UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT , INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA

SI DEZVOLTARE RURALA

-Filiala Calarasi-

PARTICULARITATI
ALE
FILIEREI VINULUI

PROFESOR INDRUMATOR: STUDENTI:

Sef lucrari doctor Coman Alina Maria

Rodica Culea

Anul IV, grupa aII-a

1
 AN UNIVERSITAR 2019-2020

~CUPRINS~

CAP.1 Importanta vinului……………..…………….……………..3

CAP.2 Caracteristici generale ale filierei vinului………………5

Legislatia nationala
Legislatia comunitara

CAP.3 Aspecte privind piata europeana a vinului………...…..9

CAP.4 Analiza pietei vinului in Romania………………….……12

Suprafete cultivate
Productii obtinute
Principalii producatori
Preturi pe piata vinului
Consumul de vin
Importul de vin in Romania
Exportul de vin in Romania

CAP.5 Analiza SWOT……………………………………………...20

Bibliografie…………………………………………………….........25

2
 ~IMPORANTA VINULUI~

“Chiar sti ce este vinul?”

Intrebarea poate parea usor retorica, deoarece nu cred ca exista
persoana in lumea civilizata, care sa nu stie macar simplul fapt ca “vinul
este o bautura produsa din suc de struguri fermentat”. Un enunt cat se
poate de banal, insa este aproape incredibil fenomenul prin care aceasta
„zeama fermentata” se poate transforma in stiluri si tipuri atat de diferite de
lichid: de la cele sprintare si acide, pana la cele puternice, intense, dense si
mature, de la cele de culoare alb-transparent, pana la cele rosii-caramizii,
chiar indigo. Fie ca vorbim despre vinuri linistite sau efervescente, despre
seci-astringente sau dulci-licoroase, toate pleaca de la acelasi element
primar: mustul strugurilor. Insa, cea mai importanta caracteristica a vinului
– trasatura prin care se deosebeste de toate celelalte tipuri de bauturi –
este aceea ca, in conditii propice, vinul nu numai ca poate fi pastrat
timp de zeci de ani, dar are si capacitatea de a evolua. Nimic din ceea
ce consuma omul nu poate ajunge la astfel de performante in timp, fara sa
se transforme in ceva daunator. Deci, “ce este vinul”?
Foarte multi oameni iubesc vinul, insa stiu cu adevarat ce
reprezinta acesta? Dupa cum am mai spus, cea mai simpla definitie este
„suc de struguri fermentat”, insa, mai exista cateva elemente distincte,
chiar si la cele mai banale vinuri.
Vinul este in exclusivitate “o bautura care rezulta din
fermentatia alcoolica completa sau partiala a mustului de struguri”.
Vinul este mai mult decat o simpla bautura, este considerat “un aliment”,
avand in vedere aportul caloric al acestuia (un litru de vin, cu o tarie
alcoolica de 9-10°, aduce in bilantul energetic circa 600-700 calorii, ceea ce
reprezinta circa 25% din necesarul ziinic de calorii ai organismului

3
omenesc, ceea ce echivaleaza din punct de vedere al valorii sale
calorigene cu 0,9 litri de lapte, cu 300-350 g paine, cu 585 g carne, cu 5
oua sau cu un kilogram cartofi); de altfel se spune ca “vinul stimuleaza
creatia literara si artistic”, dar nu sunt putini cei care considera ca “vinul
este o creatie artistica”, o realizare impinsa adesea aproape de
perfectiune ca orice creatie artistica. Adesea se are in vedere ca vinul are
si importante efecte terapeutice si de aici “vinul-medicament”.
Macar partial, toate afirmatiile de mai sus sunt justificate, au un
suport in realitate, dar sa nu uitam faptul ca “vinul este un produs
destinat consumului uman”, iar pentru a fi consumat trebuie sa ajunga la
consumator, iar la consumator ajunge prin intermediul pietei ca orice marfa.

Deci “vinul este in acelasi timp aliment, stimulent creativ,

medicament, dar nu in ultimul rand un produs, o marfa”.

Se stie ca un consum regulat si in limite normale ale vinului aduce

anumite beneficii pentru sanatate, si anume:
 Reduce cu 30% riscul de boli de inima.
 Un pahar de vin rosu baut inainte de culcare te ajuta sa adormi mult
mai usor, datorita continutului sau cu melatonina.
 Antioxidantii din aceasta bautura, cum ar fi resveratrolul, sunt foarte
benefici si pentru sanatatea tenului, avand un efect real anti-
imbatranire.
 Ingredientele active prezente in vin ajuta la reglarea nivelului de
zahar in sange.

