaniei. Puterea a fost preluata de catre
comunisti iar la 30 decembrie 1947 monarhia a fost inlaturata proclmandu-se Republica
Populara Romana.
Constitutia a fost adoptata in aprilie 1948 si era menita sa legitimeze noul regim. Ea
era inspirata dupa constitutia sovietica din 1936. Inca din primul articol se consfintea
noua forma de guvernamant:”Republica Populara Romana este un stat popular, unitar,
independent si suveran”. Introducerea in definirea statului a termenilor “popular,
independent si suveran”, avea un caracter propagandistic, in conditiile in care Romania
era o tara ocupata de sovietici.
Principiile fundamentale care au stat la baza noii legi au fost:
- “suveranitatea populara”, reprezentarea poporului printr-un organ ales;
- unitatea puterii de stat;
- rolul conducator al Partidului Muncitoresc Roman;
- “legalitatea populara”;
- garantarea materiala a drepturilor cetatenesti.
In R.P.R. organul suprem al puterii de stat este Marea Adunare Nationala (M.A.N.),
unicul organ legislativ al tarii. Prezidiul M.A.N. este raspunzator de intreaga activitate
fata de M.A.N. Guvernul este organul executiv si administrativ al tarii, este responsabil
de activitatea sa si da seama de ea in fata Marii Adunari Nationale si a Prezidiului
M.A.N. in perioada dintre sesiuni. Guvernul are in sarcina sa conducerea administrativa a
statului
Instantele judecatoresti sunt Curtea Suprema, tribunalele si judecatoriile populare.
In Constitutie erau prevazute drepturile si libertatile cetatenesti si se proclama
egalitatea in fata legii. Dreptul de a alege il aveau toti cetatenii (barbati si femei de la 18
ani), iar cel de a fi ales de la 23 de ani. Se acorda pentru prima data prin constitutie
drepturi depline femeilor.
In articolul 3 se proclama principiul suveranitatii poporului “In Republica
Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului”.
Exista insa si restrictii pe plan politic. Astfel nu aveau drept de vot “persoanele interzise,
lipsite de drepturi civile si politice si nedemne, declarate ca atare de organele in drept,
conform legii” (art. 18). In acest fel au fost privati de drepturi politice numerosi cetateni,
adversari ai regimului pusi sub acuzatia ca desfasoara activitate fascista, hitlerista, ostila
Uniunii Sovietice.
Un titlu special al acestei legi este cel intitulat “Structura social – economica” in
care se preciza: “In Republica Populara Romana mijloacele de productie apartin
statului, ca bunuri ale intregului popor, sau organizatiilor cooperatiste sau particulare,
persoane fizice sau juridice” (art. 5). Aceasta prevedere deschidea calea nationalizarilor.
CONSTITUTIA DIN 1952.
A fost adoptata pentru a consfinti noile schimbari. Prin Constitutia construirii
socialismului se facea bilantul transformarilor societatii romanesti din punct de vedere
economic, social si politic. Era consacrat rolul dominant al sectorului socialist in
economia nationala, in oranduirea sociala si de stat a Romaniei si statua Partidul
Comunist drept forta politica conducatoare a organelor si institutiilor de stat, precum si
principiile oranduirii sociale si de stat, sistemul electoral si al organelor de stat.
Principiul suveranitatii nationale este inlocuit cu o formula noua: “Baza puterii
populare in RPR este alianta clasei muncitoare cu taranimea muncitoare, in care rolul
conducator apartine clasei muncitoare” (art.2) si la articolul 4: “In RPR puterea
apartine oamenilor muncii de la orase si sate (...)”.
In ceea ce priveste drepturile electorale, sunt mentinute cele din Constitutia
precedenta, cat si restrictiile referitoare la acest drept.
Organul suprem al puterii este M.A.N., unicul organ legiuitor, ales pe o perioada de
4 ani. Organul executiv suprem si de dispozitie al RPR este Consiliul de Ministri, ai caror
membri erau alesi de M.A.N.
Exercitarea puterii se facea prin intermediul organelor de stat cuprinse intr-un
sistem centralizat, ierarhizat.
Justitia se infaptuieste de catre Tribunalul Suprem al RPR, tribunalele regionale si
tribunalele populare, precum si de catre tribunalele judecatoresti infiintate prin lege.
M.A.N. alege Tribunalul Suprem pe termen de 5 ani.
In fapt toate institutiile de stat erau subordonate fata de partid.
CONSTITUTIA DIN 1965.
O data cu preluarea puterii de catre N. Ceausescu a fost adoptata si o noua lege
fundamentala (21 august 1965). In aricolul 1 era inserata noua denumire a
statului:”Republica Socialista Romania”, iar la articolul 3 se prevedea: “In Republica
Socialista Romania forta politica conducatoare a intregii societati este Partidul
Comunist Roman”.
Suveranitatea poporului era exercitata prin intermediul M.A.N. ai carei membrii
erau alesi prin vot universal, direct,egal si secret de catre toti cetatenii de la varsta de 18
ani. Nu mai sunt prevazute restrictii in exercitarea drepturilor politice.
In Constitutie sunt prevazute drepturi precum:
- libertatea cuvantului;
- libertatea presei;
- libertatea intrunirilor si demonstratiilor.
Aceste drepturi nu pot fi folosite in scopuri potrivnice oranduirii socialiste si
interesului celor ce muncesc (art.29).
Organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste este Marea Adunare
Nationala, unicul organ legiutor. Consiliul de Stat era subordonat M.A.N.
Prin legea nr 1 din 1974, care modifica legea fundamentala, a fost instituita functia
de presedinte al R.S.R., atributiile exercitate pana atunci de Consiliul de Stat revenind
sefului statului.
In ceea ce priveste teritoriul Romaniei, Constitutia din 1965 prevedea ca tara este o
republica socialista, “stat al oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si
unitar, teritoriul sau fiind ianlienabil si indivizibil”.
Pentru realizarea scopurilor sale, statul socialist roman “organizeaza, planifica si
conduce economia nationala, apara proprietatea socialista”.