-cls XII-

ISTORIE
Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor - romanitatea este elementul esential al identitatii lingvistice si culturale a poporului roman - romanii vorbesc o limba romanica la fel ca italienii, francezii, spaniolii, portughezii - procesul de romanizare lingvistica si culturala, din sec II-III a avut o mare intensitate astfel ca limba latina a patruns in zonele urbane si rurale din provincia Dacia - glotogeneza cuprinde 3 elemente: substratul dacic, statul latin(roman), adstratul(slav) Civilizatia dacilor - primele stiri despre daci le avem de la istoricul grec HerodotIstorii, in care cu ocazia expeditiei regelui persan Daruys I in Dobrogea, impotriva coloniilor grecesti din 514 i.Hr. spunea ca getii sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci - din perspectiva politica, geto-dacii au fost organizati la inceput prin uniuni de triburi condu-se de-o capetenie( rege): Dromichaetes, Orales, Roles, Remaxos, Rubohostes - in jurul lui 82 i.Hr., Burebista a unificat pe cale dimplomatica sau prin cucerire, uniunile de triburi ale geto-dacilor formand primul stat dac cu capitala la Sarmizegetusa - dupa moartea lui Burebista 44 i.Hr. statul dac se farmiteaza in formatiuni, nucleul de baza ramane in Muntii Orastiei - urmasii lui Burebista: (44 i.Hr.-87) Deceneu, Comosticus, Corilus, Scorilo, Duras - in 87 Diurphaneus-Decebal reunifica teritoriul daco-getilor; in timpul acestui rege(87106) pericolul roman ameninta Dacia, cucerirea Daciei de catre romani va fi realizata in urma a doua razboaie (101-102) si (105-106) de catre Traian - in 106, cea mai mare parte a Daciei devine provincie roamana incepand procesul de romanizare - limba daco-getilor face parte din familia limbilor indo-europene din care s-a pastrat azi aproximativ 180 de cuvinte Romanizarea - romanizarea- proces istoric complex prin care un popor(dacii) preiau civilizatia materiala si spirituala romana, inclusiv limba latina - in 106, cea mai mare parte a Daciei, devine provincie romana( Transilvania, Banat, Oltenia, o fasie din campia Munteniei) - Dobrogea devine provincie romana din 46 fiind integrata provinciei romane Moesia - restul teritoriului fostei Dacii va fi inlocuit in continuare de dacii liberi( Crisana, Maramures, Moldova) Factorii romanizarii - institutile politico-administrative - armata, veteranii, economia - colonistii, orasele, justitia - cultura si religia - in timpul Imparatului Aurelian (270-275) armata si administratia romana din Dacia se retrage la Sud de Dunare, restul locuitorilor daco-romani ramaand in fosta provincie, facand fata secolul urmator marilor migratii( sec III-VII) Autohtoni si migratori - dupa retragerea aureliana din Dacia, peste teritoriul fostei provincii au navalit diversi migratori: goti, huni, gepizi, slavi, avari, longobarzi, bulgari

- acesti migratori au lasat urme pe teritoriul tarii noastre( tezaure si necropole) fiind asimilati de autohtoni - slavii au patruns pe teritoriul tarii noastre incepand cu secolul VI lasand diverse urme( morminte, asezari) convietuind cu populatia daco-romana - in limba romana sau pastrat numeroase cuvinte de origine slava: Dambovita, Ialomita, Targoviste, Bistrita, Craiova, sabie, sulita, jupan, cneaz, voievod, vornic, postelnic, stolnic, boier, blajin, drag, cocos, plug, secara, staret, utrenie, vecernie, maslu

Formarea limbii romane

- cand Imparatul Aurelian a fost nevoit sa renunte la administrarea provinciei Dacia, idiomul latin era preponderent - dupa instalarea slavilor in nordul peninsulei balcanice si conflictul cu imperiul bizantin a dus la fragmentarea comunitatii locale vorbitoare de limba latina si despartirea de romanitatea lor nord-dunareana - in acest context apar dialectele limbii romane: daco-romani, aromani, istro-roman, megleno-roman - diferentele locale de mai mica importanta caracterizeaza diferite graiuri( oltenesc, moldovenesc, maramuresean) - pe baza graiului din Muntenia si sudul Transilvaniei in secolul XIX s-a format limba romana literara - limba slava a fost folosita de romani ca limba liturgica si limba de cancelarie - procesul de formare al limbii si poporului roman s-a incheiat in secolul VIII Romanii in izvoarele medievale - apar sub diverse denumiri: romani, vlahi, volohi, valahi, ulak, blachi, olah - Strategikon (tratat militar bizantin din secolul VII) - Constantin VII Porfirogenetul ( in lucratrea despre administrarea imperiului) - Kekamenos - Maise Chorenati - Joanes Kynamos - Anonimus Gesta Hungarorum - corespondenta dintre Ionita cel Frumos si Sfantul Scaun

Etnogeneza romanilor
- etnogeneza romanilor este un proces istoric indelungat, care a evoluat in mai multe etape si in care au avut loc schimbari ale conditilor istorice: raspandirea crestinismului, migratia popoarelor, formarea primelor formatiuni prestatale romanesti, formarea popoarelor vecine - procesul de etnogeneza si glotogeneza a intrat in atentia filologilor, istoricilor, etnologilor, arheologilor, etc - acestia au formulat argumente de ordin istoric lingvistic si arheologic - incepand cu secolul XVIII etnogeneza romanilor devine si o problema cu caracter politic - la baza etnogenezei stau doua teorii: teoria continuitatii, teoria reoseleriana( imigrationista) a) teoria continuitatii autohtonilor *continuitatea dacilor dupa 106 - argumente de ordin istoric si documentar ( Dio Cassius, Am. Marcelinus, Iordanes), Columna lui Traian, inscriptile-epigrafice; existent dacilor in trupe auxiliare romane din Siria, Panonia, Britania, dovezile toponimice, Napoca, Potaissa, Apullum, Porolissum; dovezi hidronimice- Alutus(Olt), Maris(Mures), Crisius, Tibiscus, Samus, Piretus;

descoperiri arheologice- asezari, necropole, obiect de uz caznic, ceramica, unelte, arme, etc; descoperite in Transilvania, Oltenia, Banat, etc *continuitatea daco-romanilor dupa 271 - dovezi arheologice - dovezi numismatice - dovezi epigrafice- inscriptii in limba latina ( ex: inelul de argint de la Micia Qvartine vivas! donariul de la Biertan- Ego Zenovius votum, posui) - dovezi lingvistice: toponimia, hidronimia - dovezi paleocrestine, principalii termeni crestini din limba romana sunt de origine latina: Dumnezeu(Domine Deus), cruce(crucix), inger(angel), Rusalii(rosalia), rugaciune(rugaris), Biserica(basilica) b) teoria roesleriana - istoricul Robert Roesler Studii istorice romanesti din 1871, formuleaza o serie de pareri fata de etnogeneza romanilor: dacii ar fi fost exterminati in razboi cu romanii cei 165 de ani de stapanire romana in Dacia ar fi fost insuficienti pentru romanizare - Imparatul Aurelian ar fi retras intrega populatie din Dacia la sud de Dunare - romanii ar fi un popor de pastori nomazi - ru exista stire care sa ateste prezenta romanilor la nord de Dunare in mileniul intunecat - la venirea ungurilor in Transilvania teritoriul ar fi fost pustiu - asemanarea unor cuvinte din limba romana cu cuvinte din limba albaneza - teoria roesleriana a fost combatuta de istorici romani ca: Mihail Kogalniceanu, A.D. Xenopol, B.P. Hasdeu, Grigore Tocilescu, Gh. I Bratianu, Vasile Pravan, Nicolae Iorga, D. Onciul -

E.R.-problema politica - cand spre sfarsitu secolului XVII primele semne ale unei constinte nationale moderne apar in intreaga Europa, problema originii poporului se transforma dintr-o problema istorica intr-o problema politica - situatia se complica in Transilvania din cauza tensiunii intre interesele dominatiei austriace si revendicarea natiunii maghiare - ambele in contradictie cu aspiratia natiunii romanilor - desi aproximativ 60% din populatia Transilvaniei era alcatuita din romani, acestia nu au facut parte din sistemul politic si confesional al Transilvaniei, fiind socotiti o natiune tolerata-admisa - intre 1697-1701 a avut loc unirea unei parti a romanilor ortodocsi din Transilvania cu biserica romano-catolica(greco-catolici) - la inceputul secolului al XVIII se dezvolta miscarea de emancipare nationala a romanilor prin memorile adresate curtii de la Viena de catre Episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu, iar apoi de reprezentatii Scolii Ardelene(Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Sincai, Ioan Budai Deleanu) - in 1791 este elaborat Supplex Libellus Valachorum carta a drepturilor romanilor din Transilvania

- dupa al 2 lea razboi mondial atat Ungaria cat si Romania au devenit state satelite ale URSS, teoriile staliniste despre caracterul imperialist al stapanirii sclavagiste romane si despre importanta civilizarii a slavilor in istoria Europei au modificat istoriografia - dupa 1965 odata cu venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu in domeniul istoriografiei romanesti s-a conturat un nou model de scrieie a istoriei prin revenirea la teoria dacismului - in perioada actuala Romania, Ungaria si Bulgaria sunt membre UE romanitatea romanilor este recunoscuta ca fapt istoric Sec XX intre democratie si totalitarism Ideologii si practici politice in Romania si Europa Ideologii si practici totalitare - cele doua razboaie mondiale au stat la originea aparitiei si proliferarii miscarilor si regimurilor totalitare - dupa 1918 au aparut miscari fasciste in Germania, Italia, Ungaria si Bulgaria - partide cu caracter fascist au aparut si in Romania, Spania, Portugalia, Belgia, Marea Britanie si Franta care afisau un nationalism agresiv, erau antiliberale, dar pana in 1945 au ajuns la putere doar in doua tari, respectiv URSS si Mongolia - partidele comuniste din perioada interbelica s-au organizat in Internationala comunista - victoria Uniunii Sovietice in al II-lea razboi mondial alaturi de coalitia antifascista a facut posibila ocuparea Europei C si de Rasarit, de catre armata sovietica si instaurarea comunismului dupa 1948 prin forta sau prin fraudarea alegerilor in Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Romania, Ungaria si E- Germaniei - dupa 1944 comunistii au preluat puterea cu sprijinul direct sau indirect al URSS in Iugoslavia, Albania, China, Coreea de N si Vietnam - ca si fascismul si comunismul era adversar al democratiei, pluralismului, drpturilor si libertatilor individuale - toate regimurile totalitare au lichidat orice forma de opozitie instituind dominatia partidului unic, au practicat cultul personalitatii liderului suprem( Musolini, Hitler, Stalin, Mao-Ze-Dong, N, Ceausescu) au terorizat , inchis si exterminat opozantii, au folosit intrumente de represiune prin politica KGB din URSS, Gestapo in Germania, Securitatea in Romania - au instituit propaganda de stat si organizatii de masa ca forma de indoctrinare - in fata acestor evolutii, statele democratice au avut o atitudine care a fluctuat in timp - dupa preluarea puterii politice de catre bolsevici in URSS o serie de state precum: Franta, Anglia, SUA si Japonia au intervenit direct sau indirect impotriva noului regim de la Moscova - in statele de extrema dreapta( Italia, Germania) marile puteri democratice au avut o politica conciliatorista - eforturi de limitare a influentei regimurilor totalitare s-au realizat prin aliante regionale( Mica Intelegere, Intelegerea Balcanica) sau prin tratatul Briand- Kellogg care avea ca scop izolarea statelor revizioniste - un rol important in perioada interbelica a avut Societatea sau Liga Natiunilor creata in 1919 cu sediul la Geneva, care urmarea eliminarea razboiului in rezolvarea divergentelor dintre state, rezolvarea pasnica a conflictelor, securitatea colectiva Statele democratice si politice de stavilire a comunismului - dupa al II lea razboi mondial desi fusesera aliate cu URSS statele democratice occidentale au inteles pericolul pe care il reprezinta totalitarismul comunist pentru reconstructia democratiei in Europa