 Persoanele cu varsta intre 55 si 80 de ani care consuma moderat vin

rosu au o sanatate psihica buna si sunt mai putin expuse depresiei
sau altor afectiuni neurologice intalnite (dementa, Alzheimer, etc.).

 Polifenolii aflati in vinul rosu joaca un rol foarte important in reglarea

tonusului vascular.

 Vinul rosu este bogat in vitamine si minerale: potasiu, fluor, fosfor,

colina, care produc energie si o buna functionare a memoriei.

 Unele studii sustin ca, dupa ce a fost marinata in vin rosu timp de
doua ore, carnea la gratar are cu 88% mai putine substante
cancerigene.

4
 ~CARACTERISTICI GENERALE ALE
FILIEREI VINULUI~

Industria vinului este unul dintre sectoarele economice care

a cunoscut o dezvoltare continua in perioada contemporana, cu un rol
important in procesul de globalizare. In prezent, industria vinului se
confrunta cu schimbarile de pe piata, comportamentul consumatorului si
tendințe tehnologice. Industria vinului sa dovedit a fi un sector foarte
complex in care schimbarile se produc rapid; in astfel de circumstante
afacerile de succes in piata vinului depind in mare masura de calitatea și
diversitatea gamei de produse fabricate .
In conditiile economiei de normale, utilizatorul este pilonul central
al tuturor activitatilor economice care converg spre indeplinirea deplina a
dorintelor sale. Diversificarea pietei vinului este dictata de schimbarile
constante in cerintele populatiei, nevoile, nivelul de civilizatie si cultura
acesteia S-a calculat ca eficienta economica a viticulturii pe glob este
mai inalta decat a culturilor agricole de camp de 10 ori.
Filiera vinului este una dintre cele mai complexe filiere
agroalimentare, deoarece una si aceeasi unitate poate sa integreze toate
activitatile: cercetare, obtinerea de material saditor, producerea de struguri,
obtinerea vinului, stabilizarea si imbutelierea acestuia si distributia catre
consumatorii finali, prin reteaua proprie de magazine de desfacere cu
amanuntul. Este cazul marilor complexe de vinificatie si unitati de cercetare
in domeniul vitivinicol, privatizate dupa 1989.

5
 LEGISLATIA NATIONALA IN DOMENIUL VITIVINICOL
 - LEGE nr. 164 din 24 iunie 2015 a viei si vinului in sistemul organizarii comune a
pietei vitivinicole;
 - HOTARAREA GUVERNULUI nr. 578/2014 privind stabilirea modului de acordare a
sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producatorii din sectorul
vitivinicol in perioada 2014 – 2018, cu completarile ulterioare;
 - ORDIN 111/2011 privind recunoasterea Organizatiei Nationale Interprofesionale
Vitivinicole - O.N.I.V. ca organizatie interprofesionala pe filiera "struguri, vin, produse
pe baza de vin".
 - ORDIN nr. 1329/ 2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile
de punere in aplicare a masurii de asigurare a recoltei de struguri pentru vin, eligibila
pentru finantare in cadrul programului national de sprijin al Romaniei in sectorul
vitivinicol 2014 – 2018;
 - ORDIN nr. 1562/2014 pentru aprobarea Procedurii de retragere sub control a
subproduselor vitivinicole;
 - ORDIN nr. 1337/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile
de punere in aplicare a masurii de promovare a vinurilor pe pietele tarilor terte,
eligibila pentru finantare in cadrul Programului national de sprijin in sectorul
vitivinicol 2014-2018 si pentru aprobarea modelului de contract privind punerea in
aplicare a programelor de promovare a vinurilor pe pietele tarilor, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 - ORDIN nr. 1763/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile
de punere in aplicare a masurii de restructurare/reconversie a plantatiilor viticole,
eligibila pentru finantare in cadrul Programului National de Sprijin al Romaniei in
sectorul vitivinicol 2014 - 2018;
 - ORDIN nr. 1648/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile
de punere in aplicare a masurii de promovare a vinurilor, eligibila pentru finantare in
cadrul Programului national de sprijin al Romaniei in sectorul vitivinicol 2014-2018, si
pentru aprobarea modelului de contract privind punerea in aplicare a programelor de
promovare a vinurilor;
 - ORDIN nr. 1801/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile
de punere in aplicare a masurii de investitii, eligibila pentru finantare in cadrul
Programului national de sprijin al Romaniei in sectorul vitivinicol 2014-2018;

