CRONOLOGIE – CAP.

3: Spațiul românesc între diplomație și conflict în Evul Mediu și

la începuturile modernității (secolele XIV-XVIII)

A) Introducere

sec. XIV-XVI – în contextual cruciadei târzii, evoluția general și politică externă a statelor
românești au fost influențate de situația lor geopolitică
(vecini: Ungaria, iar mai târziu Imperiul Habsburgic în vest și nord-vest,
Polonia în nord, Hanatul tătar în est, Imperiul Otoman la sud, sud-vest)
mij. sec. XIV – otomanii ajung în Europa și, impulsionați de războiul sfânt (jihad), se îndreaptă
fulgerător spre Dunăre

B) Marii conducători și “cruciada târzie”

Mircea cel Bătrân (1386-1418)

(contracararea pericolului maghiar)

Tratatul de la Radom, 10 decembrie 1389 – dintre Mircea și Vladislav Jagello (Polonia)
 încheiat de pe poziții de egalitate,
 caracter antimaghiar: tratat defensive, fiecare dintre părți obligându-se să o sprijine pe
cealaltă în cazul unui atac din partea Ungariei

(premizele conflictului cu otomanii)

1388 – Mircea cel Bătrân anexează Dobrogea (niceee)
1389 – un corp de oaste al lui Mircea participă la bătălia antiotomană de la Kossovopolje
(“Câmpia Mierlei”), în sprijinul Serbiei (dar sârbii pierd bătălia, cnezatul sârb e vasalizat)
Bătălia de la Rovine, 10 octombrie 1394/17 mai 1395 (se contrazic două cronici d-aia)
 (reorientarea politicii externe a lui Mircea)
Tratatul de la Brașov, 7 martie 1395 – dintre Mircea și Sigismund de Luxemburg,
regele Ungariei
 caracterul tratatului: reorientarea în politica externă se datorează
creșterii rapide a pericolului otoman, prima alianță antiotomană din sud-estul
Europei, încheiată de pe poziții de egalitate
 conținutul tratatului: Mircea renunță la înțelegerea cu Vladislav Jagello;
Mircea și Sigismund își promit ajutor reciproc împotriva turcilor etc.

cruciada de la Nicopole, 25 septembrie 1396 (dezastru pentru creștini)

bătălia de la Ankara, 1402 (Baiazid e învins și capturat de hanul mongol Timur Lenk)

(apogeul politicii externe a lui Mircea)

1417 – are loc o expediție otomană în Țara Românească  Mircea e nevoit să încheie țara
(plătind tribut), pierde Dobrogea și cetățile de la Dunăre, Turnu și Giurgiu
este menținută, însă, autonomia țării

Alexandru cel Bun (1400-1432)

1402 – închină țara Poloniei  ca vasal, îl sprijină pe regele polon în două lupe împotriva teutonilor
1420 – este primul domn moldovean angrenat în lupta antiotomană; el reușește să apere cetățile
de la Marea Neagră (Chilia, Cetatea Albă), atacate de Imperiul Otoman

Iancu de Hunedoara (1441-1456, voievod al Transilvaniei //

1446-1453, guvernator general al Ungariei)
Campania cea lungă: 1443-1444 (expediție de mare succes)
pacea de la Seghedin, iulie 1444 (favorabilă pentru creștini, sultanul renunță la război pt. 10 ani,
să se retragă din unele teritorii cucerite etc.)
(pacea e ruptă de regele Ungariei, Vladislav, la presiunile
papalității) (prost)
 cruciada de la Varna, 10 noiembrie 1444 (eșec pentru creștini, moare în luptă regele maghiar)
1446 – Iancu devine guvernator al Ungariei, dovadă a prestigiului de care se bucura; încearcă să
creeze un bloc antiotoman zonal, format din români, sârbi și albanezi