- cu toate ca nu au putut impiedica instaurarea comunismului in Europa de E, SUA a initiat in 1947 politica de stavilire a expansiunii comunismului in V Europei si restul lumii - conceptia apartine diplomatului american G.F. Kennan si a fost initiata de presedintele american H Truman - in 1948 a fost adoptat planul Marshall prin care se acorda ajutor economic tarilor din V Europei ruinate de razboi - in 1949 SUA initiaza formarea unei aliante politico-militare NATO,menita sa riposteze oricarui atac din partea URSS - razboaiele purtate de SUA in Coreea(1950-1953) si Vietnam(1961-1975) au fost menite sa opreasca expansiunea comunismului in Asia de S Divizarea Europei - in (februarie 1945) are loc conferinta de la Ialta la care au participat presedintele american FD Roosevelt, premierul englez W. Churchil, secretarul general al PCUS, IU Stalin in cadrul caruia s-a hotarat divizarea Europei - state din C si E Europei au intrat sub influenta totalitarismului comunist( Romaniainfluenta sovietica 90%) - in 1961 se creaza zidul Berlinului - incepand cu anii 50 au loc in numeroase state europene miscari anticomuniste: RDG(1953), Ungaria(1956), Cehoslovacia(1968), Polonia(1980)-solidaritatea - Romania rezistenta din munti si revolutia din 1989 Falimentul sistemului comunist - perioada (1970-1989) au scos in evidenta falimentul economic al sistemului comunist - apar miscari de dizidenta(opozitie) in Polonia, Cehoslovacia, Romania, etc - aventura militara a URSS in Afganistan(1979-1988) s-a finalizat cu infrangerea URSS de catre Afganistan, aceasta din urma avand sprijinul SUA - dupa 1985 secretar general al PCUS a ajuns MS Gorbaciov, a inceput sa initieze reforme interne( glasnost, perestroica) - anul 1989 marcheaza sfarsitul regimurilor comuniste in Europa C si de Rasarit - in Polonia si Ungaria s-a realizat prin negocieri intre autoritatile comuniste si opozitie pentru restaurarea democratiei si pluralismului politic - in Cehoslovacia si RDG prin manifestari de strada, in Bulgaria prin demisia liderului, iar in Romania prin revolutia din (16-22 decembrie 1989) - in 1991 URSS s-a dizolvat, in locul sau s-a format Comunitatea Statelor Independente(CSI) - Mihail Gorbaciov a demisionat din toate functiile Constructia democratiei si ideologia totalitara in Romania Oameni, fapte, idei - conflictul dintre democratie si totalitarism s-a manifestat si in Romania, in perioada interbelica - la baza regimului democratic din Romania interbelica a stat Constitutia din 1923 care prevedea printre altele: separarea puterilor in stat, resprectarea drepturiloe si libertatilor cetatenestim pluralismul politic, etc - potrivit Constitutiei din 1923 forma de guvernamant a Romaniei a fost monarhia constitutionala - regii Romaniei: Carol I(1866-1914) > Ferdinand I (1914- 1927) > Mihai I (1927-1930)> sub regenta > Carol al II-lea (1930-1940)

> Mihai I (1940-1947) - pluralismul politic din Romania a facut posibil aparitia pe scena politica a partidelor extremiste - extrema dreapta a fost reprezentata de Legiuna Arhaghelului Mihail(1927) - a fost condusa de Corneliu Zelea Codreanu care s-a proclamat capitam al miscarii dupa modelul Italiei si Germaniei - legionarii au practicat antisemitismul, violenta fata de adversarii politici si fata de autoritati mergand pana la asasinate politice( I, Gh, Duca prim-ministrul liberal asasinat de legionari la (29 decembrie 1933) pe peronul garii din Sinaia) - in 1930 legiune isi schimba denumirea in Garda de Fier, condusa in continuare de Codreanu - extrema stanga( comunista) a fost reprezentata in Romania de PC format la (8 mai 1921) - primul presedinte a fost Gh. Cristescu - in 1924 PC a fost scos in afara legii, deoarece si-a insusit teza leninista potrivit careia Romania era un stat multinational si imperialist - PCR a reintrat in arena politica in 1944 - regimul comunist a fost singurul regim totalitar din Romania constituit pe deplin Etapele instaurarii comunismului - impunerea de catre URSS a unei guvernari procomuniste conduse de catre doctor Petru Groza- (6 martie 1945) - falsificarea alegerilor parlamentare in favoarea comunistilor (19 noiembrie 1946) - lichidarea opozitiei( PNL, PNT) in cursul anului 1947 - abdicarea silita a regelui Mihai I (30 decembrie 1947) - proclamarea Republicii Populare Romane(RPR) - partidul comunistilor s-a numit din 1948 Partidul Muncitoresc Roman(PMR), transformat in 1965 in PCR - tot in 1965 Republica Populara Romana devine Republica Socialista Romana(RSR) - PMR a fost pana la inceputul anilor 60 unul dintre cei mai fideli imitatori si aliati ai PC al URSS - comunistii au pus capat respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului - a inlaturat pluralismul politic, introducand partidul unic - a nationalizat industria, bancile, comertul si locuintele prin legea din (11 iunie 1948) - a desfiintat proprietatea privata in agricultura prin colectivizare desfasurata intre (19451962) - comunistiiau divizat industrializarea fortata - au copiat institutiile si practicile de represiune sovietice odata cu infintarea Securitatii - au creat un sistem concetrationar romanesc - dupa 1960 comunistii romani s-au distanta intr-o oarecare masura de URSS, mai ales in politica externa si a atenuar represiunea politica( 1964 au fost eliberati ultimii detinuti politici din Romania - PCR a ramas unul dintre cele mai conservatoare si nereformate partide comuniste din Estul Europei - in timpul lui N. Ceausescu, PCR a adoptat o ideologie nationalista agresiva si a impus cultul personalitatii liderului si a sotiei acestuia - revolutia din (decembrie 1989) a pus capat regimului comunist din Romania si a inaugurat reconstructia democratiei si a statului de drept in tara noastra Constitutile din Romania - in sec XIX au existat in principatele romane, mai multe acte cu caracter constitutional: > Regulamentele Organice > Conventia de la Paris > Statutul dezvoltator al conventiei de la Paris

- Regulamentele Organice au intrat in aplicare la (1 iulie 1831) in Tara Romaneasca si la (1 ianuarie 1832) in Moldova, ele erau aproape identice - principalele prevederi:> separarea puterilor in stat: puterea exectiva apartinea domnitorului ales pe viata si unui sfat administrativ alcatuit din sase membrii; puterea legislativa apartinea unui parlament unicameral numit Adunarea Obsteasca; puterea judecatoreasca apartinea organelor de judecata, iar instanta suprema era Inaltul Divan Domnesc > sistemul fiscal: se introduce un impozit unic numit capitatie; este definit si adoptat bugetul statului; erau desfintate vamile interne > modernizarea institutiilor: reformarea invatamantului, infintarea arhivelor statului - in baza Regulamentelor Organice au fost numiti domni in Moldova- Mihail Sturdza(1834-1849), iar in Tara Romaneasca- Al. D. Ghica(1834-1842) urmat de Gh. Bibescu(1842-1848) - Regulamentele Organice au ramas in vigoare pana in (1858) cand au fost inlocuite de Conventia de la Paris - Conventia de la Paris(1858) a avut loc in urma unei conferinte desfasurata la Paris si a avut rol constitutional pentru principatele romane - conventia prevedea posibilitatea unirii Principatelor Romane mai mult cu caracter formal, deoarece preciza alegerea a doi domni, doua parlamente si doua guverne - noul stat se va numii Principatele Unite ale Moldovei si Tarii Romanesti - conventia mai preciza egalitatea moldovenilor si muntenilor in fata legii si doua institutii comune Inalta Curte de Casatie si Justitie si Comisia Centrala, ambele cu sediul la Focsani - prin dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domn al Moldovei si Tarii Romanesti la (24 ianuarie 1859) sau pus bazele formarii statului roman modern - la (24 ianuarie 1862) noul stat va primii numele de Romania, iar in (iunie 1862) se va forma primul guvern unic al Romaniei condus de Barbu Catargiu - in timpul domniei lui Cuza(1859-1866) vor fi infaptuite mai multe reforme - statutul dezvoltat al Conventiei de la Paris este adoptat in (1864) si prevedea posibilitatea instaurarii autoritarismului domesc si formarea parlamentului bicameral prin infiintarea unei noi camere numite Corpul Ponderator( Senatul) Constitutia din 1866 Premise - la (2 mai 1866) a fost adus in tara printul Carol I - nevoia unei constitutii interne - proiectul de costitutie a fost elaborat de Consiliul de Stat si dicutat de Adunarea Constituanta - a fost sanctionata si promulgata de Domnitor, iar la (1 iulie 1866) a fost publicata in Monitorul Oficial Continuturi - stat si institutii - statul roman era indivizibil si teritoril statului era inalienabil - Romania devine monarhie constitutionala ereditara - constitutia nu pomenea nimic despre raporturile Romaniei cu imperiul otoman, acest fapt reprezinta o afirmare a independentei - constitutia romaneasca a avut ca model constitutia din Belgia(1831) considerata atunci, cea mai liberala din Europa - principii - suveranitatea nationala - guvernarea reprezentativa si responsabila