6
 - ORDIN nr. 10/2015 pentru modificarea Listei laboratoarelor desemnate pentru
efectuarea analizelor in cadrul controlului oficial in sectorul vitivinicol, aprobata prin
Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.272/2010;
 - ORDIN nr. 1474/2015 privind modificarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul
agriculturii si dezvoltarii rurale, nr. 1.648/2014 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind conditiile de punere in aplicare a masurii de promovare a
vinurilor, eligibila pentru finantare in cadrul Programului national de sprijin al
Romaniei in sectorul vitivinicol 2014-2018, si pentru aprobarea modelului de contract
privind punerea in aplicare a programelor de promovare a vinurilor;
 - ORDIN nr. 2010/2015 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice
privind conditiile de punere in aplicare a masurii de investitii, eligibila pentru finantare
in cadrul Programului National de Sprijin al Romaniei in sectorul vitivinicol 2014 –
2018 aprobate prin Ordinul viceprim – ministrului, ministrul agriculturii si dezvoltarii
rurale nr. 1801/2014;
 - ORDIN nr. 2088/2015 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice
privind conditiile de punere in aplicare a masurii de restructurare/reconversie a
plantatiilor viticole, eligibila pentru finantare in cadrul Programului National de Sprijin
al Romaniei in sectorul vitivinicol 2014 – 2018, aprobate prin Ordinul viceprim –
ministrului, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale, nr. 1.763/2014;
 - ORDIN nr. 2343/2015 privind recunoasterea Acordului Interprofesional pentru
struguri de vin, vin si produse pe baza de vin, recolta anului de comercializare
2015/2016.

 LEGISLATIA COMUNITARA IN SECTORUL VITIVINICOL

 - REGULAMENTUL (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European si al Consiliului
din 17 decembrie 2013 de instituire a unei organizari comune a piețelor produselor
agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE)
nr. 1037/2001 și (CE) nr. 1234/2007 ale Consiliului;
  - REGULAMENTUL (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind
organizarea comuna a pieței vitivinicole in ceea ce privește programele de sprijin,
comerțul cu țarile terțe, potențialul de producție și privind controalele in sectorul
vitivinicol, cu modificarile si completarile ulterioare;
 - REGULAMENTUL DELEGAT (UE) nr. 612/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de
completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European si al
Consiliului prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 555/2008 al Comisiei in ceea ce

7
 priveste noile masuri din cadrul programelor nationale de sprijinire a sectorului
vitivinicol;
 - REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) nr. 614/2014 al Comisiei din 6
iunie 2014 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 in ceea ce priveste
aplicarea anumitor masuri de sprijin in sectorul vitivinicol;
 - REGULAMENTUL (CE) nr. 607/2009 al Comisiei din 14 iulie 2009 de stabilire a
unor norme de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului
in ceea ce privește denumirile de origine protejate și indicatiile geografice protejate,
mentiunile traditionale, etichetarea și prezentarea anumitor produse vitivinicole, cu
modificarile si completarile ulterioare;
 - REGULAMENTUL (CE) nr. 606/2009 al Comisiei din 10 iulie 2009 de stabilire a
anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului in
privinta categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice și a restrictiilor care
se aplica acestora, cu modificarile si completarile ulterioare.
 - REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/560 al Comisiei din 15 decembrie 2014
de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European si al
Consiliului in ceea ce priveste sistemul de autorizatii pentru plantari de vita-de-vie;
 - REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2015/561 al Comisiei din 7
aprilie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013
al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste sistemul de autorizatii
pentru plantari de vita-de-vie;
 - REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/1576 al Comisiei din 6 iulie 2015 de
modificare a Regulamentului (CE) nr. 606/2009 in ceea ce privește anumite practici
oenologice și a Regulamentului (CE) nr. 436/2009 in ceea ce privește inscrierea
acestor practici in registrele din sectorul vitivinicol;
 - REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2015/1991 al Comisiei din 5
noiembrie 2015 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului
privind organizarea comuna a pietei vitivinicole in ceea ce priveste programele de
sprijin, comertul cu tarile terte, potentialul de productie si privind controalele in
sectorul vitivinicol.