1453 – Mahomed al II-lea cucerește Constantinopolul, plănuind apoi o ofensivă puternică spre
centrul Europei, vizând mai ales Belgradul (“cheia Europei Centrale”); Iancu își asumă
apărarea Belgradului, disproporția de forțe fiind însă foarte mare

apărarea Belgradului, 22 iulie 1456 (Iancu declanșează ofensiva și eliberează Belgradul)

august 1456 – Iancu moare de ciumă în tabăra de la Zemun (“A căzut coroana regeului, s-a
stins lumina lumii”)

1521 – Belgradul este cucerit

Vlad Țepeș (1448; 1456-1462; 1476)

1459 – încetează să plătească tribut Imperiului Otoman
1460 – încheie o alianță antiotomană cu Matei Corvin, regele Ungariei și fiul lui Iancu de
Hunedoara; Mahomed al II-lea încearcă, fără succes, să-l elimine pe Țepeș prin vicleșug
iarna 1461-1462 – ca răspuns, Vlad trece la ofensivă la sud de Dunăre; campania stârnește
groază în rândurile populației
1462 – Mahomed al II-lea trece Dunărea în fruntea armatei sale;
Vlad Țepeș aplică tactica hărțuirii;
16/17 iunie 1462 – Țepeș organizează celebrul „atac de noapte”; deși reușește să provoace mari
pierderi otomanilor, nu izbutește să-l omoare pe sultan

1476 – Țepeș este eliberat la cererea lui Ștefan cel Mare, care dorea un domn antiotoman
(în Țara Românească), și își reia tronul; conduce însă doar câteva săptămâni, fiind asasinat
Ștefan cel Mare (1457-1504)

prima etapă (1459-1470: sunt predominante conflictele cu Ungaria)

Tratatul moldo-polon de la Overchelăuți, 4 aprilie 1459 – dintre Ștefan și Cazimir IV,
regele Poloniei
 Ștefan recunoaște suzeranitatea regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea și îî
cedează cetatea Hotin;
 regele polon îl recunoaște pe Ștefan ca domn, pretendentul Petru Aron
fiind alungat din Polonia;
 cele două se angajau să-și acorde sprijin militar la nevoie;
 tratatul va fi reînnoit în 1462, când Polonia înapoiază Moldovei Hotinul
și îî recunoaște drepturile asupra Chiliei (controlată atunci de maghiari)

1465 – Ștefan atacă și recuperează Chilia

1467 – în replică, maghiarii pătrund în Moldova, conduși de regele Matei Corvin
(40.000 soldați)

Bătălia de la Baia, 14-15 decembrie 1467

 Ștefan câștigă în mod strălucit, bătălia este “un uriaș dezastru” pentru
maghiari (după expresia cronicarului polon Jan Dlugosz);
 regele a fost rănit și evacuat în mare grabă, mii de oșteni unguri cad pe
câmpul de luptă

a doua etapă (1470-1487: sunt predominante conflictele cu Imperiul Otoman)

- premisele conflictului:
 1473 – Ștefan încetează plata tributului
 realizează alianțe cu dușmanii Imperiului Otoman – Veneția, cetățile genoveze
Caffa și Mangop, hanatul tătar din Crimeea, hanatul turcoman din Asia
 încearcă să impună în Țara Românească domni antiotomani

Bătălia de la Vaslui (Podul Înalt), 10 ianuarie 1475

 25 ianuarie 1475 – Ștefan trimite o scrisoare circulară principilor occidentali, prin care solicită
ajutor militar, fiind îngrijorat de perspectiva unei noi campanii otomane în Moldova
(în vara aceluiași an) (primește elogii, nu însă și ajutor militar)
iulie 1475 – Ștefan încheie alianță cu Ungaria, urmând să primească astfel ajutor împotriva otomanilor
1475 – Turcii îî anihilează pe aliații lui Ștefan, cuceresc Caffa și Mangop, subordonează hanatul tătar
din Crimeea
vara 1476 – Otomanii atacă, însuși Mahomed al II-lea aflându-se în fruntea armatei

Bătălia de la Războieni (Valea Albă), 25-26 iulie 1476

 25 iulie – au loc confruntări între cavaleria moldoveană și avangarda
armatei otomane;
 26 iulie – atacă grosul armatei otomane, în luptă intervenind chiar
sultanul;
 artileria moldoveană ripostează, dar în final Ștefan e învins (:((()
“Moldovenii n-au fost biruiți de arme, ci stroșiți de mulțimea păgânilor” (G. Ureche)