- responsabilitatea ministeriala - principiul separarii puterilor in stat - puterile statului - executiva reprezentata de Domn si de Guvern - legislativa reprezentata de Parlament, cu structura bicamerala Adunarea Deputatilor si Senat - judecatoreasca reprezentata de tribunale si Inalta Curte de Casatie si Justitie - Domnitorul avea urmatoarele atributii: > numeste si revoca ministrii > are drept de amnistie politica > numeste si confirma in toate functiile publice > bate moneda si confera decoratii > este comandantul suprem al armatei > are drept de initiativa legislativa, sactioneaza si promulga legile > are drept de veto > declara pace si razboi - atributile Parlamentului: > are drept de initiativa si sanctionare a legilor > are dreptul de interpelare a guvernului > acorda si retrage increderea guvernului > adopta bugetul - drepturi si libertati cetatenesti - libertatea asocierii - libertatea persoanei - libertatea constiintei, cuvantului, presei, tipareului - proprietatea privata este sacra si inviolabila - dreptul la educatie - inviolabilitatea domiciliului - sistemul electoral - avea la baza votul cenzitar - pentru Adunarea Deputatilor, alegatorii se imparteau in patru colegii, iar pentru Senat in doua colegii - erau si cateva exceptii de la regula censului, profesiunile liberale( avocat, medic, profesor, functionar de stat, ofiteri in retragere) - caracteristici si importanta - constitutia din (1866) a suferit mai multe modificari in timp: > (1879) modificarea Art. 7 care va preciza atribuirea cetateniei romane si pentru locuitorii de alte confesiuni decat cea crestina >(1884) dupa ridicarea Romaniei la rang de regat se va modifica sistemul electoral prin reducerea numarului de colegii din Adunarea Deputatilor de la patru la trei >(1917) apare un proiect de revizuire a constitutiei pe baza dreptului la vot universal si reformei agrare - constitutia din (1866) reprezinta prima constitutie interna romaneasca avand ca model constitutia belgiana, cuprindea 8 Titluri si 133 de Art. - a initiat un guvernamant mixt, parlament, rege Constitutia din 1923 Premise - marea unire din (1918) - infaptuirea unor reforme: votul universal si reforma agrara - diversitatea partidelor politice

- mutatile economico-sociale( progresele in societatea romaneasca) - noul context european - constitutia a fost promulgata de regele Ferdinand I la (28 martie 1923) Continuturi - state si institutii- statul= stat national, unitar si indivizibil - statul oferea un statut aparte Bisericii greco-catolice privilegiata - apare Consiliul Legislativ, care trebuia sa avizeze legile - principii- aceleas cu cele din 1866 - drepturi si libertati cetatenesti- bogatiile subsolului deveneau proprietate de stat - caile de comunicatii, apele, spatiul aerian apartineau domeniului public - proprietatea era doar garantata de stat - sistemul electoral- votul universal( barbatii peste 21 de ani) - se afirmau drepturile minoritatilor prin idea de egalitate fara deosebire de origine etnica, religie, sex si limba - se exceptau de la vot femeile, magistratii, ofiterii superiori - caracteristici si importanta- modificarea sistemului electoral (1926) prin introducerea primei electorale - consolida separarea puterilor in stat - avea un caracter liberal, valorifica cea mai mare parte a constitutiei din 1866 - a fost cea mai inaintata constitutie din istoria Romaniei si printre cele mai avansate din Europa - a constituit baza functionarii regimului democratic din perioada interbelica, din Romania Constitutia din 1938 Premise - in (1938) s-a instauratregimul de autoritate monarhica a lui Carol II - a fost elaborata de Istrate Micescu - s-a bazat pe critica regimului pluripartidist si pe doctrina Corporatismului( intaietatea atribuita puterii executive) - a fost adoptata la (20 februarie 1938), supusa plebiscitului si promulgata la (27 martie 1938) Continuturi - principii- principiul suprematiei regelui - erau desfintate principiul suveranitatii poporului si al separarii puterilor in stat( Parlamentul are rol decorativ, regele domneste si guverneaza) - drepturile si libertatile cetatenesti- erau mentinute formal si desfintarea partidelor politice - infiintarea primului partid unic din Romania( Frontul Renasterii Nationale) - sistemul electoral- dreptul de vot era acordat persoanelor peste 30 de ani, inclusiv femeilor, dar numai stiutorilor de carte Caracteristici si importanta - a fost expresia unui abuz de putere, a emanat dinspre puterea executiva, nu dinspre cea legislativa

- s-a guvernat mai ales prin decret, lege dat de rege - a ramas in vigoare pana in (6 septembrie 1940) - intre (1940-1944) in timpul dictaturilor legionare si militare a lui Ion Antonescu, in Romania nu au mai existat constitutii Constitutiile comuniste Caracteristici generale - au existat trei constitutii(1948, 1952, 1965) - toate aceste constitutii au avut la baza constitutia soviectica din (1936) - aceste constitutii rup legatura cu constitutile anterioare - principiile suveranitatii nationale si principiul reprezentativitatii sunt inlocuite cu principiul puterii poporului - pluripartidismul este inlocuit cu partidul unic, care devenea forta conducatoare: Partidul Muncitoresc Roman(PMR 1948-1965), si apoi Partidul Comunist Roman(PCR 19651969) - principiul separarii puterilor in stat este eliminat - Marea Adunare Nationala(MAN) este organul suprem al puterii in stat, un parlament unicameral, iar membrii sai sunt alesi prin vot universal de pe listele PCR - puterea executiva este detinuta de Consiliul de Stat caruia in (1974) i se adauga functia de presedinte al Republicii Socialiste Romane(RSR) - drepturile si libertatile cetatenesti sunt mentinute formal si mult ingradite - apare censura, proprietatea colectiva si planificarea economica( pe 1 an apoi cincinal) Constitutia din 1948 - apare in timpul regimuluid e ocupatie sovietica - puterea este preluata de catre comunisti - ea legitima regimul Republicii Populare Romane(RPR) - a fost adoptata in (aprilie 1948) - state si institutii- forma de guvernamant: Republica Populara - statul era unitar, independent si suveran( avea un caracter propagandistic) - principile separarii puterilor in stat cuprindeau: puterea legislativa(MAN) si puterea executiva (Consiliul de Ministrii) - drepturile si libertatile cetatenesti erau prevazute formal - sistemul electoral- vot universal de la 18 ani - egalitatea in drepturi a femeilor cu barbatii - nu aveau drept de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile si politice, persoanele nedemne Constitutia din 1952 - statul era democrat popular, bazat pe dictatura parlamentului in alianta cu taranimea - principii- principiul suveranitatii nationale este inlocuit cu puterea populatiei( alianta dintre clasa muncitoare si taranimea muncitoare) - se introduce centralismul democratic - planificarea nationala, activismul social si politic al cetatenilor - drepturi si libertati cetatenesti sunt aceleas cu constitutia precedenta - constitutia din 1952 reliefeaza procesul de stalinizare si sovietizare a tarii Constitutia din 1965 - in 1965 puterea este preluata de catre Nicolae Ceausescu, numele se transforma din RPR in RSR, iar cel al PMR in PCR

- a intrat in vigoare in (august 1965) - principii- principiul suveranitatii poporului este exercitat prin MAN - Consiliul de Stat devine organul principal al puterii de stat - drepturi si libertati cetatenesti- proprietatea socialista - sistemul de vot: vot universal, direct, egal si secret, de la 18 ani - nu mai sunt prevazute restrictii in legatura cu exercitatea votului - libertatea cuvantului, presei, intrunirilor, demonstratiilor era acceptata cu conditia sa nu fie folosita impotriva societatii si a interesului celor ce muncesc - in (1974) apare functia de presedinte al RSR, Nicolae Ceausescu - constitutia din (1965) a legitimat regimul socialist, a consacrat rolul politic conducator al PCR, a consfintit caracterul socialist al proprietatii si economiei, statul devenind proprietar al bogatiilor de orice natura - presedintele RSR a fost ales de MAN, reprezenta puterea de stat in relatiile interne si internationale - prezida Consiliul de Ministrii, era comandantul suprem al armatei, conferea decoratii, numea si revoca ministrii, incheia tratate internationale, proclama starea de necesitate in caz de urgenta

III. Statul si politica Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc(sec. IX- XIII) Intemeierea statului medieval romanesc

Trasaturi generale - constituirea statelor medievale romanesti reprezinta un moment esential in evolutia politica a teritoriului de la Nord de Dunare - in cadrul statuli se regasesc romanii si migratorii precum si diferite influente de tip slav si bizantin - la baza sa stau obstile satesti, campurile, ocoalele, codrii, tarile, care se regasesc in formatiunile politice prestatale: jupanate, cnezate si voievodate, locuite de romani si slavi - in interiorul statului medieval apare o nobilime feudala maiores teraes si se desfasoara procesul de aservire a taranilor - conditiile preliminare constituirii statelor vizeaza: existenta unui centru unificator condus de un lider politic si militar, un nivel de dezvoltare social-economica si o forta armata, care sa asigure controlul teritoriului - factorii care stau la baza genezei statelor medievale sunt: - cresterea demografica - progresul activitatilor economice - stratificarea societatii - contextul extern favorabil - statele medievale romanesti se constituie pe fondul afirmarii in vecinatatea lor a unor noi state( Ungaria, Cehia, Servia, Taratul Bulgar, Rusia Kieveana) si al trecerii ultimilor migratori( sec IX-XIII): maghiarii, pecenegii, cumanii, uzii, tatarii - procesul genezei statelor medievale romanesti s-a desfasurat i urmatoarele conditii externe: - cucerirea maghiara ( 2*1/2 sec XI- Transilvania) - slabirea autoritatii Hoardei de Aur - tendintele expansioniste ale Ungariei la Sud si Est de Carpati - statele medievale s-au nascut si din necesitatea garantarii unei functionari a activitatilor economice dea lungul drumului comercial care lega Europa Apuseana de Orient - odata constituite statele si obtinerea independetei, se trecea la edificarea institutilor politice( domnia, sfatul domnesc, adunarea reprezentativa, administratia, etc) - apare o ierarhie politica si sociala, despre care oamenii cred ca este opera lui Dumnezeu si o accepta ca atare; la baza ei se afla ascultarea pe care supusii o datoreaza conducatorului in baza contractului de vasalitate Formatiuni politice prestatale - primele autonomii locale sunt atestate prin izvoare istorice narative si descoperiri arheologice Spatiul intracarpatic - in secolul IX in lucrarea Gesta Hungarorum(Faptele ungurilor) a lui Anonimus sunt precizate trei formatiuni politice prestatale: - Menumorut(Crisana)- Biharea - Gelu(Transilvania)- Dabaca - Glad(Banat)- Cuvin - notarul relateaza interesul manifestat de ducele maghiar Arpad, fata de bogatia acestor teritorii