8
~ASPECTE PRIVIND PIATA EUROPEANA A
VINULUI~

Se spune ca trebuie sa ai respect pentru cei in varsta, iar vinul

european se incadreaza in aceasta categorie. Clasic, plin de mandrie
istorica, rai al vinului, mare producator al vinurilor de elita, dar si al celor
obisnuite, continentul european e bine maturat ca detinator al titlului
de „lume veche a vinului”. Cat despre „pensionare” – nici nu poate fi
vorba decat in glumele facute de cei din Lumea Noua a vinului, pentru ca
dincolo de pastrarea traditiei, Europa e la fel de interesata de plantarea
unor noi vlastare ale unei viitoare traditii, are idei noi, are proiecte noi, se
reinventeaza pastrandu-si identitatea.
Regina vinurilor europene ramane Franta, urmata de Italia,
Spania, Portugalia si Germania, concurenta fiind tot mai acerba.
Vinul este unul din sectoarele de varf ale productiei agricole
ale Europei, a carui contributie (in valoare) este mult superioara celei a
sfeclei de zahar sau a uleiului de masline, fiind apropiata de cea a graului.
Productia de vin ocupa un loc deosebit de important in tarile
din sudul Europei, insa si in anumite tari mai nordice:
 Sectorul vitivinicol reprezinta aproximativ 10% (sau mai mult) din
productia agricola totala in Franta, Portugalia si Italia;
 Vinul reprezinta ceva mai putin de 3% din valoarea productiei
agricole a Spaniei, desi aceasta tara este al treilea producator de vin
din Uniunea Europeana;
 In ceea ce priveste contributia sectorului la productia agricola
nationala, Luxemburgul este unul dintre cei mai mari producatori de
vin (11,0%), la fel ca Slovenia (8,4%) si Austria (8,4%).

9
 In sectorul vitivinicol, Uniunea Europeana este lider mondial:
 Cel mai mare producator (50 % din suprafetele plantate cu
vita de vie din lume si peste 60 % din productia acestora);
 Cel mai mare consumator (peste 60 % din consumul mondial);
 Cel mai mare exportator si principala piata de import.

Viticultura in tarile U.E. variaza foarte mult nu numai de la o tara la

alta, dar si de la o regiune la alta, gradul de specializare al fermelor viticole,
dar si in ceea ce priveste dimensiune fermelor si tipul de vin produs.
U.E. numara 2,4 milioane de viticultori, ale caror podgorii ocupa
aproximativ 3,6 milioane de hectare. Dimensiunea medie a podgoriei pe
exploatatie este, astfel, de aproximativ1,5 hectare. Romania constituie un
caz special, cu aproape 950 000 de exploatatii agricole cu vita de vie
cultivata pe o suprafata medie de 0,2 ha.

Vinurile din UE se impart in doua categorii principale:

-Aproximativ 40 % din suprafetele cultivate cu vita de vie sunt
destinate producerii de «vinuri de masa»;
-60 % pentru «vinuri de calitate produse in regiuni determinate».
Aceasta repartizare variaza puternic de la un stat membru la altul,
in special in functie de clasificarea vinurilor la nivel national. In anumite
state membre, aproape toate vinurile sunt considerate vinuri de calitate

In ultimii ani, U.E. a produs, in medie, 185 milioane hectolitri de

vin pe an, cu o valoare de 15,6 miliarde de euro
Cei mai mari producatori de vin din U.E. sunt:
1. Franta (28,6% din productia UE);
2. Italia (27,2% din productia UE);
3. Spania (24,7% din productia UE).

10
  Consumul de vin la nivelul Uniunii Europene
Franta este lider si din punct de vedere al consumului de vin,
urmata de Italia si Germania. Printre cele mai mici consumatoare se
numara Grecia si Austria.

Unitate de
TARA 2009 2010 2011 2012 2013
masura
litri vin/
Franta 29.3 29.4 29.3 30.2 28.1
an/locuitor
litri vin/
Italia 24.6 24.5 23 22.6 21.7
an/locuitor
litri vin/
Germania 20.2 20.2 19.7 20 20.3
an/locuitor
litri vin/
Spania 11.2 10.6 9.8 9.3 9.1
an/locuitor
litri vin/
Portugalia 4.5 4.4 4.5 4.6 4.5
an/locuitor
litri vin/
Luxemburg 3.1 3.1 3.1 3.1 3
an/locuitor
litri vin/
Grecia 3 2.9 2.9 3 3.3
an/locuitor
litri vin/
Austria 2.4 2.4 2.5 2.7 2.6
an/locuitor

Fig.1 Topul celor mai mari tari consumatoare de vin din U.E.