1484 – Baiazid II cucerește Chilia și Cetatea Albă (“plămânii Moldovei”), transformând

Marea Neagră într-un ”lac turcesc”

Tratatul de la Colomeea, 15 septembrie 1485 – dintre Ștefan și Cazimir IV, regele Poloniei
 Ștefan merge să prezinte personal (”cu sufletul frânt”), în fruntea unei
suite impresionante de boieri, omagiul vasalic regelui Poloniei;
 regele polon se angajează sa apere Moldova ”în granițele ei vechi, așa
cum erau ... din toate părțile”, implicit să-l ajute pe Ștefan să recupereze
cetățile pierdute; (din păcate, nu vor mai fi recuperate :((()
 regele polon se angajează să nu încheie vreo pace care să privească
Moldova ”...fără știrea domnului ei, Ștefan”;

după alte lupte, devine evident că lupta antiotomană nu mai poate continua
1485 – Cătlăbuga: victorie antiotomană;
1486 – Șcheia: Ștefan îî respinge cu greutate pe otomani (și e gata să-și piardă viața);
1487 – Ștefan încheie pace cu otomanii, acceptând plata tributului
a treia etapă (după 1497: sunt predominante conflictele cu Polonia)
1497 – o armată polonă intră sub pretextul de a-l ajuta pe Ștefan să recupereze cetățile de la
Marea Neagră, însă în realitate noul rege, Ioan Albert, dorea să impună pe tronul
Moldovei pe unii din frații săi
Codrii Cosminului, octombrie 1497 – Ștefan reușește să apere Suceava, apoi urmărește și
zdrobește armată polonă
Tratatul de la Hârlău, 1499 – dintre Moldova și Polonia
 între cele două țări se proclamă ”liniște și pace veșnică”;
 suzeranitatea Poloniei asupra Moldovei e înlăturată;
 se prevede continuarea în comun a luptei antiotomane: Ștefan urma să-i
informeze pe polonezi despre mișcările otomanilor și să participe, în
funcție de împrejurări, la acțiunile antiotomane ale Poloniei și Ungariei

2 iulie 1504 – Ștefan moare, fiind îngropat la Putna, ctitoria sa;

Secolul al XVI-lea, secolul în care Imperiul Otoman este la apogeul său, în timpul
sultanului Soliman Magnificul (1520-1566)
1521 - cucerirea Belgradului;
1526 – armata maghiară e zdrobită la Mohács;
1541 – Ungaria dispare: sudul și centrul devin pașalâc, restul intrând sub stăpânire
habsburgică;
1541 – Transilvania devine principat autonom sub dominație otomană
Mihai Viteazul (1593-1601)

context european
1592 - se constituie o coaliție antiotomană  Liga Sfântă, la inițiativa papei Clement VIII
și a lui Rudolf al II-lea de Habsburg, împăratul Austriei (Liga este compusă din Statul
Papal, Austria, Spania, trei ducate italiene)

situația Țărilor Române

sec. XVI-lea - se agravează dominația otomană asupra Țărilor Române: creșterea continuă
a tributului, a peșcheșurilor (darurile către sultan și înalții funcționari
otomani)

preluarea tronului de către Mihai; aderarea la Liga Sfântă; începutul revoltei antiotomane
1593 - Mihai Viteazul își cumpără domnia (fusese mare ban al Olteniei)
1594 - Sigismund Bathory, principele Transilvaniei și Aron Vodă, domnul Moldovei, aderă
la Liga Sfântă; Mihai Viteazul va face și el însuși demersuri pentru a adera
1594 - se constituie un segment antiotoman al Ligii Sfinte în sud-estul Europei, compus din
cele trei Țări Române
13 noiembrie 1594 - Mihai declanșează revolta antiotomană la București – e măcelărită
garnizoana otomană din București; Sigismund Bathory și
Aron Vodă declanșează și ei acțiuni antiotomane