- aceste formatiuni sunt anihilate de interventia maghiara incepand cu secolul X - in secolul XI un izvor biografic Legenda Sfantului Gerard si cronica rusa a lui Nestor Poveste vremurilor de demult atesta doua formatiuni politice continuatoare ale primelor - Gyla- Transilvania- Balgrad(Alba-Iulia) - Ahtum- Banat- Morisena(Cenad) Spatiul Sud de Carpati - in Diploma Cavalerilor Ioaniti(1247) sunt amintite cinci formatiuni politice prestatale: - Banatul de Severin- Mehedinti - voievodatul lui Litovoi- Dolj - voievodatul lui Seneslau - cnezatul lui Ioan - cnezatul lui Farcas Spatiul E de Carpati - intre secolele IX-I izvoarele istorice desemneaza cu denumire de codrii, campurim ocoale, cobale urmatoarele formatiuni politice: - codrii Orheiului, Lapusnei, Cosminului - campul lui Dragos, Vlad - ocoale: Campu Lung, Vrancea - cobale: Dorohoi, Neamt, Bacau, Vaslui Spatiul Dunare- Marea Neagra - in secolul X izvoarele arheologice si epigrafice atesta doua formatiuni politice: - jupanatul lui Dimitrie(inscriptia din localitatea Mircea Voda 943) - jupanatul lui Gheorghe(descoperirea din complexul arheologic Basarabi) - pentru secolul XI in lucrarea Alexiada scrisa de Ana Comnana, sunt amintitie trei formatiuni politice prestatale: -Tathos, Satza, Seslav - in (1230) este atestata Tara Cavarnei Formatiunile de la Sud de Dunare - sunt formatiuni prestatale ale romanilor denumiti vlahi, precum: Vlahia de Sus, Vlahia de Jos, Tera Blachorum Formarea voievodatului Transilvaniei - a fost un proces complex si indelungat - formarea voievodatului Transilvaniei este demonstrata prin mai multe izvoare istorice: - Gesta Hungarorum- Anonimus - Legenda Sfantului Gerard - Carmen Miserabile(cantec de jale) al canonicului oradean Rogerius- se aminteste marea invazie tataro-mongola(1240-1241) - izvoarele istorice atesta existenta in Transilvania la inceputul Evului Mediu, a unor formatiuni politice prestatale ( vezi spatiul intracarpatic) - acestea opun rezistenta patrunderii maghiarilor in interiorul arcului carpatic - deplasarea maghiarilor in Transilvania, se desfasoara lent din directia Nord-Vest incepand cu a doua jumatate a secolului XI - odata patrunsi in Transilvania maghiarii incep organizarea provinciei - monarhii maghiari incearca sa impuna in Transilvania sistemul feudalismului apusean, acorda pamanturi si privilegii, colonizeaza populatii straine din motive economicem militare si religioase - astfel si instaureaza noi forme de organizare administrativa: comitatele, scaunele si districtele

- in plan politic s-a incercat impunerea principatului dovedita printr-un document istoric, care il atesta pe Mercurius princeps Ultrasilvana(1111-1113) - in acelas document este atestat Simeon, Episcopul Romano-Catolic al Transilvaniei - dupa sase decenii in conditiile in care institutia principatului nu se dovedeste viabila, se revine la veche formula de voievodat, documentele istorice amintesc (1176) pe Leustachius Voievod - voievodul Transilvaniei este vasal regelui Ungariei si se bucura de autonomie - forma de organizare politica- voievodat- se va mentine pana in (1541) cand Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana - in regiunile de granita continua sa vietuiasca tarile locuite de romani: Tara Fagarasului, Tara Hategului, Tara Maramuresului, etc - acestea pastreaza largi autonomii, dar incalcarea autonomiilor in timpul regilor angevini, grabeste fenomenul descalecatului la Sud si Est de Carpati - pentru consolidarea stapanirii in Transilvania, regii maghiari vor coloniza din motive economice, militare si religioase, diferite popoare straine: secuii, sasii si cavalerii teutoni - secuii inruditi cu maghiarii se aseaza la inceput in Crisana, apoi in regiunea MuresTarnave, iar in final in Sudul si Estul Transilvaniei fiind colonizati din motive economice si militare - sasii originari din zona Rin, Saxonia se stabilesc in Centrul si Sudul Transilvaniei( Bistrita, Orastie, Brasov, Sibiu, Sighisoara, Medias, etc) cu scop mai ales economic, adica dezvoltarea oraselor - cavalerii teutoni au fost un ordin militaro-calugaresc aparut in timpul cruciadelor timpurii, sau stabilit in Tara Barsei din motive religioase si militare - in (1225) regele Ungariei, Andrei al II-lea ii alunga din Tara Barsei - aspectul etnic al Transilvaniei sufer modificari alaturi de romanii majoritari vor convietuii in Transilvania medievala: maghiari, sasi si secui - in conformitate cu caracterul de regi apostolici conducatorii Ungariei au sustinut Biserica Catolica - in (1366) regele Ludovic cel Mare emite diplome regale prin care conditioneaza calitatea de nobil, de apartenenta la catolicism - incepe de acum excluderea romanilor din viata politica a Transilvaniei, considerati schismatici - viata politica din Transilvania este dominata in Evul Mediu de cele trei natiuni privilegiate( maghiari, secui, sasi) care au alcatuit o alianta in (1437) numita Unio Trium Natiorum , iar din secolul XVI in contextul reformei religioase, de cele patru religii recepte(admise) catolici, luterani, calvini, unitarieni - romanii din punct de vedere etnic si confesional au fost considerati tolerati, admisi Formarea Tarii Romanesti - dupa instaurarea controlului in Transilvania, regalitatea ungara isi indreapta privirile asupra zonelor de la Sud de Carpati - prezenta cumanilor si marea invazie tataro-mongola(1241) ii determina pe regii maghiari, sa colonizeze cu scop de aparare in zonele de granita pe cavalerii teutoni(Tara Barsei), iar apoi pe cavalerii ioaniti(zona Banatului) - realitatile de la Sud de Carpati, ne sunt prezentate in Diploma Cavalerilor Ioaniti(2 iulie 1247) unde sunt prezentate cinci formatiuni politice prestatale - prima etapa a intemeierii Tarii Romanesti porneste de la voievodatul lui Litovoi, care incearca sa se rupa de suzeranitatea maghiara, dar este infrant si cade in lupta(1277) probabil in zona Tarii Hategului, iar fratele sau pe nume Barabt este luat prizonier, apoi se rascumpara pe o suma mare de bani - traditia istorica vorbeste in aceste conditii despre descalecatul lui Negru Voda din Fagaras, la Campul Lung Arges(1290)

- a doua etapa porneste de la voievodatul lui Seneslau, iar in (1307) izvoarele amintes de Valahia nord-dunareana, si pe Tihomir mare voievod si domn - a treia etapa o reprezinta obtinerea independentei Tarii Romanesti si formarea statului propriu-zis - in centrul aceste etape este Basarab I(1310-1352), initial se afla sub suzeranitatea coroanei maghiare pentru Banatul de Severin - Basarab I unifica formatiunile politice din bazinul Oltului si isi extinde controlul si asupra unei zone de la Nordul Deltei Dunarii, numit de atunci Basarabia - in (1330) regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, intreprinde o expeditie la Sud de Carpati, motivata de refuzul lui Basarab I de a platii tributul si inainteaza sprea Curtea de Arges, capitala Tarii Romanesti - intre (9-12 noiembrie 1330) are loc batalia de la Posada finalizandu-se cu victoria lui Basarab I si obtinerea independentei Tarii Romanesti - evenimentul este reprezentat in Cronica pictata de la Viena - etapa a patra a intemeierii Tarii Romanesti este consolidarea institutiilor tarii - Nicolae Alexandru Basarab(1352-1364) se intituleaza domn autocrat si pune bazele Mitropoliei Tarii Romanesti sau a Ungrovlahiei(1359) - primul mitropolit a fost Iachint de Vicina - Vladislav Vlaicu(1364-1376) bate primele monede pune bazele primelor institutii politice - (1366) accepta suzeranitatea maghiara, cedeaza Banatul de Severin primind in schimb Fagarasul si Amlasul din Transilvania, ca posesiuni - (1367) participa in Bulgaria la prima confruntare antiotomana Formarea Dobrogei - s-a realizat prin unificarea formatiunilor prestatale in jurul unui nucleu reprezentat de Tara Cavarnei, cu centrul la Caliacra - in secolul XIV se impune despotul Balica, care se amesteca in luptele civile din imperiul bizantin - intemeietorul statului dobrogean este Dobrotici( 1354-1386) acesta unifica sub autoritatea sa teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra cu capitala la Caliacra - este recunoscut la inceput ca strateg iar mai apoi ca despot de catre imparatii bizantini - Dobrotici este urmat de fii sai Ivanco si Terter, pentru ca in final, in (1389) Dobrogea sa ajunga sub conducerea domnului Tarii Romanesti, Mircea cel Batran - din (1417) Dobrogea este ocupata de imperiul otoman, care o va detine pana in (1878) Formarea Moldovei - la inceputul Evului Mediu izvoarele istorice mentioneaza in zona de la Est de Carpati, unele formatiuni politice, tari, codrii, campuri, cobale - la baza constituirii Moldovei sta un dublu descalecat - prima etapa a intemeierii Moldovei il are in centru pe voievodul maramuresan Dragos, care a intemeiat o marca de aparare impotriva tatarilor numita, Moldova Mica, cu centrul la Baia(1352-1353) - urmasii sai Sas si Balc, mentin raportul de dependenta fata de regatul ungar ceea ce va determina izbucnirea unei revolte (1359) - profitand de acest moment, un alt voievod Bogdan din Cuhea, trece muntii si ii alunga pe urmasii lui Dragos - in urma luptei cu armata ungara, Bogdan, intemeiaza statul Moldovei si obtine independenta fata de regatul Ungariei(Cronica lui Ioan de Tarnave) - in timpul urmasilor acestuia, se pun bazele institutiilor statului moldovean (Latcu, Petru I Musat, Roman I Musat) Institutii medievale in spatiul romanesc

Transilvania - integrata politic, regatului maghiar, Transilvania cunoaste o organizare institutionala de tip occidental - in evolutia politica a Transilvaniei se disting trei etape: - voievodatul( secolul XI- 1541) - principatul autonom sub suzeranitate otomana( 1541-1699) - stapanirea habsburgica(1699-1867) - in perioada voievodatului, institutia centrala era reprezentata de voievod, care era reprezentantul regalitatii maghiare, iar in Transilvania isi mentine autonomia si individualitatea in cadrul regatului Ungariei - voievodul era ajutat de un vicevoievod si de o cancelarie, principalele atributii erau militare, judecatoresti si administrative - isi exercita controlul asupra comitatelor - dupa infrangerea armatei ungare, de catre turci, la Mohacs(1526) si prabusirea regatului Ungar(1541), Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomana - institutia voievodului dispare , locul sau este luat de principe, ales de Dieta( adunare reprezentativa) si confirmat de catre Poarta - principele avea largi atributii in politica externa( declara razboi, incheie pace, acrediteaza misiuni diplomatice, primeste delegatii) - in perioada principatului se mentineau vechile autonomii locale, iar in Transilvania se introduce sistemul tolerantei religioase - romanii nu mai faceau parte din (1437) din sistemul natiunilor privilegiate, iar din a doua jumatate a secolului XVI, pe fondul reformei religioase, religia Ortodoxa nu mai facea parte din religiile recepte, ci era doar o religie tolerata - sfarsitul secolului XVII marcheaza instaurarea regimului habsburgic in Transilvania - functia de principe al Transilvaniei este preluata de imparatul Austriei - conducerea propriu-zisa a Transilvaniei este preluata de un guberniu alcatuit din 12 consilieri, condus de un guvernator militar, cu sediul la Sibiu - Dieta isi restrange din atributii - baza legala si constitutionala a Transilvaniei a fost Diploma Leopoldina(1691) aceasta consfintea statutul juridico-politic al Transilvaniei, bazat pe cele trei natiuni privilegiate( maghiari, sasi, secui) si pe cele patru religii recepte( catolici, calvini, unitarieni, luterani) - romanii raman in continuare tolerati-admisi din punctul de vedere etnic si confesional Organizarea administrativ-teritoriala - comitatele(Bihor, Cluj, Alba, Timis, Dabaca, Arad, Tarnave, etc.) - districtele: secuiesti, sasesti - scaunele: secuiesti - romanii raman organizati in vechile autonomii numite tari( Tara Fagarasului, Amlasului, Maramuresului, etc) Organizarea bisericeasca - in Transilvania pana la reforma religioasa existau biserica Catolica si biserica Ortodoxa - in (1366) prin diplomele regale ale regelui Ludovic I, calitatea de nobil in regatul Ungariei era conditionata de apartenenta la catolicism - biserica Ortodoxa din Transilvania a fost sustinuta de domnitorii romani din Tara Romaneasca si Moldova - ortodoxii din Transilvania erau in grija Mitropolitului Tarii Romanesti - un eveniment religios important are loc la sfarsitul secolului XVII- unirea unei parti a romanilor din Transilvania cu biserica Romano-Catolica in urma hotararii sinoadelor dintre (1697-1701 Tara Romaneasca si Moldova 1. Institutii centrale