 Importul si exportul de vin la nivelul Uniunii Europene

Uniunea Europeana ocupa locul intai in topul celor mai mari
exportatori de vin. Franta este cel mai mare exportator ca valoare, iar
Italia ca volum.
Franta si Italia isi disputa locul intai in topul celor mai mari
exportatori de vin, cu putin peste 14 mil hl. Spania si-a imbunatatit
exporturile de la aproximativ 12 mil hl, la peste 13 mil hl. La randul sau,
Australia a consemnat o scadere de 1 mil hl, confirmand locul patru cu
mai bine de 6 mil hl, urmata de Chile, cu peste 4 mil hl.

11
 ~ANALIZA PIETEI VINULUI~

Evolutia din ultimii ani a pietei vinului din Romania este una
surprinzatoare, mai ales datorita ritmului alert pe care l-a avut acest
proces, comparativ cu alte sectoare economice. Factorii care au contribuit
la aceasta stare, de fapt, sunt numerosi, plecand de la dezvoltarea retail-
ului modern, aparitia internetului, pana la investitiile straine in
domeniu. De-a lungul ultimilor 25 de ani, vinul romanesc a fost marcat
de mai multe repere – vinuri, branduri sau game, care au influentat
direct preferintele consumatorilor romani, au revolutionat gusturi si
au dictat tendinte. Aparitia multora dintre aceste „borne“ i-a
determinat pe multi producatori sa isi schimbe viziunea si sa treaca
de la orientarea cantitativa la cea calitativa. In randul consumatorilor,
aceste repere, pe langa faptul ca au reusit sa apropie cat mai multi oameni
de vin, o parte au influentat si cresterea nivelului de asteptare, a exigentei
privind calitatea.
Piata vinului are un rol important in dezvoltarea economiei
tarii, profiturile provenite din productia si comercializarea de vin fiind intr-o
continua crestere.
Romania este unul dintre cei mai mari producatori europeni
de vin, cu un volum anual mediu de circa 4-6 milioane de hectolitri,
insa este departe de a ajunge la nivelul unor tari precum Franta, care
produce de cateva zeci de ori mai mult.
In 2013, producatorii au sustinut ca productia de struguri si
de vin a crescut cu 20% fata de anul 2012. Acest fapt s-a datorat
investitiilor prin SAPARD si Programul National Suport pentru Sectorul Viti-
vinicol 2008-2013. Romania se situa in 2013 pe locul sase in Europa

12
 Cu toate acestea, in anul 2014, productia a scazut cu apoximativ
acelasi procent fata de anul precedent, dar cu toate acestea Romania
ocupa in continuare locul 12 in topul celor mai mari producatori mondiali de
vin.
 Suprafete cultivate
Dimensiunea medie a unei podgori pe exploatatie in U.E. este, de
aproximativ 1,5 hectare. Romania constituie un caz special, cu aproape
950 000 de exploatatii agricole cu vita-de-vie, cultivata pe o suprafata
medie de 0,2 ha.

Specificatie UM 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Suprafata totala
cultivata cu vita Ha 180.402 181.540 181.793 181.562 181.011 183.169 181315 179939
de vie pentru vin
Fig.2 Suprafetele totale cultivate cu vita-de-vie in perioada 2012-2019

 Productii obtinute

Fig.3 Evolutia productiei totale de vin in Romania perioada 2007-2014

13
Total productie Vin din soiuri nobile Vin din hibrizi interspecifici
(mii hl) (mii hl) (mii hl)
3750,00 2300,00 1450,00

Fig.4 Productia de vin pe categorii de calitate anul 2014

 Romania dispune de urmatoarele regiuni viticole:

1. Podisul Transilvaniei (Translivania)
2. Dealurile Moldovei (Moldova)
3. Dealurile Munteniei si Olteniei (Muntenia si Oltenia)
4. Dealurile Banatului (Banat)
5. Dealurile Crisanei si Maramuresului (Crisana-Maramures)
6. Colinele Dobrogei (Dobrogea)
7. Terasele Dunarii
8. Nisipuri si alte terenuri favorabile din sudul tarii  