Tratatul de la Alba-Iulia, 10/20 mai 1595 – delegație de boieri munteni condusă de

mitropolitul Eftimie cu Sigismund Bathory

vara lui 1595 - Sinan Pașa pătrunde în Țara Românească – otomanii dispun de cel puțin 50.000
de oameni, iar Mihai cca. 15.000 și cu un corp de oaste
ardelean condus de Albert Kiraly
bătălia de la Călugăreni, 13/23 august 1595
 începe în favoarea otomanilor, românii pierzând poziția de apărare și o
parte din tunuri;
 Mihai intervine personal, ajutat de frații Buzești și românii profită de
zona mocirloasă;
 Mihai câștigă, Sinan Pașa este rănit, românii capturează steagul verde al
Profetului
 - totuși, înaintarea otomană continuă; Sinan Pașa ocupă orașele București și Târgoviște,
începând transformarea țării în pașalâc; Mihai se retrage spre Carpați, așteptând sprijin

bătălia de la Giurgiu, 15-20 octombrie 1595

 ajutoarele sosesc în octombrie (23.000 de oșteni din Transilvania, un
corp de oaste din Moldova, conduși de noul domn, Ștefan Răzvan)
 forțele unite ale celor trei eliberează București și Târgoviște și îi
urmăresc pe otomani până la Giurgiu;
 Victorie strălucită pentru Mihai, cetatea fiind cucerită;

Mulți istorici sunt de părere că victoria de la Giurgiu e mai importantă

decât cea de la Călugăreni!

ianuarie 1597 – Mihai încheie pace cu otomanii și plătește tribut, acesta fiind redus la jumătate;
lui Mihai îî este recunoscută domnia pe viață;

Tratatul de la Târgoviște / Mânăstirea Dealu, 9 iunie 1598 – dintre Mihai și Rudolf II

 Mihai recunoaște suzeranitatea acestuia;
 Rudolf recunoaște domnia ereditară în familia lui Mihai;
 tratatul are character antiotoman; Mihai angajându-se să îi oprească pe
turci la Dunăre;
 Rudolf al II-lea îi acordă ajutor financiar în acest scop;

 Mihai se eliberează practic de suzeranitatea lui Sigismund Bathory;

unirea Țărilor Române

1595 - tronul Moldovei e ocupat de Ieremia Movilă, impus de Polonia;
1599 – Sigismund Bathory renunță la tron în favoarea vărului său, cardinalul Andrei
Bathory;
bătălia de la Șelimbăr, 28 octombrie 1599
 îl invinge pe Andrei Bathory;
 trei zile mai târziu, Mihai intră în triumf în Alba Iulia, devenind
principele Transilvaniei; Dieta Transilvaniei îl recunoaște pe Mihai ca
locțiitor al lui Rudolf al II-lea, iar Rudolf îl recunoaște ca guvernator;
mai 1600 – Mihai trece în Moldova; Ieremia Movilă fuge, cetățile opun o rezistență slabă;
17 mai 1600 – Mihai se poate intitula
”domn al Țării Românești, al Ardealului și a toată Țara Moldovei”

bătălia de la Mirăslău, septembrie 1600

 nobilii maghiari se revoltă împotriva autorității lui Mihai; revine în
Transilvania dar este învins la Mirăslău (nobilimea maghiară este
sprijinită de generalul austriac Gheorghe Basta)
 Mihai pierde controlul Transilvaniei, polonii pătrund în Moldova și îl
readuc pe Ieremia Movilă pe tron, apoi continuă spre sud, impunându-l
pe tron Țării Românești pe Simion Movilă

bătălia de la Gurăslău, 3 august 1601

 Mihai și generalul Basta îi înving pe nobilii maghiari;
 se creează posibilitatea refacerii unirii, deoarece în Țara Românească,
boierii credincioși domnului reușiseră să îl alunge pe Simion Movilă;
(fapt care nu-i convenea Habsburgilor)

9 august 1601 – Mihai e asasinat din ordinul lui Basta pe Câmpia Turzii