 Domnia - are caracter ereditar electiv( in Evul Mediu au existat doua dinastii Musatinii-Moldova, Basarabii- Tara Romaneasca) - sistemul electiv functiona cu conditia ca alegerea sa se faca din randul familiei domnitoare - exista si sistemul asocierii la domnie - domnia avea si o legitimare divina, domnul fiind considerat trimis al lui Dumnezeu pe pamant( Io- cel ales de Dumnezeu) - mare voievod insemna conducator suprem al armatei, domn- stapanul tarii si al locuitorilor acesteia - principalele atributii ale domnitorilor: politice, militare, administrative, judecatoresti, financiare, funciare - in Evul Mediu domnia a avut un rol esential in lupta antiotomana - incepand cu secolul XVIII in contextul instaurarii regimului fanariot, domnia pamanteasca dispare, domnitorii fiind numiti de Inalata Poarta, dintre grecii din Fanar Sfatul Domnesc - era alcatuit la inceput din marii boieri, iar apoi din boierii cu dregatorii - principalii dregatori: - vornicul- seful curtii domnesti - logofatul- seful cancelariei domnesti - vistiernicul- seful finantelor - spatarul- purtatorul de spada al domnului - postelnicul- cordona activitatea diplomatica - cele mai importante functii erau: banul Craiovei( Tara Romaneasca) si portarul Sucevei( Moldova) - sfatul domnesc avea un rol consultativ, participa la incheierea tratatelor si isi dadea acordul asupra decizilor domniei - incepand cu secolul XVI, sfatul se numea divan Adunarea starilor privilegiate - purta numele adunarea tarii, era formata din marii boieri, clerul inalt, boierimea mica si mijlocie, oraseni - se convoca cu ocazii speciale( alegerea domnului, declansarea razboiului) 2. Armata - cuprinde doua forme militare: oastea mica( cea permanenta) si oastea mare( formata din intreaga populatie apta de lupta) - un rol important in sistemul defensiv l-au avut cetatile de aparare, situate in general pe granite(Moldova- Soroca, Hodin, Cetatea Alba, Chilic; Tara Romaneasca- Braila, Turnu, Giurgiu,etc) 3. Organizarea administrativa - Tara Romaneasca era impartita in judete, iar Moldova in tinuturi 4. Biserica - reprezenta puterea suprema in plan spiritual, are un rol important in viata sociala, juridica si culturala, s-a organizat dupa modelul bizantin, cu anumite influente slave - cea mai inalta functie era Mitropolitul, al doilea om in stat - in Tara Romaneasca, Mitropolia s-a organizat in(1359) in timpul lui Nicolae Alexandru Basarab cu centrul la Curtea de Arges, iar in Moldova s-a format in (1387) in timpul lui Petru I Musat, cu sediul la Suceava, recunoscuta insa in (1401) de catre Patriarhia de la Constantinopol, in timpul lui Alexandru cel Bun

Statul roman modern de la proiect politic la realizarea Romaniei Mari (secolele XVIII-XX) - statul roman modern inainte de a devenii o realitate institutionalizata a fost imaginat ca proiect politic de generatii intregi, de ganditori sau oameni politici - acest proiect a inceput sa se contureze in secolul XVIII - proiectul politic s-a raportat la realitatile autohtone, la raportul de forte dintre marile puteri ale timpului - contestarea domniilor fanariote s-a facut pe calea pamfletelor si a memorilor politice - momentele de varf au fost perioada (1769) si (1821-1831) - reformele preconizate vizau: - reorganizarea administrativa - refacerea potentialului distrus al tarii - desfiintarea venalitatii functiilor - instituirea unui sistem modern de retribuire a dregatorilor - introducerea responsabilitatilor lor - liberalizarea comertului - sprijinirea dezvoltarii mestesugurilor si a manufacturilor - dezvoltarea invatamantului - apararea proprietatii private - egalitatea cetatenilor in fata legii - libertatea cuvantului si tiparului - dreptul de asociere si deplasare inafara granitelor tarii - un exemplu de proiect politic in acest sens a fost proiectul de constitutie a lui Ionica Tautul(1822) - in ceea ce priveste forma de guvernamant, majoritatea memorilor opteaza pentru un regim monarhic in varianta romaneasca, domnia - ca tipuri de regim monarhic se propun absolutismul cu varianta despotismului luminat - teoria monarhiei constitutionale se bucura de o larga popularitate in principatele romane Tudor Vladimirescu si domniile pamantene - in ultimul deceniu al epocii fanariote(1810-1821) lumea crestina S-E europeana intra intr-un proces de radicalizare politica - o societate secreta- Eteria-(formata in 1814, la Odessa de trei negustori greci) - avea scopul eliberarii grecilor cu sprijinul Rusiei pe fondul unei rascoale generale a crestinilor din Balcani - miscarea a atras in randul sau si boierimea romaneasca inclusiv pe Tudor Vladimirescu - in (ianuarie 1821) Tudor a fost investit cu conducerea militara a rascoalei cu scopul inalturarii regimului fanariot si a semnat de asemenea o conventie militarea cu eteristii, cu scopul indepartarii domniei otomane - documentele miscarii conduse de Tudor sunt alcatuite dintr-o seama de proclamatii( Proclamatia de la Pades, Proclamatia catre bucuresteni) si din Cererile Norodului Romanesc - documentele prezentau un program politic si unul social - interventia otomana in (mai 1821) a pus capat miscarii conduse de Tudor - in (septembrie 1822) Inalta Poarta accepta restaurarea domniilor pamantene prin numirea lui Grigore Dimitrie Ghica(Tara Romaneasca) si a lui Ionita Sandu Sturdza(Moldova) - revenirea la domniile pamantene a determinat schimbarea de regim politic in masura in care domnia devine nationala - institutia politica in masura in care domnia devina nationala - institutiile politice nu sau schimbat pana in (1831) odata cu adoptarea Regulamentelor Organice

- nevoia de reorganizare interna era recunoscuta si in principalele acte internationale referitoare la Principatele Romane, de exemplu Tratatul de la Andrianopol(1829) Regulamentele Organice si domniile regulamentare - Regulamentele Organice intrate in vigoare in principatele romane intre (1831-1832) au constituit primul asezamant constitutional din Principatele Romane - intre (1828-1834) Principatele Romae sau aflat sub ocupatia rusa - in (1834) au fost numiti domni, Alexandru Ghica (Tara Romaneasca 1834-1842) si Mihail Sturdza ( Moldova 1834-1849) - acuzat de abuzuri si lipsa de autoritate, Alexandru Ghica a fost destutuit si inlocuit cu Gheorghe Bibescu - singurul domn ales in conformitate cu Regulamentele Organice(1842-1848) - aceste trei domnii se numesc regulamentare - domnii regulamentari au aplicat programe reformatoare la nivel institutional - in timpul domniilor regulamentare a crescut nivelul de civilizatie prin influentele venite dinspre Europa Occidentala Anul 1848 in tarile romane - revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca se inscrie in valul de miscari revolutionare care a cuprins Europa in ( primavara 1848)- Franta, Statele Italiene, Statele Germane, Imperiul Habsburgic, Ungaria - in Moldova si Tara Romaneasca revolutia de la (1848-1849) a fost opera intelectualilor pasoptisti, un grup deosebit de omogen apartinand clasei mijlocii, care au studiat in strainatate - intelectualii pasoptisti au cunoscut modelul politic, economic si cultural al Europei Occidentale, pe care doreau sa-l aplice si in tarile romane - intelectualitatea pasoptista adera la idea moderna de natiune si este atasata telurilor nationale( unitatea, atonomia, politica) - evenimentele revolutionare izbucnesc in (martie 1848) in Moldova, de unde se vor raspandii si in celelalte tari romane Documentele programatice ale revolutiei pasoptiste - Moldova(27 martie 1848) are loc o adunare la hotelul Petersburg din Iasi, unde este prezentat documentul programatic Petitiunea Proclamatie in numele tuturor starilor Moldovei prezentat de Vasile Alecsandri - (12 mai 1848) la Brasov este adoptat cel mai radical program de catre Vasile Alecsandri si Costache Negri, intitulat Printipiile noastre pentru reformarea patriei - ( august 1848) la Cernauti este adoptat program de catre Mihail Kogalniceanu, intitulat Dorintele Partidei Nationale din Moldova - Tara Romaneasca(9 iunie 1848) este prezentat documentul programatic Proclamatia de la Islaz de catre Ion Heliade Radulescu - Transilvania(3-5 mai 1848) are loc marea adunare nationala de la Blaj, unde este adoptat de catre Simion Barnutiu, documentul programatic intitulat Petitiunea Nationala in 16 puncte - Banat(15 iunie 1848) la Lugoj, este adoptat documentul intitulat Petitia neamului roman din Ungaria si Banat de catre Eftimie Murgu - Bucovina(20 mai 1848) este adoptat la Cernauti, documentul Petitia tarii de catre Eudoxiu Hurmuzachi Moldova- Petitiunea proclamatie, cereri: - sfanta pazire a Regulamentelor Organice - modernizarea statului( functiile obtinute pe merit) - desfintarea pedepselor corporale - reforma scolilor - drepturi si libertati cetatenesti( desfintarea cenzurii, siguranta persoanala) - responsabilitatea ministeriala

- stavilirea coruptiei - grabnica imbunatatire a situatiei taranilor - documentul are un caracter liberal, moderat -Printipiile noastre pentru reformarea patriei, cereri: - desfintarea boierescului si a oricaror altor dari - desfintarea tuturor privilegiilor - egalitatea in drepturi civile si politice - unirea Moldovei cu Tara Romaneasca - emanciparea taranilor si depagubirea lor prin improprietarire - documentul are un caracter liberal, radical -Dorintele Partidei Nationale, cereri: - desfintarea privilegiilor - egalitatea in fata legilor - instructie egala si gratuita - libertatea intrunirilor - desfintarea rangurilor boieresti - libertatea cuvantului - contributie generala - unirea Moldovei cu Tara Romaneasca - emanciparea taranilor si improprietarirea lor cu despagubire Tara Romaneasca-Proclamatia de la Islaz, cereri: - egalitatea drepturilor politice - adunare generala reprezentativa - domn responsabil ales pe 5 ani din toate starile sociale( apropiere de idea republicana) - contributie generala - instructie egala - drepturi si libertati cetatenesti - dezrobirea robilor tigani - emanciparea izraelitilor - autonomia in raport cu imperiul otoman - desfintarea protectoratului rus - emanciparea clacasilor si improprietarirea cu despagubire Transilvania-Petitia Natioanala, cuprinde 16 articole si toate incep cu formula natiunea romana, cereri: - recunoasterea natiunilor romane, a limbii romane si a Biserici Ortodoxe - libertatea personala - scoli in limba romana - desfintarea iobagiei fara nici o despagubire - respingerea anexarii Transilvaniei la Ungaria Bucovina-Petitia tarii, cereri: - autonomia Biserici Ortodoxe - dieta reprezentativa - conducere proprie in administratie, justitie si politica - libertatea presei - desfintarea clacasiei - autonomia Bucovinei Banat-Petitia neamului romanesc, cereri: - autonomia Biserici Ortodoxe - limba romana limba oficiala - recunoasterea natiunii romane, autonomie - emanciparea clacasilor prin despagubire Unirea principatelor romane