Total
Regiunea viticola
(mii hl)
Podisul Transilvaniei 204,1
Dealurile Moldovei 846,9
Dealurile Munteniei si Olteniei 433,9
Dealurile Banatului 129,8
Dealurile Crisanei si Maramuresului 116,6
Colinele Dobrogei 561,4
Terasele Dunarii 5,1
Nisipuri si alte terenuri favorabile din sudul tarii 2,2

14
 TOTAL 2300
Fig.5 Productia de vin din soiuri nobile pe regiuni viticole in 2014
 
Regiunea Vin nobil - mii hl
viticola Total Vin alb Vin roze Vin rosu
Podisul Transilvaniei 203,9 196,7 0,2 7,0
Dealurile Moldovei 846,9 675 7,7 164,2
Dealurile Munteniei si
433,9 243 14,5 176,4
Olteniei
Dealurile Banatului 130 52,6 6,1 71,3
Dealurile Crisanei si
116,6 86,4 1,1 29,1
Maramuresului
Colinele Dobrogei 561,4 363,8 0,0 197,6
Terasele Dunarii 5,1 3,9 0,0 1,2
Nisipuri si alte terenuri
2,2 1,2 0,0 1,0
favorabile din sudul tarii
TOTAL 2300 1615,7 30,5 648,2
Fig.6 Productia de vin din soiuri nobile pe culoare si pe regiuni viticole in 2014

 Principalii producatori
In Romania, societatile producatoare de vin sunt identificate prin
codul CAEN 1102.

Principalii producatori la nivelul tarii noastre, pe regiuni sunt:

1. In regiunea Dobrogei
 Murfatlar Romania

 Karom Drinks

 Vinvico Constanta

 Fruvimed

15
  Viticola Sarica Niculitel

 Alcovin SRL

 Ovidius Mercado
2. In regiunea Banatului
 Cramele Recas

 SCDVV Minis
3. In regiunea Transilvaniei
 Jidvei
 Prescon Mures
4. In regiunea Olteniei
 Carl Reh Winery

 Vie Vin Vanju Mare

 Vinarte

 SD Banu Maracine
5. In regiunea Moldovei
 Bucium Iasi

 Cotnari

 Vinia

 SCDVV Iasi

 Vincon Vrancea

 Veritas Panciu

 Vinuri Nicoresti

 Prowine International

 SCDVV Odobesti

 Ramex

16
  Bachus 

 Casa de vinuri Husi

6. In regiunea Munteniei
 Provinum

 S.E.R.V.E.

 Vinterra International

 Cramele Halewood

 Budureasca

 Videlmar

 DVFR

 ICDVV Valea Calugareasca

 SCDVV Stefanesti - Arges

 Tohani

 Rovit

 Preturi pe piata vinului

17
 Fig.7 Evolutia pretului mediu de achizitie la strugurii pentru vin (lei/kg)
 Consumul de vin
perioada 2007-2014

 Consumul de vin
Consumatorii efectivi de vin, carora li se adreseaza
producatorii, sunt persoanele care depasesc 18 ani. Segmentul-tinta al
pietei este reprezentat, in special, de persoanele peste 30 de ani, avand in
vedere faptul ca generatiile mai tinere s-au orientat spre consumul de bere
si alte bauturi.
Vinurile sunt alese in special pentru sarbatorirea unui
eveniment (89%), la evenimente formale (82%), atunci cand romanii isi
invita prietenii pe la ei (73%) sau cand sunt invitati la cineva (71%).
Peste doua treimi dintre romani consuma cu precadere vin
autohton (69%), in timp ce 31% prefera vinul de import, procentul celor
care beau exclusiv vin din afara Romaniei fiind foarte mic (circa 3%). Vinul
romanesc este consumat in special de catre barbati, cu educatie medie si
varsta mai ridicata (peste 40 de ani).