- obiectivul central al revolutilor pasoptiste romanesti a fost unirea Moldovei cu Tara Romaneasca - problema unirii principatelor devine o problema europeana in timpul Congresului de pace de la Paris(1856) - unirea principatelor s-a lovit de opozitia Austriei si Turciei, motiv pentru care Congresul a hotarat convocarea adunarilor ad-hoc(1857) - adunarile ad-hoc sunt adunari cu caracter reprezentativ si au un rol consultativ - rezolutile adunarilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti, sunt aproape identice si prevedeau: - unirea principatelor intr-un singur stat cu numele Romania, print strain - neutralitatea si inviolabilitatea teritoriala a tarii - adunarea legislativa si guvern unic - in (1858) in urma Conferintei de la Paris este adoptata o conventie, care va juca rol de constitutie si va stabilii un nou statut politic si juridic al principatelor( vezi Constitutile din Romania) - in baza Conventiei de la Paris, s-a trecut la alegerea domnitorului - la (5 ianuarie 1859) este ales domn al Moldovei- Alexandru Ioan Cuza - la (24 ianuarie 1859) este ales domn in Tara Romaneasca- Alexandru Ioan Cuza - alegerea lui Cuza a fost expresia tacticii faptului implinit - dubla alegere a lui Cuza a insemnat unirea deplina - domnia lui Cuza(1859-1866) se caracterizeaza prin urmatoarele obiective - consolidarea unirii prin obtinerea recunoasterii internationale si unificarea institutiilor - politica de reforme privind modernizarea statului - intre (1859-1861) marile puteri europene au recunoscut dubla alegere a lui Cuza si unirea principatelor doar pe timpul domniei lui Cuza - s-au unificat: posta, serviciul vamal, telegraful, agentiile diplomatice, armata, infintarea Ministerului de Razboi - la (22 ianuarie 1862) se formeaza primul guvern unic al Romaniei( condus de conservatorul Barbu Catargiu) - la (24 ianuarie 1862) se formeaza primul parlament unic al Romaniei - capitala tarii s-a stabilit la Bucuresti - principalele reforme au fost infaptuite in timpul guvernului condus de Mihail Kogalniceanu(1863-1865): -1863- reforma secularizarii averilor manastiresti -1864- dupa lovitura de stat de la (2 mai), Cuza elaboreaza statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris - legea rurala, codul penal, codul civil - legea pentru organizarea administrativa - legea contabilitatii, sistemul metric, infintarea CEC - legea instructiunii publice, - infintarea Ministerului de Externe si a agentiilor diplomatice - incheierea unor conventii vamale, comerciale, postale, etc - autocefalia Bisericii Ortodoxe - relatia dintre Cuza si Kogalniceanu se tensioneaza - din (1863)monstruoasa-coalitie hotaraste abdicarea lui Cuza si adcerea unui print strain - la (11 februarie 1866) Cuza abdica si paraseste tara Monarhia constitutionala din Romania - dupa aplicarea lui Cuza, elita politica romaneasca s-a orientat spre aducerea in tara a unui print strain - idea printului strain era motivata pe deoparte prin incetarea luptelor politice interne, iar pe de alta parte de posibilitatea interventiilor Marilor Puteri, ostile unirii Principatelor Romane

- prima obtiune a elitei politice romanesti, s-a indreptat spre printul Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, dar acesta refuza - a doua obtiune s-a indreptat spre printul german Carol I de Hohenzollern- Singmarigen, care accepta, si la (10 mai 1866) este ales principe al Romaniei - in (1866) se adopta o noua constitutie, care va constituii baza regimului monarhiei constitutionale din Romania - monarhia a avut in plan modernizarea institutiilor statului - in plan intern s-a urmarit consolidarea institutionala si castigarea independentei - in (1878) dupa recunoasterea independentei Romaniei, Carol I a fost ridicat la rangul de alteta regala - in (1881) Romania, devine regat si se va impune titlul de rege Faurirea Romaniei Mari - la inceputul primului razboi mondial(1914), Romania, desi membra a Triplei Aliante(1883) si-a declarat neutralitatea, care va dura doi ani(1914-1916) - in perioada neutralitatii vocile elitei politice romanesti au promovat intrarea Romaniei in razboi alaturi de Tripa Intelegere(Antanta) - scopul participarii Romaniei la primul razboi mondial a fost desavarsit unitatii nationale romanesti - proiectul fauririi Romaniei Mari a beneficiat de un context international favorabil in care se lanseaza doua principii: - principiul autodeterminarii( dreptul unui popor de a-si hotari propria soarta) decretat de Lenin(1917) in contextul revolutiei bolsevice - principiul nationalitatii promovat de presedintele SUA- Woodrow Wilson - la inceputul primului razboi mondial regatul Romaniei cuprindea urmatoarele spatii geografice: Moldova, Tara Romaneasca, Dobrogea, recunoscuta in (1878), si Cadrilaterul, recunoscut prin pacea de la Bucuresti(1913) dupa al doilea razboi balcanic - celelalte provincii romanesti sau aflat sub stapanirea imperiului multinational austroungar( Transilvania, Banatul, Crisana, Maramures, Bucovina) si imperiul tarist(Basarabia) - in procesul de unificare al provinciei romanesti au fost parcurse trei etape: autonomia, independenta, unirea - Unirea Basarabiei cu regatul Romaniei- in (martie 1917) s-a constituit Partidul National Moldovenesc( PNM) - in (17 octombrie 1918) Congresul ostasilor moldoveni proclama autonomia Basarabiei si se constituie doua institutii: Sfatul Tarii , in frunte cu Ion Inculet si ca organ executiv Consiliul Directorilor Generali - la (2 decembrie 1917) se constituie Republica Democrata Moldoveneasca - situatia grava de pe frontul de est , datorita dezordinii provocate de armata bolsevica ii determina pe romanii basarabeni sa ceara ajutor Romaniei, care intervine si restabileste ordinea - ( ianuarie 1918) Romania rupe relatiile diplomatice cu Rusia, tezaurul fiind confiscat de bolsevici - la (24 ianuarie 1918) Sfatul Tarii proclama independenta Basarabiei, iar la (27 martie 1918) dcide unirea Basarabiei cu Romania - Unirea Bucovinei cu Romania- in (octombrie 1918) Congresul National Romanesc exprima dorinta de separare si dreptul de a invoca principiul autodeterminarii - idee sustinuta de ziarul Glasul Bucovinei si de Sextil Puscariu - Adunarea Nationala de la Cernauti propune autonomia provinciei si crearea unui organ executiv Consiliul National condus de Ion Nistor - in (noiembrie 1918) este proclamata independenta Bucovinei, iar la (15 noiembrie 1918) Congresul General al Bucovinei, hotaraste unirea cu regatul Romaniei - Unirea Transilvaniei... cu Romania-

- in Transilvania miscarea pentru autodeterminare si unire a avut un caracter de masa - in toamna anului (1918) isi reiau activitatea principalele partide politice din Transilvania: Partidul National Roman(PNR), Partidul Social Democrat(PSD) - la (29 septembrie 1918) este elaborata Declaratia de la Oradea, care preciza: - afirmarea principiului autodeterminarii si suveranitatii nationale - libertatea natiunii romane - separarea de Ungaria - plebiscit( referendum) - declaratia a fost prezentata in Parlamentul de la Budapesta de catre Alexandru VaidaVoievod, si la Viena de catre Iuliu Maniu - la (3 octombrie 1918) imperiul austro-ungar lanseaza apelul prin imparatul sau Carol Catre popoarele mele credincioase incercand sa refaca integritatea statului - la (5 octombrie 1918) se constituie Consiliul National Roman Central, format din sase membrii PNR si sase PSD, care devine organul politic al romanilor din Transilvania in lupta lor nationala - in acelas context se formeaza consilii locale si garzi nationale - la ( 9 noiembrie 1918) se da o nota ultimativa catre guvernul Ungariei, de catre CNRC, care solicita cedarea puterii de guvernare - in urma tratativelor de la Arad, partea maghiara a oferit doar autonomie - la (1 decembrie 1918) are loc marea adunare nationala de la Alba Iulia, la care au participat peste o suta de mii de persoane si 1228 de delegati - adunarea a fost prezidata de Gheorghe Pop de Basesti - raportul si declaratia de unire au fost citite de Vasile Goldis - la Alba Iulia au participat si Episcopul greco-catolic de Gherla, Iuliu Hossu, si Episcopul ortodox de Caransebes, Miron Cristea - au fost alese doua organe de conducere: Marele Sfat National( for legislativ) si Consiliul Dirigent ( for executiv) prezidat de Iuliu Maniu, care va prezenta declaratia unirii, regelui Ferdinand I al Romaniei Romania postbelica. Stalinism. National comunism si disidenta anticomunista I.Preluarea puterii de catre comunisti Factori externi - jocul de interese dintre marile puteri invingatoare, in cel de-al doilea razboi mondial( Coalitia Natiunilor Unite- SUA, URSS, MB) a constituit principalul factor extern al instaurarii comunismului in Romania - principalele momente au fost: - Conventia de Armistitiu, semnata la (13 septembrie 1944), care a constituit cadrul legal prin care URSS a urmarit instaurarea sistemului politic comunist - la (9 octombrie 1944) la Moscova, este semnat acordul de procentaj prin care Romania intra sub influenta sovietica, in proportie de 90% - acest acord a fost consfintit in cadrul Conferintei de la Yalta( februarie 1945) - in timpul Conferintei de la Postdan din (iulie-august 1945) se recunoaste pe plan international, intrarea Romaniei in sfera de influenta sovietica Factori interni - prezenta armatei sovietice in Romania, dupa (23 august 1944) a jucat un rol important in instaurarea regimului comunist - prin presiuni asupra factorilor politici, abuzuri si violente, inalturarea opozitiei politice, controlul presei si radioului, intreruperea legaturilor cu armata romana de pe front - in (1944) PC numara aproximativ 1000 de membrii, transformandu-se treptat dintr-o mica grupare politica, intr-un detinator al intregii puteri Etape 1.etapa precomunizarii(1944-1945)

- dupa (23 august 1944) a existat speranta revenirii la un regim democratic prin repunerea in vigoare a constitutiei din 1923 - in aceasta perioada au existat trei guverne: -(august- octombrie 1944) primul guvern, condus de generalul Constantin Sanatescu, in care exista un singur ministru comunist, Lucretiu Patrascanu -(noiembrie-decembrie 1944) al doilea guvern Sanatescu, in care au intrat reprezentati ai Frontului National Democrat, compus din : PC, PSD si Frontul Plugarilor, PNT, PNL; vicepresedentia Consiliului de Ministrii a fost preluata de Petru Groza -(decembrie 1944- martie 1945) guvernul condus de N. Radescu in care numarul comunistilor a crescut, ocupand posturi sau ministere cheie, precum: justitia, educatia, munca, comunicatiile si vicepresedentia 2. etapa comunizarii(1945-1947) - (6 martie 1945) formarea guvernului Petru Groza - (19 noiembrie 1946) alegerile parlamentare fraudate de comunisti - (1946-1947) eliminarea opozitiei politice (PNT, PNL, PSD) - preluarea puterii pe plan local in administratie prin numirea de prefecti comunisti si in justitie prin infintarea tribunalelor populare - (30 martie 1947) abdicarea silita a regelui Mihai I si proclamarea Republicii Populare Romane II.Stalinismul(1948-1965> perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej) - in aceasta perioada se institutionalizeaza comunismul in toate sferele sociale dupa modelul stalinist Stalinizarea in plan politic - se introduce regimul de tip totalitar - Romania se inregistreaza in blocul sovietic - in (1948) se incheie tratatul de prietenie, colaborare si ajutor reciproc, intre Romania si URSS - tot in (1948) se constituie partidul unic, numit PMR, al carui secretar general a fost Gheorghe Gheorghiu Dej - la conducerea partidului a existat o dualitate de putere, care va genera o lupta interioara - linia moscovita a fost sustinuta de Ana Pauker, V.Luca, E. Bodnaras - linia nationala a fost sustinuta de L. Patrascanu - Gh. Gh. Dej a eliminat ambele linii, in (1952) linia moscovita, in (1948) L. Patrascanu a fost arestat si executat in (1954) - in aceasta perioada au fost adoptate primele constituii comuniste: 1948, 1952 - in (august 1948) este infiintata Directia Generala a Securitatii Poporului - in perioada (1948-1960) regimul comunist din Romania a fost subordonat total liniei moscovite - in (1958) trupele sovietice au parasit Romania - intre (1962-1964) au fost eliberati ultimii detinuti politici Stalinizarea in plan economic - la (11 iunie 1948) este adoptata legea nationalizarii intreprinderilor industriale, miniere, bancare, asigurari, transporturi Nationalizare- trecerea in patrimoniul statului a intreprinderilor - in (1950) au fost nationalizate locuintele - realizarea proprietatii colective, a constituit baza introducerii dirijismului economic prin infiintarea Comitetului de Stat al Planificarii(CSP) - in (1948) este introdus primulplan economic anual, iar intre (1951-1955) primul plan cincinal - industrializarea fortata a insemnat accentul pe industria grea

- apar noi directii de industrializare: electrificarea, automatizarea, chimizarea si dezvoltarea industriei constructoare de masini, organizarea de santiere nationale, folosirea brigadierilor - in (1951) a aparut medalia si titlul de erou al muncii socialiste - intre (3-5 martie 1949) a avut loc plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman(PCR- mai tarziu) care a hotarat transformarea socialista a agriculturiicolectivizate( trecerea proprietatilor agricole sub controlul statului) - la inceput colectivizarea s-a bazat pe voluntarism, iar mai apoi s-a facut dupa modelul sovietic-colhazuri, de doua tipuri: Gospodaria Agricola de Stat si Coperativa Agricola de Productie(CAP) - in (1962) colectivizarea a fost incheiata Represiune si diferenta anticomunista - prin decretul din (30 august 1948) era organizata Directia Generala a Securitatii Poporului, in cadrul careia erau plasati in functii cheie: Gheorghe Pintilie, Pantelei Bondnarentio, Alexandru Nicolski, Vladimir Mazuru - din randul dusmanilor poporului anihilati fizic de catre organele de represiune comuniste, au facut parte membrii marcanti ai partidelor istorice interbelice(Iuliu Maniu, Ion Mihalache, CIC Bratianu, Gheorghe I. Bratianu, Costache Argintoianu, etc), oameni de cultura ex: M. Vulcanescu, slujitori ai Bisericii Unite, Ortodoxe si Romano-Catolice, monsegniorul Vladimir Ghika, episcopi Greco-Catolici, tarani instariti, etc - din (1948-1964) a existat in Romania un adevarat gulag - cele mai reprezentante inchisori comuniste au fost la: Sighet, Gherla, Aiud, Galati, Ramnicu-Sarat, Pitesti, etc - santiere de munca Canalul Dunare-Marea Neagra, colonii de munca-Cavnic, Baia Sprie, Periprova, Salcia, etc - o alta caracteristica a represiunii comuniste a fost deportarea persoanelor cu viziuni anticomuniste, cele din Banat duse in zona Baraganului - forme de disidenta anticomunista: - lupta armata din munti: haiducii Muscelului, sumonele negre, haiducii lui Avram Iancu, Graiul Sangelui, etc - in (1977) scriitorul Paul Goma fost detinut politic, initiaza o miscare de solidaritate cu Cehoslovacia, numita Charta 77 - (august 1977) are loc revolta minerilor din Valea Jiului Spatiul romanesc intre diplomatie si conflict in Evul Mediu - tarile romane au evoluat inca de la constituirea lor intr-un context marcat de conflictele de interese dintre Marile Puteri - Ungaria si-a manifestat interesul expasionist inca din secolul IX, mai ales in Transilvania; Polonia si-a manifestat influenta asupra Moldovei incepand cu secolul XIV - pericolul cel mai mare l-a reprezentat imperiul otoman care la sfarsitul secolului XIV a atins linia Dunarii - obiectivele politicii externe ale tarilor romane in Evul Mediu au fost: apararea independentei/autonomiei tarii si apararea integritatii teritoriale - mijloacele au fost diplomatice, care vizau sistemul de aliante intre cele trei tari romane( crearea frontierei comune antiotomane), cu statele vecine in lupta antiotomana(Ungaria, Polonia) sau cu alte state europene - un alt tip de mijloace au fost cele militare demonstrate prin conflictul asimetric care insemna: tactica pamantului parjloit, atragerea inamicului in zone propice luptei si importanta acordata cetatilor - intre secolele XIV-XVI conflictele dintre tarile romane si imperiul otoman, se inscriu in Cruciada tarzie - principalii reprezentanti, au fost:

Mircea cel Batran(1386-1418>Tara Romaneasca) - la inceputul domniei lui Mircea, imperiul otoman atingea linia Dunarii prin cucerirea Taratului de Tarnova si Vidin - in aceste conditii in (1389) Mircea incheie alianta cu Polonia prin intermediul domnului Petru I Musat, iar in (martie 1395) incheie un tratat de alianta cu Ungaria la Brasov - tot in (1389) Mircea acorda ajutor cneazului sarb, Lazar, in lupta de la Campia Mierlei(Kasavapolje) ceea ce nu va intarzia riposta sultanului Baiazid I - in (1394/1395) are loc lupta de la Rovine unde sultanul Baiazid I este infrant de ostile lui Mircea - in (1396) are loc cruciada de la Nicopole finalizata cu infrangerea crestinilor - in (1417) Mircea este nevoit sa plateasca tribut Turciei Iancu de Hunedoara(1441-1456>Transilvania) - a fost preocupat de atragerea tarilor romane in frontul comun antiotoman prin aliantele cu Tara Romaneasca si Moldova - principalele momente ale luptei antiotomane au fost: -(1442) batalia de pe raul Ialomita- victoria lui Iancu -(1443-1444) compania cea lunga>actiuni militare antiotomane in Peninsula Balcanica au fost cucerite orasele Nis si Sofia; campania se incheie prin pacea de la Seghedin(1444) pe o perioada de 10 ani - in (1444) statele crestine sunt infrante in cruciada de la Varna - in (1453) turcii-otomani condusi de Mohamed al II-lea cuceresc Constantinopolul, imperiul bizantin dispare ca putere europeana - in (1456) in cadrul luptei de la Belgrad, considerat cheia Europei Centrale, Iancu infrange ostile otomane conduse de Mohamed al II-lea Vlad Tepes(1448,1456-1462,1476>Tara Romaneasca) - nepotul lui Mircea cel Batran, fiul lui Vlad Dracul - in (1459) Vlad refuza sa plateasca tribut Turciei, ceea ce va determina incercarea otomanilor de a-l captura( sunt trimisi Hamza-beg si grecul Catavalinos - in (1462) are loc invazia otomana condusa de sultanul Mohamed al II-lea - in urma atacului de noapte de la Targobiste din (16-17 iunie) turcii sunt infranti - datorita tradarii sasilor din Transilvania si a unei parti a boerimii muntene, Vlad este prins si inchis in inchisoarea de la Buda, inlocuit cu Radu cel Frumos Stefan cel Mare(1457-1504> Moldova) - principalele obiective ale politicii externe au fost emanciparea de sub tutela puterilor vecine(Ungaria, Polonia) si lupta antiotomana - din (1456) din vremea domniei lui Petru Aaron, Moldova plateste tribut imperiului otoman - principalele etape ale politicii externe moldovene: a. emanciparea de sub suzeranitatea Ungariei - tensionarea relatiilor moldo-ungare s-a datorat cetatii Chilia, detinuta de regatul Ungariei - intre (1462-1465) au loc lupte pt eliberarea Chiliei finalizandu-se cu victoria Moldovei - in (1467) are loc lupta de la Baia, intre ostile moldovenesti, conduse de Stefan cel Mare si cele maghiare, conduse de Matei Corvin, finalizata cu victoria lui Stefan - aceasta victorie a insemnat emanciparea Moldovei de sub suzeranitatea maghiara b. emanciparea de sub suzeranitatea poloneza - in (1459) se incheie tratatul de la Overchelauti, intre Stefan cel Mare si regele Poloniei, Cazimir al IV-lea, indreptat impotriva Ungariei, prin care a fost recunoscuta suzeranitatea Poloniei - disensiunile dintre Moldova si Polonia se datorau Pocutiei - in (1490) Moldova ocupa Pocutia - in (1497) are loc lupta de la Codrii Cosminului, finalizata cu victoria lui Stefan