 Importul de vin in Romania

18
 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Mii to Mil. € Mii to Mil. € Mii to Mil. € Mii to Mil. € Mii to Mil. € Mii to Mil. €
13,1 14,7 22,5 20,7 90,7 50,5 54,5 41,9 36,7 38 34,1 33,2
Fig.8 Evolutia importului de vin in Romania ca volum si valoare perioada 2014-2019

Anul 2015 2016 2017 2018 2019

Cantitatea totala de vin          
importata (mii to), din 22,5  90,7  54,5 36,7 34,1
care:

- din UE 21,1 85,8 41,3 23,4 25,8

Fig.8 Evolutia importului de vin in Romania din U.E. ca volum
 Exportul de vin in Romania
 Exportul de vin in Romania

2014 2015 2016 2017 2018 2019

Mii to Mil. € Mii to Mil. € Mii to Mil. € Mii to Mil. € Mii to Mil. € Mii to Mil. €
10,9 13,7 9,8 12,9 10,4 14,4 11,4 15,9 10,4 16,5 10,5 18,0

Fig.8 Evolutia exportului de vin in Romania ca volum si valoare perioada 2014-2019

Anul 2015 2016 2017 2018 2019

Cantitatea totala de 9,8 10,5 11,4 10,4 10,5

vin exportata (mii to),
din care:

19
- din UE 7,1   8,1   8,9   8,1 7,7

Fig.8 Evolutia exportului de vin in Romania din U.E. ca volum

Analiza Swot a filierii vinului in Romania

Puncte tari

20
  Cresterea cererii de vin romanesc pe pietele internationale 
 Costul redus al manoperei romanesti si regimul fiscal favorabil 
 Specializarea teritoriala
 Traditia in prelucrarea si manopera cu capacitati tehnice in
domeniul viticol
 Introducerea comertului electronic 
 Costul redus al viilor fata de tarile membre UE
 Potentialul ridicat al vinului romanesc 
 Suprafata agricola este relativ mare, Romania aflandu-se pe pozitia
a
sasea in cadrul U.E.;
 Suprafata arabila detine o pondere insemnata in cea agricola, iar
calitatea
solului, mai ales in Sud si Est, este propice cultivarii plantelor vegetale,
prioritar a cerealelor;
 Existenta unei game sortimentale variate la nivel de ferma, ceea ce
reduce
riscul necomercializarii produselor;
 Flexibilitate structurala la nivel de ferma, terenul agricol fiind
arendat
catre unitati economice de mari dimensiuni, eficiente
 Modernizarea tehnologiilor de obtinere a vinului in unitatile de
vinificatie cu capacitati mari de productie, obtinerea vinului in
locul de recoltare a strugurilor, podgoriile din Romania avand, in
fiecare centru viticol crame de prelucrare a strugurilor si
intreprinderi de vinificatie si imbuteliere a vinului.
 In fermele si societatile agricole specializate pe vita de vie se
cultiva suprafete mari si se practica tehnologii moderne.
 Sectorul vin detine un loc important in comertul exterior cu bauturi
alcoolice si nealcoolice. Valoarea importurilor de vin reprezinta
13% din valoarea importurilor de bauturi alcoolice, nealcoolice si

21
oteturi.

Puncte slabe
 Putina cunoastere a vinului romanesc pe pietele occidentale
 Prezenta investitorilor straini si saturatia oportunitatilor de
achizitionare a viilor (Banat)
 Slaba putere de cumparare a consumatorului roman
 Lipsa unui sistem de difuzare a cunostintelor in domeniul viticol
 Carenta investitiilor in marketing
 Taxe mari si accize pe vinul importat
 Pozitia geografica periferica fata de marile centre europene 
 Dependenta aproape totala a productiei exploatatiei de
starile naturii(seceta, inundatii, inghet, eroziune etc); sistemul de
asigurari este putin practicat atat din lipsa banilor, cat si din
neincrederea in corectitudinea acestuia.
 Costurile inputurilor pentru productia agricola sunt simtitor ridicate,
ceea ce impieteaza asupra nivelului preturilor la produsele
agricole, mult superioare celor practicate pe piata U.E;
 Insuficienta resurselor financiare proprii care determina
exploatatia sa practice tehnologii neperformante si in consecinta
sa obtina productii scazute si la costuri mari;
 Accesul la surse financiare este limitat, datorita costurilor
mari, ce depasesc puterea economica a majoritatii
fermierilor, mai ales a gospodariilor familiale;
 Calitatea de multe ori necorespunzatoare a produselor datorata
tehnologiilor de productie sau conditiilor necorespunzatoare de
depozitare.
 Reducerea suprafetelor cultivate cu vita de vie
 Randamentele reduse fac oferta interna sa fie insuficienta si
Instabila.
 Lipsa unui sistem organizat de colectare, stocare, depozitare si
comercializare a strugurilor.
 Lipsa unui sistem organizat si ca urmare vanzarea produselor in

22
conditii necorespunzatoare.
 Decalaje mari de productivitate la productia de struguri intre
Romania si Uniunea Europeana. Nivelul randamentelor medii la
hectar este la jumatate din media UE.
 Practicarea sistemelor extensive de cultura a vitei de vie si
utilizarea tehnologiilor invechite determina reducerea
randamentelor la hectar.