- aceasta victorie a insemnat emanciparea de sub suzeranitatea poloneza, fapt dovedit si prin tratatul de laa Harlau(1499) incheiat pe picior de egalitate c. lupta antiotomana - a fost declansata de refuzul lui Stefan de a platii tribut turcilor si de a ceda cetatile Chilia si Cetatea Alba - in (ianuarie 1475) are loc lupta de la Vaslui(podul inalt) dintre Stefan si Soliman beglebergul Rumeliei, finalizata tot cu victoria lui Stefan - in (1476) Mohamed al II-lea patrunde in Moldova in lupta de la Razboieni-Valea Alba, Stefan fiind infrant - dar rezistenta cetatilor, foamea, ciuma determina retragerea armatei otomane - in (1484) turcii cuceresc Chilia si Cetatea Alba - in(1487) Stefan este nevoit sa inceie pacea cu turcii si sa accepte plata tributului Mihai Viteazul(1593-1601> Tara Romaneasca) - in politica externa principalul obiectiv al lui Mihai a fost recastigarea independentei - dominatia otomana asupra Tarii Romanesti s-a agravat, la inceputul domniei lui Mihai, platea un tribut de 155 de mii de galbeni - pentru redobandirea independentei Mihai, adera din proprie initiativa la Liga Sfanta(Austria, Ungaria, Transilvania, Polonia) - lupta antiotomana s-a declansat in (noimebrie 1594) prin uciderea creditorilor levantini si atacarea cetatilor de la Dunare( Giurgiu, Harsova, Silistra) - in (ianuarie 1595) armatele turco-tatare sunt infrante la Putinei, Stanesti si Serparesti - la (20 mai 1595) Mihai incheie tratatul de la Alba Iulia cu principele Transilvaniei, Sigismund Bthory, , indreptat impotriva otomanilor - in vara anului (1595) are loc lupta de la Calugareni finalizata cu victoria lui Mihai, urmata de alte victorii, la Targoviste, Bucuresti si Giurgiu; Tara Romaneasca devine independenta - in (1597) Mihai este nevoit sa incheie pacea cu turcii prin care este recunoscuta autonomia Tarii Romanesti, iar tributul este redus - un alt episod al domniei lui Mihai este unirea Tarilor Romane - datorita noilor conducatori ai Moldovei(Ieremia Movila) si Transilvaniei(Andrei Bthory), adepti ai pacii cu turcii, frontul comun antiotoman dispare, singura solutie a fost cucerirea Transilvaniei si Moldovei de catre Mihai Viteazul - in (1599) in urma bataliei de la Selimbar, oastea principelui Andrei Bthory este infranta, Mihai intra triumfal in Alba Iulia unde este recunoscut principe al Transilvaniei - in primavara(1600), Mihai ataca Moldova inlaturandu-l pe Ieremia Movila - Mihai se va intitula de acum domn al Tarii Romanesti, al Ardealului si a toata Tara Moldovei - prima unire a celor trei tari romane a starnit reactii adverse din partea imperiului otoman,Poloniei si imperiului habsburgic, dar si din partea nobilimii maghiare din Transilvania - in (septembrie 1600) Mihai este infrant in lupta de la Miraslau, iar tronul Transilvaniei este reocupat de Sigismund Bthory cu ajutorul imparatului Rudolf al II-lea de Habsburg - in Tara Romaneasca este pus domn, fratele lui Ieremia, Simion Movila - in aceste conditii Mihai pleaca la Viena si Praga pentru a cere sprijin militar imparatului Rudolf - in (august 1601) in lupta de la Guraslau, Mihai il infrange pe Sigismund Bthory redobandind Transilvania - fratii Buzesti redobandesc tronul Tarii Romanesti pentru Mihai, dar la (1 august 1601) Mihai este asasinat pe campia de la Turda Razboiul Rece - s-a desfasurat intre (1947-1991) ca o confruntare ideologica, economica, sociala si politica intre doua sisteme: capitalist si comunist

- actorii principali fiind SUA si URSS - principalele forme de manifestare au fost: a. economic - economia centralizata si dirijata in statele comuniste, si economia de piata in statele occidentale - s-au creat in acest sens doua institutii reprezentative pentru ambele sisteme: CAER(1849) al statelor comuniste si CEE(1957) al statelor occidentale b.politico-militar - confruntarea intre democratiile liberale si sistemul totalitar comunist - confruntarea dintre cele doua blocuri militare NATO(1949) si Pactul de la Varsovia(1955) c. ideologic - confruntarea dintre cele doua sisteme in vederea afirmarii superioritatii unuia fata de celalalt - spre finalul celui de-al doilea razboi mondial prin conferinta de la Ialta, Romania a intrat sub influenta sovietica in proportie de 90% - dupa abdicarea silita a regelui Mihai I, Romania devine Republica Populara si se instaureaza regimul comunist - in prima etapa(1948-1965) Romania se subordoneaza total fata de URSS, prin incheierea tratatului de prietenie si asistenta mutuala cu URSS(1948) - in acest sens, in (1956) Romania participa alaturi de URSS la infrangerea revoltei anticomuniste din Ungaria - dupa (1958) cand armatele sovietice se retrag din Romania, politica lui Gheorghe Gheorghiu Dej se distanteaza fata de URSS - in (1964) este adoptata Declaratia cu privire la pozitia Partidului Comunist(PC) in problema miscarilor comuniste si muncitoresti internationale, prin care era sustinut dreptul fiecarui partid comunist sa-si stabileasca propria linie politica, neamestecul in afacerile interne si neutralitate in conflictul sovieto-chinez - relatiile dintre Romania si Iugoslavia se imbunatatesc prin incheierea acordului pentru contruirea complexului hidro-energetic de la Portile de Fier - dupa moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej la conducerea Partidului Comunist Roman(PCR) ajunge Nicolae Ceausescu(1965-1989) - in prima etapa continua linia de distantare fata de Moscova - in (1967) Romania refuza ruperea relatiilor diplomatice cu Israel si recunoaste Republica Federala Germana(RFG) - se stabilesc relatii la nivel inalt cu SUA - in (1968) Romania refuza sa se implice in revolta anticomunista din Cehoslovacia - in (1987) are loc vizita lui Gorbaciov in Romania, Ceausescu refuza sa aplice masurile de reformare a sistemului comunist cea ce determina izolarea Romaniei pe plan international - dupa caderea comunismului in politica externa a Romaniei principalele obiective au fost aderarea la UE si NATO Romania si Concertul European de la criza orientala la marile aliante ale secolului XX - secolul XVIII reprezinta instaurarea regimului fanariot dar si afirmarea crizei orientale( mostenirea Imperiului Otoman de catre Imperiul Habsburgic si Rusia, careia i s-a opus Franta si Anglia) - tarile romane au pierdut in aceasta perioada mai multe teritorii: -(1718) pacea de la Passarovitz- Banatul si Oltenia au intrat sub stapanirea Imperiului Habsburgic, ultima(Oltenia) a revenit in granitele Tari Romanesti(1739) prin pacea de la Belgrad

-(1774/1775) pacea de la Kuciuk-Kainargi, respectiv tratatul de Constantinopol, Bucovina a intrat sub stapanirea Imperiului Tarist - regimul dominatiei otomane(secolul XVIII) s-a manifestat in plan intern, prin instaurarea regimului fanariot in Principatele Romane(1711-Moldova, 1716-Tara Romaneasca) - instaurarea fanariotismului a determinat restrangerea autonomiei Principatelor Romane, desfintarea armatei nationale, inlocuita cu garzile de arnauti, cedari teritoriale si cresterea obligatiilor economice catre Imperiul Otoman - secolul fanariot a insemnat insa si o perioada de reforme interne in domeniul economic, social, administrativ si cultural sustinute de numerosi domnitori fanarioti: Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, Ion Caragea - regimul fanariot va primii o grea lovitura in contextul revolutiei de la (1821) conduse de Tudor Vladimirescu, in urma careia , in (1822) s-a revenit la domniile pamantene - in (1826) prin Conventia de la Akkerman(Cetatea Alba) se accentueaza amestecul Rusiei in problemele interne ale Principatelor Romane pentru ca incepand cu (1829) in urma tratatului de la Adrianopol, Principatele Romane au intrat sub ocupatie militara tarista pana in (1834) perioada in care au fost elaborate Regulamentele Organice - protectoratul rusesc s-a mentinut pana in(1858) cand in urma Conferintei de la Paris, s-a hotarat garantia colectiva a celor 7 mari puteri europene - un moment semnificativ in viata Principatelor Romane l-a reprezentat unirea din(1859) si instaurarea monarhiei constitutionale(1866) - odata cu instaurarea monarhiei constitutionale in plan extern apare problema cuceririi independentei de stat a Romaniei(1877-1878) - pentru obtinerea independentei sau folosit doua mijloace: diplomatice si militare - proclamarea la (9 mai 1877) independentei trebuia cucerita si recunoscuta apoi, pe plan international - cucerirea independetei Romaniei s-a realizat in contextul razboiului ruso-romanoturc(1877-1878) prin victoria de la Grivita si Plevna - recunoasterea independetei Romaniei s-a realizat prin tratatul de la San Stefano(februarie 1878), iar apoi prin congresul de pace de la Berlin(mai 1878) - dupa recunoasterea independentei nationale a Romaniei, tara noastra a dus o politica externa activa in conformitate cu proprile interese Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor revin Romaniei, in (1881) tara noastra devine regat iar in plan extern, Romania adera la Tripa Alianta - intre (1912/1913) au loc doua razboaie balcanice, la cel de-al doilea participand si Romania - prin pacea de la Bucuresti(1913), Romania obtine Cadrilaterul - in (1914) izbucneste primul razboi mondial, Romania is declara neutralitatea pe timp de doi ani, intrand in razboi alaturi de Antanta cu scopul desavarsirii unitatii nationale romanesti - recunoasterea internationala a granitelor Romaniei Mari s-a realizat prin Conferinta de pace de la Paris(1919-1920) - in perioada interbelica principalele obiective externe ale Romaniei au fost: - mentinerea status-quo-ului( ordinea instaurarii dupa razboi) - mentinerea independetei si integritatii teritoriale - afirmarea pe plan international - mijloacele folosite au fost: - incheierea unor aliante politico-militare - reluarea relatiilor cu fostii adversari de razboi - activizarea diplomatiei romane la scara europeana - din (1919) Romania adera la Liga(Societatea) Nationala - in (1921) se incheie Mica Intelegere(Romania, Cehoslovacia, Iugoslavia)

- in (1934) se incheie Intelegerea Balcanica(Romania, Grecia, Turcia, Iugoslavia) prin care se urmarea prevenirea actiunilor revizionare in S-E Europei - aparitia regimului de extrema dreapta in Europa, a agravat situatia internationala, sistemul de aliante se destrama - la (23 august 1939) prin pactul Ribbentrop-Molotov( pact de neagresiune intre Germania si URSS) Romania va pierde Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Hertei(1940), in favoarea URSS - la (1 septembrie 1939) izbucneste al doilea razboi mondial, Romania se declara la inceput neutra - vara anului (1940) va reprezenta noi pierderi teritoriale pentru Romania: prin dictatul de la Viena(30 august) Nord-Vestul Transilvaniei va fi Anexat Ungariei, iar in (septembrie) prin tratatul de la Craiova, Cadrilaterul va fi anexat Bulgariei - in (noiembrie 1940) Romania adera la Pactul Tripartit( axa Roma-Berlin-Tokio) vizand recastigarea teritoriilor pierdute - la (22 iunie 1941) Romania intra in razboi alaturi de Germania impotriva URSS - la (23 august 1944) Maresalul Ion Antonescu este inlaturat, iar Romania se alatura natiunilor unite(Anglia, SUA, URSS) - in urma conferintei de la Ialta(1943) Romania va intra sub influenta URSS in proportie de 90% - inceputul Razboiului Rece si intreaga perioada de derulare a acestuia va schimba in mod substantial orientarea politica externa a Romaniei