Oportunitati
 Cresterea productiei medii.
 Diversificarea gamei de culturi in concordanta cu noile piete in curs
de formare si dezvoltare;
 Incurajarea investitiilor straine;
 Conditii pedoclimatice deosebit de favorabile culturilor.
 Posibilitatile de irigare.
 Elaborarea si implementare unor programe de oritentare a
producatorilor catre cultivarea vitei de vie, cu deosebire a soiurilor
nobile.
 Masuri de stabilizare a suprafetelor cultivate cu vita de vie nobila
si de crestere a randamentelor medii prin organizarea sectorului in
organizatii de producatori si activitati economice in amonte si aval
de sectorul agricol si crearea organizatiilor interprofesionale.
 Organizarea aprovizionarii cu inputuri de calitate si la timp pentru
practicarea unor sisteme intensive de cultura si obtinerea de
productii mari si de calitate.
 Aplicarea cercetarii stiintifice in sectorul viticol privin
tehnologiile de productie.

23
  Vita de vie valorifica terenurile improprii pentru cultura mare.
 Procesarea vinului se concentreaza in unitati de dimensiuni mari
 Traditia si experienta producerii vinului

Amenintari:
 Transportul si depozitarea strugurilor sunt activitati ce pot aduce
pierderi calitative de productie pe filiera, daca nu sunt respectate
anumite conditii legate de evitarea contactului cu materiale din
fier, mentinerea temperaturii scazute etc.
 Strugurii sunt produse perisabile, ceea ce impune luarea unor
masuri riguroase de transport, depozitare si prelucrare.
 Strugurii recoltati trebuie transportati cat mai rapid pentru a fi
prelucrati intr-un timp cat mai scurt, astfel incat sa se preintampine
atacurile microorganismelor care le deterioreaza calitatea.
 Lipsa informatiilor privind situatia si evolutia pietei.
 Patrunderea importurilor de vin pe piata.
 Blocajul financiar prezent pe intreaga filiera determina intarzieri
„in lant” la onorarea platilor.
 Puterea de cumparare a consumatorilor este redusa.
 Cresterea cererii pentru bere manifestata in anumite perioade ale
anului determina reducerea vanzarilor de vin.
 Ponderea ridicata a suprafetelor cultivate cu vie hibrida creeaza
dificultati in implementarea acquis-ului comunitar pentru sectorul
vitivinicol. Prin reglementarile Uniunii Europene, vinul obtinut din
soiuri hibride este interzis la comercializare, lipsind, astfel, piata
romaneasca de o parte insemnata a ofertei locale, ca urmare cresc
importurile de vin din soiuri nobile, a caror calitate este inferioara.
 Pe fondul unei cereri relativ constante, variatiile ofertei de struguri
conduc la oscilatii ale preturilor, care determina contractia cererii

24
si patrunderea pe filiera a vinul brut de import.
 Variatii mari ale randamentelor medii la hectar, an de an, datorita
factorilor climatici nefavorabili, a lipsei sistemelor de irigatii.
 Infiintarea plantatiilor de vii necesita investitii importante, consum
ridicat de forta de munca si cheltuieli de productie mari la hectar.
 Umiditatea excesiva, ingheturile tarzii de primavara si alti factori
restrictivi de mediu determina reduceri cantitative si calitative de
productie.
 Lipsa unor oportunitati de angajare in mediul rural si de obtinere a
unor venituri stabile impiedica procesul de restructurare a
fermelor.

Bibliografie

25
1. http://documents.tips/documents/analiza-swot-pe-toate-filierele.html
2. http://documents.tips/documents/analiza-swot-pentru-firma-
murfatlar.html
3. http://referate-ok.com/cauta-referate-analiza-swot-pe-filiera-
vinului.html
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Vin
5. http://www.wikipedia.org
6. http://www.producatori-vinuri.ro
7. http://vinul.ro
8. http://www.teravin.ro
9. http://www.madr.ro

26